Reteaua de sateliti SAR ICEYE își are originile în perioada în 2012–2014 în jurul Universității Aalto din Espoo, Finlanda, unde doi tineri cercetători, Rafał Modrzewski și Pekka Laurila care lucrau la nanosateliți se lovesc de limitele sateliților optici: nu pot vedea in spatele norilor, fumului și uneori noaptea. Ideea lor a fost să ia tehnologia radar cu apertură sintetică (SAR), rezervată până atunci sateliților militari mari și extrem de scumpi, și s-o miniaturizeze pe microsateliți sub 100 kg. Obțin granturi de la Tekes (Business Finland) și European Space Agency si initial testează aplicații pentru monitorizarea gheții arctice, de aici și numele „ICEYE”, „ochi de gheață” iar în 2014 înființează compania ICEYE Oy în Espoo, Finlanda.
Când echipa de la Aalto a început proiectul, ideea inițială era să monitorizeze mișcarea gheții din Arctica și condițiile de gheață de pe rutele maritime nordice, care devin tot mai navigabile odată cu topirea calotei. De aici a venit numele: „ICEYE” = combinație între „ice” (gheață) și „eye” (ochi), adică un „ochi” radar care urmărește gheața. Mai târziu au extins aplicațiile la dezastre naturale, apărare, maritime domain awareness etc., dar brandul a rămas, iar fondatorul Modrzewski explică explicit în interviuri că numele vine din această misiune inițială de monitorizare a gheții arctice.
Prima lansare are loc pe 12 ianuarie 2018, când ICEYE lansează ICEYE‑X1 pe o rachetă indiană PSLV acesta fiind primul satelit comercial finlandez și primul radar SAR din lume pe o platformă sub 100 kg; obiectivul fiind obtinerea unei constelație de sateliți mici, ieftini, capabili să furnizeze imagini radar de înaltă rezoluție, indiferent de vreme sau lumină, la costuri mult mai reduse decât sistemele clasice.
ICEYE -01
Urmează rapid X2 și X3, runde succesive de investiții, iar până în 2023 ICEYE ajunge la zeci de sateliți pe orbită și devine, practic, standardul de facto în SAR comercial, cu clienți în asigurări, răspuns la dezastre, energie și guverne; războiul din Ucraina transformă compania intr-una cu servicii pentru aparare, finanțate prin crowdfunding pentru GUR ceea ce a oferit din 2022 Kievului acces dedicat la un satelit ICEYE și la intreaga retea, astfel încât în primele luni Ucraina a identificat mii de ținte rusești de la avioane și sisteme Iskander la depozite de muniții și baze navale. Este vorba de campania Serhiy Prytula și cu 7.000+ ținte identificate.
https://www.youtube.com/watch?v=GoYYcxNVF9c
Acest succes a deschis porțile unor contracte militare privind retele de sateliti SAR pentru Germania, de peste 1,7 miliarde de euro, sateliți pentru Polonia, Olanda, Finlanda, Portugalia, fiind preconizat în 2026 un contract de 10 sateliți cu Suedia. In paralel ICEYE lansează generația a 4‑a de sateliți, cu rezoluție de 16 cm, și un joint venture cu Rheinmetall, care ridică în Germania prima fabrică de sateliți SAR; Germania a comandat o constelație („SPOCK”) și joint-venture‑ul cu ICEYE – Rheinmetall va fi principalul vehicul pentru acest program. Avand peste 60 de sateliți pe orbită (cea mai mare constelație SAR comercială din lume) și produse orientate special pentru zona militara, de la AI „Detect & Classify” la unitatea mobilă ISR Cell, ICEYE incepe sa se poziționeze ca principal furnizor european de retele de sateliti pentru apărare și securitate. Totodată e și o poveste de success care arata că finanțările EU pot duce la rezultate remarcabile într-un termen relativ scurt.
Cum functioneaza?
Explicat intr-un mod cat mai simplu, „apertura” înseamnă „deschidere” sau „deschidere efectivă a antenei” adica este suprafața prin care antena emite și primește energie electromagnetică; cu cât apertura este mai mare, cu atât rezoluția este mai bună. La un radar clasic, asta apertura este pur și simplu dimensiunea fizică a antenei.
Synthetic” vine de la faptul că nu mai folosește doar deschiderea fizică a antenei, ci compune (sintetizeaza) o apertură mult mai lungă, folosind mișcarea platformei și procesare de semnal. Radarul SAR trimite impulsuri în timp ce satelitul se deplasează, iar ecourile succesive, colectate din poziții diferite, sunt combinate ca și cum ar fi provenit de la o antenă continuă, de lungime egală cu distanța parcursă de satelit cât timp ține în fascicul aceeași zonă. Această „imagine virtuală”, construită prin procesare numerică dintr-o antenă mică în mișcare, este apertura sintetică.
În esență, timpul și mișcarea înlocuiesc dimensiunea radarului in sensul ca antena mică a satelitului, combinată cu mii de impulsuri succesive de‑a lungul traiectoriei, se comportă ca o antenă virtuală de zeci sau sute de kilometri, suficientă pentru imagini cu rezoluție de ordinul centimetrilor.
Care sunt capabilitatile?
Rețeaua ICEYE e, în esență, un furnizor global de ISR „all‑weather” care livrează imagini radar de înaltă rezoluție aproape oriunde pe glob, de mai multe ori pe zi. Fiind vorba de radar cu apertură sintetică (SAR), sateliții nu depind de lumină sau vreme deci pot obtine imagini ale unei zone de interes zi și noapte, prin nori, fum sau ploaie, iar rețeaua, formată din zeci de mici sateliți pe orbite joase, permite revizitari frecvente asupra aceleiași locații, de la câteva ore la sub‑oră, în funcție de numărul de sateliți alocați unei zone. Asta se traduce în practică într-un flux aproape continuu de date despre infrastructură critică, activitate maritimă sau fenomene naturale.
Gama de moduri de imagistică permite fie acoperiri foarte largi, fie detaliu de „zoom” extrem. Modurile de tip Strip și Scan acoperă până la 50.000–120.000 km² dîntr-o singură trecere a unui satelit, ideale pentru supravegherea frontierelor, a rutelor maritime și a zonelor întinse de conflict. Modurile Spot și Dwell ating insa rezoluții de ordinul zecilor de centimetri, utile pentru identificarea și monitorizarea detaliată a unor aerodromuri, baze, noduri logistice, porturi etc. Această flexibilitate „zoom out / zoom in” e unul dintre marile atuuri ale rețelei deoarece poți detecta chestiuni de interes la scară regională și apoi reveni cu imagini de înaltă rezoluție asupra țintelor relevante.
În practică, asta înseamnă că poți scana întreaga Mare Neagră cu Scan Wide pentru a vedea unde se întâmplă ceva, iar apoi revii cu Dwell sau Spot pe un singur port, aerodrom sau punct logistic.
Modul Dwell Precise (25 cm rezoluție, scenă 5×5 km) focalizează antena pe o singură locație, permitând o analiză cvasifotografică a unui obiectiv in sensul ca poți identifica tipul unui vehicul militar, dacă un avion este parcat pe o pistă, configurația unui sistem de rachete, etc. Modul Spot (50 cm, scenă 15×15 km) e similar dar cu acoperire mai mare și rezoluție ușor inferioară, util pentru caracterizarea activității în interiorul unei baze. Strip (3 m, 30×500 km) e ideal pentru monitorizarea lungimilor de coastă, graniță, linii de comunicații. Scan Wide (27 m, până la 200×600 km = 120.000 km²) e modul „ochiul vulturului” — acoperă o suprafață uriașă pentru detectarea navelor pe mare, activitate suspectă în zone vaste.
O capabilitate distinctivă a rețelei ICEYE este monitorizarea persistenta a unei zone cu Daily Coherent Ground Track Repeat: sateliții sunt programați să treacă zilnic peste aceeași locație pe traiectorie aproape identică, permițând compararea imaginii radar cu imagini succesive. Din această analizaă de derivă detecția a schimbărilor la nivel mic de pilda poți vedea nu doar că a apărut o clădire nouă sau un nou depozit, ci și urme discrete de activitate – trafic de vehicule pe drumuri de pământ, lucrări la infrastructură, mișcarea unor echipamente camuflate – cu o sensibilitate până la nivele de centrimetri de deplasare a solului. Pentru intelligence militar, asta înseamnă că rețeaua nu doar „fotografiază” ce e pe teren, ci și urmareste evoluția acelui loc în timp.
Pe langa serviciile de imagini, ICEYE a construit capabilități analitice și produse nisate, în special pentru apărare și securitate. Pentru maritime domain awareness și border monitoring, rețeaua permite monitorizarea persistentă a apelor și frontierelor, corelând date obtinute SAR cu date AIS (Automatic Identification System) pentru a identifica nave fără transponder, transferuri de marfa de la navă‑la‑navă efectuate in larg, pescuit ilegal sau trafic de contrabandă. Pentru apărare, compania oferă produse și servicii precum detectarea depozitelor de muniții, aerodromuri și poziții SAM până la supravegherea lanțurilor logistice și a miscarilor în jurul unor obiective sensibile. Experiența din Ucraina a arătat că, odată integrată în lanțul de comandă, rețeaua poate genera mii de imagini utilizate direct pentru planificarea loviturilor asupra unor ținte militare.
Capabilitățile rețelei ICEYE mai includ livrarea „la cheie” a unui ecosistem ISR tactic pentru guverne. Prin oferta „Missions”, ICEYE livrează sateliți Gen4 cu rezoluție ultra‑înaltă, precum și segment sol, infrastructură de procesare și fluxuri de informatii integrate, de la lansarea primului satelit în 12 luni până la livrare operațională de informatii. Pentru statele care nu vor doar să cumpere produse, ci să dețină o capacitate suverană de ISR spațial (sateliți proprii, tasking propriu, date brute și procesate), aceasta este una dintre capabilitățile cheie ale rețelei: poate fi atât serviciu comercial, cât și pentru un sistem național sau aliat de intelligence spațial.
Strict la nivel militar pentru un conflict de intensitate medie spre mare, un astfel sistem de sateliți tip ICEYE poate furniza informații de tragere atât pentru HIMARS, cât și pentru NSM prin aceeași metoda in sensul ca detectează și identifică ținte relevante (baterii de rachete, depozite, nave de luptă) cu imagini SAR de înaltă rezoluție, geolocalizate precis, indiferent de vreme sau întuneric, apoi le transformă în coordonate exacte, compatibile cu sistemele C2 ale artileriei și ale apărării de coastă. Pentru HIMARS, sateliții localizează pe uscat lansatoare, vehicule logistice și noduri de comandă, inclusiv când sunt camuflate sau mutate, folosind analiza a schimbărilor pentru a indica pozițiile actualizate ce pot fi introduse direct în calculatorul de tragere. Pentru NSM, aceiași sateliți pot monitoriza Marea Neagră, disting navele militare de traficul comercial prin combinarea SAR + AIS, urmăresc mișcarea grupărilor navale între treceri și furnizează poziția exactă, vectorul de deplasare și eventuale formații de escortă, astfel încât bateria de coastă să poată planifica salvele și direcțiile de atac.
ICEYE a demonstrat din 2020 o capabilitate de „video SAR” in sensul ca satelitul focalizează antena pe o locație timp de cel puțin 20 de secunde în timpul trecerii, iar datele sunt procesate în cadre succesive de înaltă rezoluție. Asta permite detectarea mișcării e.g. nave intrând sau ieșind dintr-un port, avioane pe piste, vehicule pe drumuri, dar nu e urmărire continuă în timp real, ci mai degrabă o succesiune de fotografii la distanta de timp foarte mica, de câteva zeci de secunde pe trecere.
România și interesul pentru sateliți militari.
In România s-a vorbit prima data despre asta în 2018, când MApN anunță, printr-o hotărâre CSAT și un protocol cu Agenția Spațială Română și ESA, intenția de a dezvolta un sistem satelitar militar de telecomunicații destinat Sistemului Național de Securitate, bazat pe un satelit geostaționar cu durată de viață de cel puțin 15 ani, care să acopere teritoriul României și teatrele de operații externe.
In 2023. Generalul Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, anunță că „România va avea propriul satelit militar”, iar achiziția ar urma să fie demarată cel târziu în 2024, în cadrul unui sistem satelitar militar de telecomunicații. Argumentul oficial era ca între 2008 și 2018, MApN a plătit 7,5 milioane de euro pe închirierea de servicii satelitare, iar un satelit propriu ar asigura independența comunicațiilor și ar putea transforma România în furnizor regional de servicii la frontiera sud‑estică a NATO.
In 2024, tot Incicaș vorbește despre un program numit tot sistem satelitar militar de telecomunicații, dar descris acum ca având aplicare în spectrul comunicațiilor satelitare și tehnologii avansate și rol de a asigura acoperirea multi‑domeniu a nevoilor de misiuni ale MApN și instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.
In februarie 2026 ministrului Apărării Radu Miruță confirmă existența „unui proiect de cercetare în domeniul sateliților aflați pe orbită joasă” (LEO), spunând că produsul există deja și se analizează dacă va fi lansat, dar atrage atenția că lansarea ar costa circa 700.000 euro fără garanția că produsul va funcționa pe orbită. Miruță reitereaza că exista o nevoie de comunicații prin satelit, dar este prudenț față de ceea ce pare a fi un prototip LEO. Public, deci, România a promis un satelit GEO de telecomunicații cu potențial de rețea multisatellit, a pomenit apoi de multi‑domeniu, dar în 2026 nu exista niciun contract efectiv demarat si nimic in domeniul SAR in mod explicit.
Deci România a oscilat între două concepte: inițial un satelit GEO de telecomunicații clasic (mare, scump, lansat pe orbită geostațională), iar din 2024 o viziune mai largă de sistem satelitar multi-domeniu cu mai mulți sateliți. Niciunul nu s-a concretizat efectiv. Programul SAFE al României (9,53 miliarde euro MApN) nu include explicit sateliți în cele 21 de programe publicate, dar Categoria 2 SAFE permite „resurse și servicii spațiale”, deci există o portiță bugetară.
Niciunul dintre aceste scenarii nu a ajuns însă la faza unui program clar aprobat în CSAT, însoțit de cerere oficială de achiziție către Parlament, iar din perspectiva domeniului, discursul public a rămas axat pe «telecomunicații militare», fără a detalia componente de observare (EO/SAR) sau ISR spațial.
Ce foloseste România
Pe partea de imagini, România folosește programe europene precum Copernicus (Sentinel‑1/2), date EO/SAR furnizate gratuit de ESA și produse comerciale achiziționate prin intermediari precum Telespazio/Rartel. Un acord ESA–ROSA din 2018 a făcut din România „Collaborative Ground Segment” pentru datele Sentinel, ROSA coordonând găzduirea, arhivarea și distribuirea datelor Copernicus către utilizatorii naționali. Aceste imagini sunt excelente pentru mediu, dezastre naturale sau planificare civilă, dar rezoluția și timpii de revisită nu sunt optimizate pentru ISR militar.
În paralel, MApN a lansat o procedură de circa 5,5 milioane de dolari pentru achiziția de echipamente și servicii SpaceX Starlink, cu scopul declarat de a îmbunătăți comunicațiile și accesul la internet în cadrul armatei, inclusiv în condiții de câmp de luptă. România a devenit astfel unul dintre primii utilizatori militari ai Starlink în afara SUA și Japoniei, iar ANCOM a autorizat teste pentru relaxarea limitelor de putere ale constelațiilor NGSO, tocmai pentru a permite servicii mai bune pe teritoriul național.
La nivel nord-atlantic, România s-a alăturat în 2024 inițiativei NATO Allied Persistent Surveillance from Space (APSS), prin care aliații pun în comun date satelitare pentru o supraveghere continuă din spațiu.
Vizita președintelui în Finlanda.
Vizita lui Nicușor Dan în Finlanda a avut două componente distincte, cea bilaterală Finlanda–România și alta legată de summitul statelor UE de pe Flancul de Est.
In cadrul relatiei bilateriale Președintele a vizitat Centrul de Cercetare Tehnică VTT din Espoo, unde a discutat despre tehnologii cu dublă utilizare și cooperare între firme și universități finlandeze și parteneri români. Tot în plan bilateral, el s-a întâlnit cu reprezentanții PIA (asociația industriei finlandeze de apărare), declarând ulterior că modelul de organizare al marilor companii finlandeze poate fi o cale de urmat pentru Romarm și că s-a convenit organizarea în 2026 a unei întâlniri comune între companiile de apărare finlandeze și române, la București sau Helsinki. Posibil sa existe și un interes mai direct al președintelui României în ceea ce privește eventuale bune oficii ale președintelui finlandez pe lângă Trump.
În acest context, ICEYE este, în mod clar, unul dintre cele mai interesante produse ale ecosistemului finlandez pentru România: o constelație SAR „combat proven” în Ucraina, perfect adaptată la nevoia de supraveghere pe orice vreme a Mării Negre, de protecție a infrastructurii energetice offshore care va intra in serviciu in 2027 și de alimentare cu date a inițiativelor de tip Eastern Flank Watch.
Industria finlandeză oferă și alte capabilități care ar fi foarte utile României. Personal imi plac sistemele de mortiere de la Patria, în special mortarul Nemo de 120 mm pe șasiu 6×6/8×8 combină focul indirect rapid cu mobilitatea tactică.
Apoi experiența finlandeză în integrarea diverselor sisteme în concepte de apărare teritorială și luptă în teren fragmentat (păduri, lacuri, litoral complicat) este relevantă și pentru geografia României, mai ales pe flancul sud‑estic. Pe partea „soft”, VTT (Centrul Tehnic de Cercetare al Finlandei) este un punct important în Europa pentru tehnologii cu dublă utilizare: comunicații securizate 5G/6G, criptografie, senzori inteligenți, autonomie și AI aplicate în C4ISR. VTT participă la numeroase proiecte European Defence Fund și cooperări NATO pe componenta de cercetare/integrare DIANA, dezvoltând soluții pentru reziliența infrastructurilor critice, protecția rețelelor energetice și integrarea datelor din senzori în sisteme de comandă‑control.
ICEYE este, în momentul de față, unul dintre cele mai moderne sisteme satelitare SAR disponibile pe piața globală si oferă rezoluție de 16 cm, constelație mare de microsateliți și produse AI/ISR tactice dovedite în războiul din Ucraina, inclusiv în lovirea unor ținte strategice rusești.
Platformele sunt fiabile (zeci de sateliți operaționali, un singur eșec de separare), cu ritm de producție în creștere și cu parteneri industriali puternici în UE, precum Rheinmetall și Saab, ceea ce reduce riscurile tehnice și politice. Din punct de vedere al costului și vitezei de implementare, constelațiile de microsateliți ICEYE sunt mult mai accesibile și mai agile decât un program clasic de satelit GEO, iar modelele de contractare sunt flexibile (sateliți naționali, acces la constelație, ISR Cell mobil, servicii de analiză).
Pentru România, care are nevoie de ISR „all‑weather” pe Marea Neagră și pe flancul estic, de suveranitate informațională și de integrare în inițiative europene precum Eastern Flank Watch, ICEYE ar fi o opțiune de luat in seama fiind o tehnologic matură, operațional verificată și aliniată cu trendul european de a construi capabilități spațiale proprii în cadrul EDF/SAFE, nu doar de a închiria servicii punctuale sau de a beneficia de serviciile marelui aliat de la vest.
Steppewolf
BIBLIOGRAFIE:
https://www.iceye.com/sar-data
https://www.iceye.com/missions-federate
https://milmag.pl/en/iceye-radar-satellites/
https://www.eoportal.org/satellite-missions/iceye-constellation#overview
https://intelligencecommunitynews.com/satim-and-iceye-launch-detect-classify/
https://arxiv.org/pdf/2102.04545
https://www.eoportal.org/satellite-missions/iceye-constellation#eop-quick-facts-section
Wow, un articol bine argumentat, @steppewolf! Hats off!
damn, mi-a scapat „mortar” in loc de „mortier”