După ce germanii de la Diehl și-au lăudat sistemul anti-aerian IRIS T, declarând că procentul de ținte doborâte este de 100%, acum a venit rândul norvegienilor să ne informeze despre succesul sistemului lor antiaerian.
Adevărat că între IRIS T și NASAMS sunt diferențe. În primul rând IRIS T este un sistem 100% european, de la radar la rachetele folosite, în timp ce NASAMS este un sistem dezvoltat de norvegienii de la Kongsberg dar care folosește ca rachete principale unele americane – AMRAAM și Sidewinder. În al doilea rând, IRIS T este un sistem care îsi lansează rachetele vertical, NASAMS o face oblic, iar acest lucru ar putea conta.
Revenind la norvegieni, colonelul Per Steinar Trøițe, într-un interviu acordat cotidianului “Aftenposten”, a declarat că sistemele NASAMS care au ajuns în Ucraina au avut un succes uimitor, bazat pe o rată de doborare a țintelor aeriene de 94%.
Aflăm că peste 900 de ținte aeriene au fost distruse de NASAMS, toate fiind rachete de croazieră (+60%) sau drone, nefiind raportată până acum doborârea vreunui avion sau elicopter. Faptul că ucrainenii nu au folosit NASAMS împotriva aparatelor de zbor poate avea ca motivație și faptul că ei au primit în primul rând rachete AMRAAM versiuni mai vechi care au o rază de acțiune redusă, iar rușii nu s-au aventurat cu aviația prea adânc în spațiul aerian ucrainean.
Pe de altă parte, este probabil ca Kievul să fi folosit NASAMS preponderent pentru apărarea orașelor și obiectivelor industriale/militare din interior exact împotriva rachetelor de croazieră și a dronelor.
Astfel că procentul de 94%, deși foarte impresionant, nu spune atât de multe, pentru că respectivele aparate de zbor nu sunt cine știe ce înalt manevriere, nu folosesc momeli radar sau IR, nu pot duce război electronic împotriva radarelor sau a rachetelor care le vizează.
În Ucraina, NASAMS a intrat în lupta relativ repede, primul sistem fiind activ încă din noiembrie 2022. Până acum NASAMS-ul a fost donat de către Norvegia, Canada, Statele Unite și Lituania.
Cu toate acestea, 900 de rachete lansate (AMRAAM și AIM-9) reprezintă o cantitate foarte mare pentru orice țară, mai ales dacă le cumperi cu banii jos în loc să le primești gratis și cel mai probabil că nicio țară europeană nu ar putea susține un astfel de consum de rachete, chiar dacă pentru drone și rachete de croazieră poți să lansezi și rachete mai vechi. Doar că stocurile de rachete vechi se epuizează repede în cazul unui conflict de intensitate mare, astfel încât deși atât IRIS T cât și NASAMS și-au dovedit eficienta (mai ales împotriva țintelor slab manevriere), costurile asociate unui consum atât de mare de rachete fac ca sistemele AA bazate pe rachete să nu fie chiar viitorul.
Este nevoie de astfel de sisteme dar în mod obligatoriu trebuie să pui lângă ele și altceva: artilerie, arme cu energie dirijată, sisteme de război electronic.
GeorgeGMT
Pentru eficientizare și scăderea costurilor, s-ar putea crea o rețea internă ( adică pe propriul teritoriu) de baloane ( cu heliu) captive, dotate în nacelă cu sistem radar, ir și chiar echipament de luptă radioelectronică ( sursa de energie, ar putea fi amplasată la sol, cu legătură de cablu electric și fibră optică, de cca 2-3 km ), rețea de de baloane de supraveghere, care de la înălțimea de lucru de 1-3 km, ar putea scana destul de bine orizontul, atât aerian cât și pe cel de la sol și ar putea lucra în tandem cu baterii de rachete sol-aer, arme cu energie dirijată, artilerie aa fixă sau mobilă, etc. Aceste baloane tehnologizate, ar fi mult mai sigure, mai protejate contra loviturilor inamice, decât radarele fixe, de la sol, ar avea o rază de supraveghere mai mare și ar fi mult mai adaptabile, mai versatile. Și totul ar fi și mult mai ieftin ( față de aviația de supraveghere de ex)
S-ar putea încerca inițial pe un proiect-pilot și concluziile nu ar întârzia.
Și cât timp ar supraviețui aceste baloane cu radar , senzori IR ? In fața rușilor .
Nu mai tot copiați idei proaste aplicate în tarile golfului unde pierderea unui balon cu radar nu valorează doi bani că sunt putrezi de bogați.
Basca au un relief foarte ușor. Desert.
@ARP
Și baloanele alea, ca și radarele fixe de la sol, ar fi niște ținte fixe, fără nici o posibilitate de manevră. Cam cât de greu crezi că ar fi să fie date jos cu o rachetă?
Părerea mea, hâc…
Zici de asa ceva ? : https://www.defensenews.com/global/europe/2024/05/22/poland-spends-1-billion-on-us-made-surveillance-aerostats/
Isi fac americanii, deocamdata.
Sunt tot felul de proiecte pe baza baloanelor, inclusiv la noi, dar in general pt supraveghere la sol, de cand am primit unu cado de la americani, dar nu prea stie nimeni ce sa faca cu ele concret, au o gramada de constrangeri dpdv al capabilitatilor.
Este posibil ca noi să merge către IRIS-T (am văzut că l-am testat pe IAR 99 SM, în plus în actuala evoluție politică este mai indicat să avem alternative cu producție locală).
Nu a fost niciun test pe IAR. A fost doar de poza.
Sistemul se integreaza pe IAR 99 SM.
Posibil, aici e o poza cu IRIS si nacela IAR 99 TD https://sighiartau.ro/wp-content/uploads/2020/08/foto_42-scaled.jpg
Un mic amanunt – NASAMS are deja integrata racheta IRIS-T alatruri de AIM 9X pentru raza scurta de actiune.
La mobilitatea sistemului IRIS-T este mai mobil fiindca sitemul de lansare este din start integrat pe camion.
Daca vrem sa fie relevant pentur viitor trebuie integrata si racheta MICA/ MICA NG ca altfel te poti trezi ca dintr-o data nu mai ai rachete de la USA ca nu pot produce sau fiindca au alte socoteli.
In acest context IRIS-T cu variantele SLS si SLM pare o optiune mai solida.
Si sa nu mai spun ca IRIS-T este deja integrata si pe F 16 MLU.
https://www.kongsberg.com/kda/what-we-do/defence-and-security/integrated-air-and-missile-defence/nasams-air-defence-system/nasams-multi-missile-launcher/
Toate dronele folosesc coordonate gps si pot fi pacalite sa detoneze in aer. Varianta cu baloane care pot perturba puternic semnalul GPS e mai eficienta decat sa consumi munitie inteligenta.Posibil ca aceste drone sa fie imune la interferente pentru ca in ultima faza a zborului, dronele iraniene se bazeaza pe un sistem inertial de navigatie.Bruierea lor e mai eficienta la intrare in tara decat deasupra orasului de aparat.
Nu si cand folosesc bobila de fibra optica de multi km lungime sau software mai destept (gen ‘AI’) ce le da niste autonomie (ambele existente acum pe front).
typo: *bobina de fibra optica
Salut, se mai stie ceva de achizitia Shorad Vshorad la noi??? Au amanat guvernantii, abia se misca…
Tot la IRIS-T ma gândeam ca ar castiga licitatia la noi, totusi si costul unei rachete e 450.000 euro, iar unui sistem Nasams dublu, numai vorbim de sistemul Spyder.
Iar in condițiile actuale, cu dezactivarea sistemelor razboi electronic pe f16 ucrainiene, himars care nu mai poate folosi gps-ul, credeti ca MAPN ar trebui sa se indrepte spre alte avioane, decat F35, cu toate ca Rafale este foarte scump.
https://m.digi24.ro/stiri/externe/ue/cum-ar-putea-trump-sa-imobilizeze-sistemele-de-arme-importate-de-europa-din-sua-avioanele-f-35-printre-cele-mai-vulnerabile-3151541
De unde ai scos-o ca sistemele de razboi electronic de pe F 16 ukrainiene au fost dezactivate?!
la fel de unde ai preturile pe racheta sau pe sistem ca eu nu am reusit sa le vad asa la liber.
@Ciprian
Sistemele de război electronic de pe F-16 ucrainene NU au fost dezactivate.
Nu mai primesc up-date-uri la frecvențele de bruiat, ceea ce e cu totul altă treabă.
Părerea mea, hâc…
Toti se invart in jurul cozii…….. nu vine unul sa stie si sa spuna… Ba baieti actualizarea la sistemele de razboi se face: o data la o luna. la o saptamana sau cand descopera ucrainienii ca rusii au schimbata frecventele si acum bruiajul lor a devenit ineficient…
https://www.aviatiamagazin.com/headline/exista-un-buton-de-oprire-pentru-avioanele-f-35/?fbclid=IwY2xjawI9Bo9leHRuA2FlbQIxMQABHUEiAy–gGw5Ynrzw1X-6C7iRThnvPM-s0voCFQ5bXzn4xrbU2yilY2b9Q_aem_zVifkcY2ef03TZgpm55bpw
https://www.google.com/amp/s/www.rumaniamilitary.ro/cat-costa-rachetele/amp
https://m.defenseromania.ro/sua-cresc-presiunea-pe-ucraina-sistemele-de-razboi-electronic-de-pe-f-16-urile-ucrainene-nu-vor-mai-primi-actualizarile-neceare_632781.html
https://newsweek.ro/international/trump-a-oprit-sprijinul-electronic-pe-avioanele-f-16-ale-ucrainei-kievul-a-scos-la-atac-mirage-2000
IRIS-T AAM (air to air missile) sau AIM-2000, are dimensiunile identice cu IRIS-T SLS (surface launch short) lungime 2936 mm; diametru 127 mm greutate 87.4 kg, motorul rachetei este acelasi dezvoltat de Nammo, insa exista diferente de software
IRIS-T SLM (surface launch medium) lungime 2936 mm diametru 152 mm greutate 110 kg, motorul rachetei fiind diferit de cel al variantelor AIM-2000 si IRIST-SLS
In evaluarea costurilor e preferabil de tinut cont de TCO (total cost of ownership): rahcetele IRIS-T sunt livrate in containere ce permit ca pe intreaga durata de viata a rachetei, sa nu fie necesara mentenanta
Romania are deja rachete AMRAAM si Sidewinder in stoc sau comandate, deci NASAMS ar fi solutia evidenta, ai stoc comun, mai ales ca e integrat si cu Iris T, Mistral, RBS70, etc. E sistemul universal.
In alta ordine de idei, la cantitatea de rachete plouata de rusi peste Ucraina e clar ca am da faliment daca am importa rachete. E nevoie sa producem in tara.
ce spui este valabil pt RoAF intr-o oarecare masura (am mai spus pe aici, ca poate ar fi fost OK sa fie separate SHORAD/VSHORA pentru RoAF (NASAMS) si fortele terestre (IRIS-T), insa realistic, nu vei lua de pe pilonul unui avion o Sidewinder sau AMRAAM si in cinci minute o vei trage de pe NASAMS. Nu am vzut nicaieri scirs ca vre-un tip de rachete ar fi plug & play schimband platforme AA cu SAM (racheta sa sa recunoasca platforma de pe care este operata tragerea), asa incat daca o baza aeriana ar fi atacata (mai ales la saturatie) nu te va avantaja ca ai rachete pregatite pentru lupta aeriana, si invers
Uite că scrie:
“Having a multi-missile system gives you an advantage,” Sadlowski said. “The AMRAAM and AIM-9X missiles we use are dual-use – an aircraft or the NASAMS system can use them without any software modifications. They can even be moved between two platforms on the same day.”
https://www.rtx.com/raytheon/news/2024/05/10/defending-the-skies-together
Direct pe site-ul producătorului rachetelor, Raytheon!
la fel si la Mica sau la IRIS-T
https://www.rumaniamilitary.ro/competitorii-pentru-shorad-ul-romanesc
Nimeni nu se gandeste la sistemul sud coreean Cheolmae? Deja au baietii KM-SAM Block 2 au trecut si la fabricarea sistemului L-SAM care e practic un THAAD sud-coreean. https://ac.namu.la/20220417sac2/7ceae89941fea12e797637653185678216e18b1d1267dfbcbe54f1f8188eba45.png?expires=1741707620&key=WvwqGiwq-WxywrY7G_ytkQ
https://pbs.twimg.com/media/F9RscRDbgAALhhu?format=jpg&name=4096×4096
nu ca e iesit din schema la noi
Norvegianu isi lauda marfa, o arde pe selling, probabil a si umflat cifrele discret, asa fac toti in cazuri de-astea.
Fiecare zice ca a lui e a mai frumoasa, imposibil de verificat situatia reala.
Nu e niciun antiaerian pe aici sa fie mai in terma cu detalii concrete din teren despre avantaje/dezavantaje nasams/iris, datele alea tehnico-tactice spun un 60, max 70% din poveste, restul sunt alti factori.
Daca aveau Iron Dome, aveam si un 99% tinte doborate, orice, de la microdrone la rachete hipersonice.
Reclama e sufletu comertului.
Norvegienii chiar nu aveau vreo gara cu rachetele AA dpdv al productiei, nici acum nu prea au, ca folosesc rachete produse de altii, nemtii aveau mult mai multa experienta si in productie si in intrebuintare, cateodata buturuga mica face surprize, deja au 2 produse destul de cautate.
e de scris un articol intreg numai despre SAM-uri care au fost la origine rachete aer-aer si e foarte complexa situatia inclusiv cu radarele si data link-urile care daca nu functioneaza o sa ai mari probleme cu orice tip de racheta.
Sincer ideal ar fi o combinatie intre IRIS-T SLS /SLM si CAMM / CAMM ER – NASAMS este si el o optiune echilibrata dar AIM 120 AMRAMM in acest conext pe langa pret are si dezavantajul ca nu stii cand il taie USA de pe lista de cumparaturi.
Asa ca solutie de avarie poate NASAMS ar trebui sa integreze si MICA RF pe sistemul lor pentru orice surpriza din partea USA.
Na si pe langa asta mai exista MICA care le are pe ambele dar vine cu costuri mai mari ca si CAMM/IRIS-T si care are deschis drumul spre MICA NG pe viitor cu radar AESA integrat pe racheta…..E mult, mult de scris de fiecare sistem in parte.
NASAMS are si racheta AMRAAM ER care are motorul de ESSM (Evolved Sea Sparrow) si cap de AIM-120. Ar fi minunat de inlocuit vechile Kub. Prefer insa IRIS-T acum cu Trump la Cocioaba Rosie. Nici Mica RF/IR nu sunt de lepadat.
Tot pe subiect AA..
Intrebare..(din ciclul proiectelor din garaj cum ii place lui Marius Zgureanu să spună)
Mai întâi..Ce se întâmplă cu, radarele avioanelor de vânătoare când sunt retrase?
Și nu găsesc nicăieri daca un radar aer-aer poate fi convertit in sol-aer..
Concret..în cazul nostru MIG-urile retrase sau in conservare (21, 23, 29)..mai ales cel de pe Lancer făcut de Elta Israel – posibil inca destul de actual..Nu ar putea fi radarele convertite pe aplicații terestre ca într-un sistem AA de genul Viforul/Oerlikon GDF-03?
Eu am găsit următoarele radare:
MIG-23 (și Mig-29 au o variantă îmbunătățită a lui Sapfir)
Mig-23 retrase în 2003 versiunea MF avea radar 36 bucăți. Mig-29 radar versiunea A-16 bucăți (dupa unii 17) și 1 versiune S deci 17/18 buc in total -retrase tot în 2003 ca Mig-23. 2 pierdute:
https://en.m.wikipedia.org/wiki/RP-23_Sapfir
Mig-21 Lancer: la momentul retragerii erau vreo 25-30 operaționale din cate au fost: versiunea A (71 buc) și C (26 buc) care erau dotate cu radar. 20 pierdute în accidente-ma gândesc că și din alea or fi salvat ceva componente.
https://en.m.wikipedia.org/wiki/EL/M-2032
Teoretic radarele sunt doar aer-aer.
La un calcul vin pe hârtie in jur de 150 de radare..în realitate cine știe cate..dar macar cele 25-30 Lancer cu Elta (și prototipul Mig-29 Sniper cred că avea tot radar Elta)..
Daca tot le caseaza (dacă nu au făcut-o deja)..nu era bine sa valorifice macar radarele? S-a vorbit si de rachete..(cazul Magic 2 pe F-16)..nu se știe nimic concret..
PS: Și ar putea fi legate la tunurile AA românești A-436 (s-a scris de ele pe RoMil) care au avut oarecum soarta MIG-urilor 29..retrase înainte de vreme (chiar au fost modernizate prin anii 90):
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tun_antiaerian_calibru_2x30_mm_model_1980
Cică ar avea și sistemul de conducere a focului ACT-30..nu am găsit nimic pe net despre el. O mai fi ceva de capul lui?
Dar ideea e că dacă am compara cu Viforul/Oerlikon am avea radarele, tunurile, sistemul de conducere a tirului. Telemetru laser se găsește probabil (IOR/Pro Optica).. practic am avea totul in-house..tractate pe camioane DAC/Roman sau Iveco. Și nu am depinde de alții în caz de nevoie.
Ca sa nu mai vorbesc că sârbii au scos un Gepard autohton..HARPAS (cu tunuri Bofors L/70 și radar Thales) pe șasiu senilat de M-84:
https://armyrecognition.com/news/army-news/2023/partner-2023-serbia-unveils-advanced-harpas-mobile-air-defense-system-based-on-m-84-tank-chassis
Am putea cu ceva efort chiar sa integram sistemele pe niște șasiuri de tancuri TR-85 că sunt destule in rezerva..și cu lansatoare R-550 Magic 2-urile rămase de la MIG-21 Lancer (pe același principiu dacă pot fi convertite în sol-aer) ar ieși un Gepard autohton.
Și in caz că MAPN nu le vrea.. ar iesi un produs chiar pentru export..pt tari mai la îndemână gen din Africa sau America latină..nu cred că se pierd..
Ar impulsiona Roman Brașov..Romarm cu tunurile..Pro Optica etc..s-ar mișca ceva..
Iar visez? (daca mai vede cineva comentariul asta..@Marius Zgureanu, @Dov poate ne zice de radarul Elta dacă mai e actual cat de cat).
Mulțumesc anticipat.
Mecanicu- Baga macar un comentariu cum vezi tu situatia la noi pt apararea AA la nivel brigada, deci la prima „caramida”. FT, evident, inclusiv antidrone.
90% pe-aici sunt pe paralela 45, wiki e baza, esti printre cei 4-5 care nu isi iau lumina de acolo.
@Xv sa stii ca si eu tot de la Wikipedia am inceput acum multi ani sa ma informez, de fapt acolo gasesti link-uri utile si cateva indicii despre ce sa cauti mai departe. Apoi conteaza si industria in care lucrez si gradul in care poti sa intelegi sistemle din spatele brosurilor prezentate pompos de producatori.
Cu privire la drone aici din pacate nu sunt prea optimist, deocamdata nici rusii si nici ukrainienii nu au gasit solutia optima sa isi protejeze trupele – daca vorbim de FPV-uri cele ghidate prin fibra optica si mai greu, la alea nu merge niciun sistem de bruiaj electronic inca si sunt tare pesimist ca in viitorul apropiat se va schimba ceva.
Daca vorbim de protectie activa – adica doborarea lor eu nu am vazut sa fie eficient altceva decat sisteme de genul Gepard/ Skyranger 30/35 mm cu proiectile AHEAD sau echivalent cu explozie controlata la distanta optima de angajare a tintei.
Aici pot sa spun ca sigur Gepardurile alea active in FT terestre pe care le avem nu o sa poata asigura suficienta protectie pentru un front larg.
Ce s-a reusit totusi sa se faca intre timp este un update de SW in coputerul de descoperire a tintelor si sa faca ca sa ia in considerare amprente radar pe care mai inainte erau trecute la paraziti (sistemul le detecta ca fiind pasari) problema Gepardului este ca tot ceea ce inseamna computer are foarte limitata posibilitatea de crestere fiindca nu exista suficienta putere de calcul si memorie pentru inmagazinarea informatiilor si in plus nu stie sa lucreze in echipa automat cu alte sisteme de exemplu Gap Filler.
Tehnologia in Gepard este de pe vremea electronicii analogice si asta se simte, acum orice smartphone are putere de calcul de cateva ori mai mare decat un PC din anii 2000 – asa doar ca sa avem un termne de comparatie.
Rheinmetall lucreza la un upgrade de Gepard cu insearare de sisteme care sa lucreze in retea si care sa fie integrat in un sistem de management al luptei dar tehnologia costa si nu ii vad pe ai nostri sa o achizitioneze prea curand.
Mecanicu, stiu wikipedia de cand a aparut (deci la vreo juma de an, ca s-a dus vestea pe ym si forumurile militare de pe vremea aia).
La inceput si o vreme scriau acolo doar pasionati, deci era continut creat de comunitate. Imperfect, fireste.
Dupa o vreme au intrat scribii de la pr/advert/social media, care s-au tot format specialisti-postaci si au inceput sa modifice faptele si sa bage propaganda/reclama.
La ora actuala e o intreaga birocratie si chiar „industrie” in spate, se minte pe foc automat, stiu oameni din publicitate sau pr care asta au sarcina la birou, sa modifice pagini, pe unde apar ei sau clientii.
Dincolo de asta, cand a aparut wiki existau doar niste memoratoare vechi (din anii 80, carti cu o foto si caracteristici tehnico-tactice) ca material standard pt studiul armatelor straine si a tehnicii din dotarea lor. Cu info antice, iti inchipui. Dar se gaseau janesuri, faceam rost, cam scumpe si trebuia grija si la alea, ca sa nu dispara, setea de cunoastere a unora era asa de mare ca incercau s-o valorifice cu prima ocazie.
Plus mai erau niste buletine, unele generaliste- bmn, unele doar pt anumite unitati de cc. Monografiile- alta mancare de peste, alea da, alea nu erau facute din „biro”, de contopisti.
In 2020 Fortele Rosii si institute de cercetare de la ei au studiat problema apararii contra feluritelor drone.
Un profesor pe nume Makarenko a publicat studiul.E pa ruski,dar cine vrea sa gaseasca poate.
Rezumatul rezumatului.Radarele de pe toate sistemele vedeau dronele mici pe la 4000m sau mai putin.Rachetele eficienta 0.
Tunurile reuseau o probabilitate de lovire de 50% dupa ce trageau vreo 8000 de lovituri.
AA de ambele parti face treaba pt care a fost gandita,sa dea jos avioane,elicoptere rachete de croaziera si partial pe cele balistice.Sau oricum,sa limiteze efectul.Dronele nu erau in fisa postului
Munitia programabila duce probabilitatea de lovire la 100% cu consum de 3-4 proiectile in teste,daca nu ma inseala memoria.
Probabil mai rau in conditii reale,dar oricum e altceva.
@Mihais – daca te uiti la toate testle cu Skyranger 30 sau 35 mm o sa vezi ca drona este cam statica, sincer nu stiu cum s-ar comporta si acest sistem in cazul unui grup de 4-6 drone din care una, doua iau sistemul la ochi odata descoperit. Inca suntem in prima faza cu apararea antidrona si in vest si in est ei sunt si mai rau ca nu au tehnologia la fel de bine pusa la punct in ccea ce priveste explozia controlata – de aici si numarul imens de proiectile necseare pentru a da o drona jos c probabilitatea de 50%.
Mie materialul estic mi-e aproape imposibil de a-l avea si folosi ca nu stiu ruseste si cu google translate este destul de dificil sa inteleg detaliile + limbaj tehnic.
Ce stiu este ca exista noua racheta ghidata radio pe Pantsir ca re s-ar lauda cu Pk 80% si ca explodeaza la proximitate dar…Pantsir-ul a fost de multe ori umflat in propaganda si inainte de conflict asa ca nu as paria pe el.
Ce mi se pare si mai periculos ca FPV-urile insa sunt donele din familia Lancet care ajung mault mai departe in adancime si pot sa provoace pagube foarte, foarte mari – au deja vreo 2 IRIS-T confirmate ca le-au distrus lansaoarele, un radar avariat, un lansator de Patriot, si 4 radare de S 300 ukrainiene.
Sincer m-as concentra pe ce sisteme am putea noi avea in NATO (cat o sa mai tina alianta) sau UE si mai putin pe ce fac rusii cu ale lor.
Cu AA- Gepardu e, cu ala defilam.
Pe vremea cand au fost luate, ideea era fiecare armata sa aiba cate un batalion AA. Divizioanele se transformau in batalioane, in fine.
Deci 36 Gepard (plus 12 pt SMTU in depozit, trecute la „canibalizare” in prima faza, cand ideile erau clare si nu se canta dupa ureche), 72 oerlikon 2×35 la noi, unul dintre cele mai bune contracte.
Produs de calitate picat pleasca si in dotare si in productie.
Asta stiu de atunci, daca zice wiki dupa atatia ani altceva acum, wiki are dreptate. Tot cu ocazia aia am primit 4 Bergenpanzer 2, cauta pe wiki daca apar.
Cei de la Turda (baieti de gasca, mai ales un maior blond) erau foarte multumiti si se umflau in pene de mandrie, sa ai tehnca germana atunci era mare lucru. Si acum e, unele lucruri nu se schimba niciodata, ce sa-i faci.
Blindatul asta AA a fost conceput pt unitatile germane de tancuri, pt protectie vs elicoptere si avioane atac la sol, deci zburatoare care ataca la inaltime redusa, alea erau vremurile, aia era tehnologia. Au incercat si sarbii ceva, btw, dar liga inferioara, n-aveau tehnologie suficienta pt radar.
Proiectile smechere, deci surubarie desteapta si la munitie nu prea isi permitea nimeni la vremea aia, era si prea scump si nici tehnoligia nu era prea avansata.
Acum da, e posibil, ai si pus punctul pe i, suntem digitali, nu analogici.
Dar digitalul asta sta pe umerii unor uriasi in tehnologie, nu invers.