Controlul telepatic al mașinilor este o idee ce pare desprinsă din cărțile de science-fiction. Este, totodată, un deziderat mai vechi al oamenilor de știință iar rezolvarea acestei probleme va avea importante beneficii, nu doar în domeniul militar, ci și în cel civil (controlul unei proteze de exemplu).
În 2019, DARPA a finanțat șase organizații în cadrul programului „Next-Generation Nonsurgical Neurotechnology (N3)”, anunțat pentru prima dată în martie 2018. În cadrul acestui program, Battelle Memorial Institute, Carnegie Mellon University, Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory, Palo Alto Research Center (PARC), Rice University și Teledyne Scientific urmau să conducă echipe multidisciplinare pentru a dezvolta o interfață creier – mașină.
„DARPA se pregătește pentru un viitor în care o combinație de sisteme fără pilot la bord, inteligență artificială și operațiuni cibernetice ar putea face ca războaiele să se desfășoare prea rapid pentru ca oamenii să le mai poată gestiona eficient doar cu tehnologia actuală”, a declarat Al Emondi, managerul programului N3. „Prin crearea unei interfețe creier-mașină mai accesibile, a cărei utilizare nu necesită intervenții chirurgicale (n.a. implant chirurgical), DARPA ar putea oferi instrumente care să le permită comandanților să rămână implicați în mod semnificativ în operațiuni militare care se desfășoară cu mare viteză.”
În ultimii 18 ani, DARPA a demonstrat neurotehnologii din ce în ce mai sofisticate care se bazează pe electrozi implantați chirurgical pentru a realiza o interfață cu sistemele nervoase centrale sau periferice. Printre realizările agenției poate fi menționat controlul neuronal al protezelor și restabilirea simțului tactil la utilizatorii acestor proteze, ameliorarea unor boli neuropsihice altfel netratabile, așa cum ar fi depresia, și îmbunătățirea memoriei. Din cauza riscurilor inerente intervențiilor chirurgicale, aceste tehnologii au fost până acum limitate la utilizarea de către voluntari cu nevoi clinice.
În cadrul programului N3, se urmărește dezvoltarea unor interfețe neinvazive (care nu sunt implantate chirurgical), complet exterioare corpului, dar și a unor interfețe ușor invazive prin utilizarea unor nanotransductoare. În mod lăudabil, cei de la DARPA își bat capul și cu aspectele etice și juridice ale tehnologiilor dezvoltate, mai ales că interfețele vor fi testate pe oameni.
„Dacă N3 va avea succes, vom ajunge să avem o interfață neuronală portabilă care poate comunica cu creierul de la o distanță de doar câțiva milimetri, ceea ce va duce neurotehnologia dincolo de clinică și va avea o utilizare practică pentru securitatea națională”, a declarat Emondi. „La fel cum membrii forțelor armate își pun echipamentul tactic pentru a se pregăti de luptă, în viitor ar putea să-și pună o cască ce conține o interfață neuronală folosind tehnologia în funcție de nevoi. Când misiunea se încheie, echipamentul este pus deoparte.”
Testele recente desfășurate de armata australiană ne demonstrează că se fac pași mari în direcția cea bună. Cel puțin în domeniul militar.
În testul armatei australiene, un câine robot este controlat telepatic de un soldat prin intermediul unei interfețe neinvazive, o cască. Simplul gând este suficient pentru a controla câinele robot.
„Această colaborare s-a axat pe modul în care am putea crea o interfață cerebrală care va permite unui soldat să opereze un sistem folosind semnalele cerebrale în loc să folosească o consolă de comandă”, ne spune locotenent-colonelul Kate Tollenaar, de la Biroul de implementare și coordonare a sistemelor robotice și autonome (RICO). „Aceasta este în mare măsură o idee despre ceea ce ar putea fi posibil în viitor”.
În acest moment este nevoie doar de o cască și de un robot. Testul este rezultatul cercetărilor desfășurate de Universitatea de Tehnologie din Sydney, Defence Innovation Hub și Defence Science and Technology Group care au folosit o cască HoloLens 2 și un decodor bazat pe Raspberry Pi pentru a capta undele cerebrale și a le traduce în „instrucțiuni” trimise mai apoi unui câine robot autonom, în acest caz un robot Vision 60.
Având în vedere că primul test a fost un succes, echipa a efectuat un al doilea test care a inclus o operațiune simulată de soldați și câini roboți care lucrau în tandem pentru a elibera o zonă. Australienii sunt foarte incântați de rezultate și intenționează să utilizeze sistemul pentru controlul sistemelor aeriene fără pilot (așa numitul „loyal wingmen”), al roiurilor de drone, precum și pentru alte sisteme robotizate.
Potențialul acestei tehnologii este realmente enorm, mai ales în zona civilă unde poate reda o viață normală persoanelor cu dizabilități. Eu doar mă rezum să constat faptul că Robocop va fi în curând printre noi…
P.S. NU, acest articol NU este despre Inteligența Artificială.