Lansatoare de submunitii de fabricatie romaneasca pentru dotarea aeronavelor

This entry is part 13 of 13 in the series Armament de aviatie fabricat in Romania

Un capitol putin cunoscut al istoriei armamentului de aviatie romanesc il reprezinta lansatoarele de submunitii. Sunt utilizate pentru nimicirea tancurilor ( prin lovirea de sus cu munitii cumulative ), impotriva infanteriei, materialului militar sau vehiculelor neblindate ( cu munitii exploziv-fugasa, sau cu schije), sau, in perspectiva, pentru crearea de brese in campurile de mine prin dotarea cu incarcatura termobarica. De asemenea, sunt utilizate si pentru realizarea rapida  a campurilor de mine.

De mentionat ca sursele de informatii sunt foarte putine, in principal straine,  in cazul unor sisteme realizate independent de industria nationala de aparare, mai ales al celor de complexitate sporita, compatibile pe plan mondial. Asa ca, desi mi-am dorit mai mult, articolul de fata de va rezuma la o prezentare mai mult decat sumara a acestor echipamente, insotite de cateva imagini.

 

Sistemul de minare SILMAEL era destinat crearii campurilor de mine antiinfanterie, prin minare rapida, de la bordul elicopterelor.

Lansarea minelor se facea cu lansatorul de mine LAMEL-1, la acea vreme putand fi transportat de IAR 330 PUMA ( 4 containere ) si MIL Mi-8, lansarea submunitiilor ( mine antiinfanterie ) facandu-se cu lansatorul acrosat pe elicopter. Nu s-au facut publice date despre acest sistem, cu exceptia a 2 fraze in Observatorul Militar si a unei inregistrari video a unei prezentari de prototipuri de tehnica militara romaneasca la sediul Academiei Tehnice Militare din Bucuresti (nu era o prezentare publica ), cu care ocazie a fost prezentat un prim-plan al lansatorului la emisiunea Pro Patria. Nu am gasit informatii despre o eventuala intrare in dotarea aviatiei romane, nici din surse oficiale romanesti, nici straine.

De asemenea, la aceeasi prezentare s-a prezentat o consola de comanda realizata de INAV, denumita DALBAv, pentru controlul lansarilor.

IAR 330 Puma dotat cu LAMEL

 

  Lansator mine LAMEL pe elicopter IAR 330 Puma    

 

DALBAv

 

Un alt dispersor de submunitii, de data aceasta mai cunoscut, este sistemul SEBAV. Nu am reusit sa gasesc date tehnice oficiale.

Din analiza capturilor video, rezulta certa realizarea tipului SEBAV 1, in doua variante, SEBAV 1A si SEBAV 1B, la care lansarea submunitiilor (cumulative antitanc, antipersonal/antimaterial  precum si in perspectiva termobarice, toate de calibru 130 mm ) se face cu lansatorul acrosat pe avion. Aceste variante au fost experimentate pe avioanele MiG 21 si IAR 99 cu bune rezultate, ceea ce indica o masa maxima a lansatorului de 250 kg. De mentionat ca experimentarea pe IAR 93 s-a soldat cu un rezultat tragic. Nu se cunosc date despre producatorul lansatorului, dar in mod cert, producatorul munitiei este Uzina Mecanica Mija.

In presa straina au fost prezentate informatii despre realizarea variantelor SEBAV 2 si SEBAV 3, cu mase pana la 500 kg, si, cel mai important, cu capacitate de planare, lansarea submunitiilor facandu-se in faza de zbor independent a lansatorului dupa separarea de avionul purtator, ceea ce creste sansele de supravietuire ale aparatului de zbor, prin evitarea intrarii in zona de actiune a armamentului antiaerian cu bataie apropiata. Mentionez ca nu am reusit sa gasesc vreo confirmare prin vreo declaratie oficiala sau printr-o imagine a acestor doua ultime variante. Examinarea fotografiilor lansatoarelor SEBAV din seria 1 nu scoate in evidenta existenta unor suprafete portante pliate sau a unor ampenaje.

Cred ca lansatorul SEBAV ar fi ramas si el in anonimat, daca nu ar fi existat tragicul accident de la Craiova, cand experimentarea acestuia cu munitii reale tip M 648 pe IAR 93 MB cu nr.210  nu s-ar fi soldat cu moartea a 16 persoane, militari si angajati ai Uzinei Mecanice Mija.

S-au lansat diferite ipoteze, trecand de la electricitatea statica si scurtcircuite la bordul avionului, pana la utilizarea unei tensiuni nepotrivte pentru controlul continuitatii circuitelor, si terminand cu inlocuirea unei capse pirotehnice cu una cu un curent de detonare inferior celui prescris. Totusi, sa nu uitam ca este perioada in care raportul anual SRI dezvaluia existenta unor acte de spionaj in industria romana de armament. In domeniul capselor pirotehnice.

Lansator SEBAV 1A pe IAR93

 

Lansator SEBAV 1A

 

 

 SEBAV 1 A capse

 Lansator SEBAV 1B, prezentare ATM

 

SEBAV IAR 99

 

 

SEBAV schita

 

O alta arma considerata a fi dispersor de submunitii este si caseta largabila CL-250, o bomba mama, cu o masa maxima de 250 kg, utilizata pe plan local cu doua tipuri de submunitii, exploziva tip BF-10F si cumulativa tip BAAT-10. De mentionat ca in presa internationala se scoate in evidenta asemanarea cu tipul sovietic RBK-250, de asemenea prezentat si el in imagini spre comparatie.

Caseta largabila CL 250

 

 

RBK 250

 

RBK 250

 

 

Carabina model 1944

 

 

Bibliografie:

-Observatorul Militar

-Tehnica si tehnologie militara

-Emisiunea Pro Patria, TVR1

-TVR 1

– http://airserbia.com/download/IAPR_Winter_2001-2002_IAR-93_and_Orao.pdf

– http://es.scribd.com/doc/53890654/10/LA-FUERzA-AeREA-DE-LA-REPubLICA-SRPSkA

– http://www.airwar.ru/index.html

– http://www.mycity-military.com/Avijacija-i-PVO/J-22-Orao_25.html

– http://www.rft.forter.ro/13_arhiva/pdf/2009-t-4.pdf

 

Nicusor

Series Navigation<< Racheta aer-sol A-921
Produse evoMAG.ro

17 Comments:

  1. Felicitari Nicusor! Ne surprinzi placut cu date absolut fenomenale; numai cautarea lor inseamna o munca titanica. SEBAV, dupa cate stiu, a intrat in inzestrare in numar extrem de mic, insa n-a aparut la nicio aplicatie.

    • Regret profund lipsa de date tehnice din surse oficiale.Articolul a iesit mai mult un panopticum , cu date culese de pe unde s-a putut .Orice colaborare in domeniu , in scopul clarificarii datelor tehnice ,sau prezentarii unor imagini de calitate , ar fi binevenita .

  2. super tare nici nu stiam de ele , bv !!!!

  3. N-a fost nici un sabotaj. Vecinul de casa al lui taica-meu din cartierul de langa aeroport a lucrat acolo, a scapat ca prin urechile acului. Au murit ca fraierii 16 persoane ca n-au respectat conditiile minime de siguranta, faceau toti pe bagatorii de seama in loc sa ia distanta, iar problema se pare ca ar fi fost de origine electrica, un scurtcircuit.

    • Adica un fel de Dorel mai preistoric? Unul muncea si ceilalti il incurajau?!

    • Ai dreptate , ancheta oficiala a stabilit ca nu toate persoanele ar fi trebuit sa se afle langa avion . Despre cauze , a fost greu de stabilit . Din experienta , dupa un incendiu nu mai ramane nimic revelator dintr-o instalatie electrica .Si asta fara sa mai pun la socoteala exploziile submunitiilor .

      • Ai cumva idee daca submunitile tip BAAT AT au fost sau sunt in dotare, si cine le producea?

        • Bombele de aviatie ( submunitiile pentru SEBAV inclusiv ) au fost produse prin traditie de Uzina Mecanica Mija .Logic ar fi ca si BAAT-10 sa aiba acelasi producator .
          Minele navale , grenadele antisubmarin ( reactive sau de punte ) au fost produse de Uzina Mecanica Tohan .
          Caseta largabila CL-250 a fost semnalata ca existenta in dotarea aviatiei romane de catre sursele straine ( in special de cele de monitorizare a armelor cu fragmentatie ).Deci implicit si submunitiile utilizate de ea .

      • Mai tineti minte dezastrul de pe USS Forrestal datorita lansarii?http://en.wikipedia.org/wiki/1967_USS_Forrestal_fire

        Cititi cele doua cometarii de top (ale uploader-ului) de aici: http://www.youtube.com/watch?v=chuiyXQKw3I
        Cam asa s-a intamplat si la noi, numai ca in loc de racheta s-a lansat „puzderia” de submunitii. Sunt curios daca exista vreun sistem de rezerva care „sa stie” ca daca avionul nu era decolat nu putea sa armeze dracovenia…

  4. apropo de munitii. ne-delaborarea ei poate cauza grave probleme de sanatate,asa cum veti vedea spre sfarsitul filmului. http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=NpVTAmYyPuI

  5. Este vorba de bombele cu fragmentare? Care sitn interzise, se spune prin cyberspatiu ?

    • Nu neaaparat, de exemplu munitia BAAT este anti tanc, si oricum Romania nu a semnat tratatul care prevede intrezicerea folosirii munitiei cu fragmentare. Noi o folosim in continuare.

    • Da, mass-media actuala denumeste bombe cu fragmentare actualele arme cu submunitii , care sunt utilizate din plin pe plan mondial .Pe vremea cand cataneam eu li se spunea arme cu submunitii , dispersoare de submunitii etc.Sunt un gen de armament care nu necesita o precizie deosebita de ochire , putand fi utilizate de forte armate mai slab tehnologizate .
      Minele antiinfanterie ( antipersonal cum li se spune in mass-media actuala ) sunt si ele interzise, dar numai pentru cei maruntei .Superputerile continua sa le utilizeze .

  6. Cum functiona mai exact SEBAV? era o bomba, de ce avea versiunea 3 nevoie de aripi pentru planare? Eu am avut impresia ca era o simpla caseta pentru mine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *