Long Range Land Attack Projectile (LRLAP) este un proiect al Lockheed-Martin cu implicarea BAE systems ca si subcontractant, pentru dezvoltarea unui proiectil ghidat cal. 127mm/155mm (LRAP: 155/62 AGS) cu raza lunga, destinat in primul rand artileriei navale a US Navy.
Image converted using ImgCvt
Proiectilul LRLA foloseste un motor racheta cu ardere lenta (base bleed) si aripioare pentru extinderea prin planare a traiectoriei, iar capul de lupta cu fragmentatie are un efect comparabil cu al proiectilului M795, sistemul de artilerie fiind capabil de impact simultan cu sase proiectile (MRSI), intr-un interval de pana la 2 secunde (cadenta de tragere 10 proiectile/minut). Pentru a lovi tinta cu o acuratete (eroare circulara) de 50m, proiectilul se bazeaza pe un ghidaj mixt GPS/inertial, la o raza maxima de lovire cuprinsa intre 140-190km pentru cal. 155mm.
LRLAP 155mm lansat cu ajutorul Advanced Gun System de pe distrugator clasa DDG 1000 Zumwalt al US Navy
Masa totala a proiectilului cal. 155mm este de 102-104kg, din care incarcatura de propulsare suplimentara cantareste 11kg, iar lungimea proiectilului este de 2,23m, anvergura aripioarelor fiind de 0,45m. Costul estimat initial pentru o astfel de lovitura este de 400.000$.
Unitatea de ghidaj si control este fabricata in uzina din Ocala, Florida, in timp ce asamblarea finala a proiectilului se face in fabrica din Troy, ambele apartinand Lockheed Martin. Componentele electronice ambarcate pe proiectil sunt rezistente la acceleratie (factor g) iar motorul-racheta permite atingerea tintei in conditii dificile de tragere (referitor la conditiile ambientale la iesirea pe teava).
Organizarea interna a LRLAP
In cazul loviturii cal. 127mm (/54) mk.45, aceasta poate atinge o distanta de maxim 100km, cu un cost probabil inferior celui al 155mm. Detonarea poate fi la impact sau deasupra tintei, proiectilul fiind capabil de coborare aproape verticala in ultima faza a traiectoriei, pentru minimalizarea impactului colateral. Se considera efectul letal al acestui proiectil de 3 ori superior proiectilelor clasice ale tunurilor navale de 5 inch, datorita capacitatii de impact multiplu simultan pe aceeasi tinta sau tinte diferite, facandu-se in acelasi timp si o economie semnificativa de munitie datorita preciziei.
Testele in cadrul acestui program au inceput in 2005, cu ghidarea cu succes a unui proiectil LRLAP la 109km si au continuat pana in vara lui 2013. Lockheed a primit in septembrie 2013 un contract de 18 mil.$ pentru trecerea la productie de serie a proiectilului, acesta urmand a intra in dotare incepand cu 2016 pe distrugatoarele DDG 1000 Zumwalt.
Stand BAE Systems cu LRLAP in mijloc
Video:
https://www.youtube.com/watch?v=cH11dBX9P3g
https://www.youtube.com/watch?v=VXyH1OYuyIw
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.naval-technology.com/projects/long-range-land-attack-projectile-lrlap/
https://en.wikipedia.org/wiki/Long_Range_Land_Attack_Projectile
http://www.lockheedmartin.com/us/products/lrlap.html
http://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed/data/mfc/pc/LRLAP/mfc-lrlap-pc.pdf
https://www.dsiac.org/resources/dsiac_journal/hypervelocity-projectiles-introduction
http://warships1discussionboards.yuku.com/topic/18336/Ze-Scott-Brim-Gun-Gadgetry-Galore-Thread-ZSBGGG?page=14#.V3Te33qWGd4
Banuiala mea e ca pentru calibrul 155mm ar folosi aceeasi lovitura dar cu sabot detasabil. Altfel ar fi greu de explicat sporul de raza de lovire de la 109 la 190km.
O situatie similara se intalneste la lovitura Vulcano 127/155mm
Alta varianta ar fi sa foloseasca o lovitura de 155mm cu incarcatura de lupta mai mica (echivalenta celei de 127mm) dar cu un motor racheta mai mare.
trebuie vazute si caracteristicile gurii de foc lansatoare.
Alea de pe Zumwalt nu sunt chiar ordinare… au lungimea tevii 10m si un sistem de tragere in plan vertical.
https://en.wikipedia.org/wiki/Advanced_Gun_System
http://www.navweaps.com/Weapons/WNUS_61-62_ags.php
sa pot realiza proiectile cu raza mult mai lunga de actiune . de pina la ….1.700 km. acestea vor schimba razboiul viitorului.
La sistemul de lansare verticală au renunţat prin 1999 în favoarea unei turele clasice.
Da, asa a fost ideea initiala…
Fara; pe la secunda 59: https://www.youtube.com/watch?v=HwETlaijOW8
Totul depinde de motor si de incarcatura exploziva care intial propulseaza proectilul si care este mai mare la 155 pentru simplul fapt ca „camera de percutie” este mult mai mare din punct de vedere volumetric.
eroule cred ca au topit nava aia cosmica de la roswell sa faca tzevile si inchizatoarele lui zumwalt
la 152 lovitura are cam 40 de kg
horror la ce trebuie sa reziste ca sa arunce lovitura asa greutate cu atata viteza
Bre din ce stiu eu tunurile de 155 de Zumwalt sunt electromagnetice, asa ca lansarea proiectilului nu genereaza nici un stres pentru teava si inchizator.
Vor fi ,inca nu sunt. Primul Zumwalt are tunuri clasice de 155 , numitele Advanced Gun System de la BAE.
abia ultimul din serie o sa aiba railgun
Si din cele doua turele, si pe zumwalt doar pentru un singur tun ajunge „curentul” si cealalta ramane cu AGS
http://nationalinterest.org/blog/the-buzz/us-navys-railgun-dream-could-be-denied-by-two-big-problems-17301
(aici e si explicatia, la 20 noduri cu toate generatoarele in functiune are disponibil de 58MW pentru sistemele de la bord, prototipul folosea 25MW ca sa incarce o baterie de capacitoare de 100MJ, si vor sa ajunga sa traga 10 lovituri pe minut cu zumwalt)
„Stresul” pe teava de railgun e mult mai mare decat la un tun obisnuit, si asta e un motiv pentru care e inca sf pentru o gramada de natziuni
Sunt curios cum reusesc sa lanseze LRLAP cu tun electromagnetic fara sa-i prajeasca partea electrica/electronica.
deocamdata e pentru ala standard, nu electromagnetic… Cusca Faraday pt. faza 2? 🙂
Pai sa zicem ca-i faci cusca Faraday dar, dupa ce l-ai lansat, cusca iti va bloca inclusiv ghidajul GPS.
Probabil, il vor „inveli” intr-o „coaja” care sa joace rolul custii Faradey, urmand ca, dupa lansare, cusca sa se desfaca si sa lase lovitura sa-si urmeze traiectoria ghidata.
nu cred sincer ca un crucisator american ar avea curajul sa se apropie fie si la 100 km distanta de coastele Iranului. Si asta pentru ca:
1. sunt foarte putine tinte care sa merite un astfel de risc.
2. Iranul are o droaie de rachete si avioane de lupta capabile sa loveasca si sa distruga un crucisator american – indiferent care ar fi acesta,
Deasemenea e falsa idea ca un astfel de proiectil nu poate fi depistat si anihilat. Cu cit viteza sa este mai mare cu atit este mai expus fie si unor arme antiaeriene ale infanteriei.
La peste 1.500 m/s si un pumn de nisip daca ii „arunci” in cale si e suficient sa il pulverizezi. Camasa interioara s-ar topi instantaneu si ar dezmembra proiectilul. Sa zicem ca are loc la 50 m distanta de proiectil o explozie echivalent 40 kg TNT. Un srapnel de 50 g loveste proiectilul. In cel mai rau caz va lovi proiectilul fantasmagoric cu 580 – 650 m/s . Viteza de impact cumulata orientata = 2.000 m/s adica 100.000 j energie cinetica (de impact). sa zicem ca suprafata de impact este de 1 cm2. Sa presupunem ca intreaga energie cinetica a așchiei metalice este cedata proiectilui in mai putin de 10 microsecunde (10 la a 5-a) adica 2 cm distanta de deformare+ transfer cinetic. Asta înseamna o expunere termica de peste 10 Gigawati pe acel amarit de 1 cm2 . Ce se va întâmpla ? La locul impactului materia vaporizata (din invelis si din srapnel) va forma un nor de plasma (gaze foarte fierbinți) a carui unda de soc sa va propaga in intreaga masa a proiectilului dezintegrându-l.
Deci e clar ca pina si un amarit de glont de 12,7 mm de fapt il poate distruge mai ales daca il loveste din plin.
Deasemenea amprenta termica este FOARTEEEE mare la viteza sa si practic proiectilul va fi imposibil de mascat. La 5.400 km/s la nivelul marii in ultimele microsecunde temperatura invelisului ar atinge chiar si 2.800 grade Celsius. Inertia termica si un strat ablativ bine proiectat evident vor evita topirea camasii interioare dar caldura va ramine si proiectilul va fi foarte vizibil.
Deci am mari dubii ca asa ceva ar fi cu adevarat de folos.
Ahaaa – daca ar fi veni cu vreo 3.500 -4.000 m/s de la vreo 1.000 mile marine – deah – asta ar fi cu totul altceva . De aceea rachetele balistice intercontinentale cu focoase nucleare sunt atit de periculoase ! Cu cit viteza e mai mare devine tot mai problematic SA NIMERESTI proiectilul . In atmosfera joasa si densa va petrece mai putin de 2 secunde – deci un strat ablativ bine proiectat va evita topirea focosului nuclear sau a proiectilui.
Nu-ti contrazic toate calculele dar cred ca nu te-ai uitat pe harta, sa vezi ce latime are Golful Persic si pe unde circula deja navele americane.
pentru o nava dotata cu asa ceva,pentru ce mai este necesara o racheta nava-nava de cele mai multe ori subsonica(usor de interceptat) care ocupa o caruta de spatiu si este in numar limitat?si mai costa si o gramada de bani.
Uita-te la raza de lovire, la pret si la incarcatura de lupta a fiecarei lovituri si vezi pentru ce tip de tinte sunt mai potrivite unele sau celelalte.
400.000 de dolari e costul unui singur proiectil? Artileria ar trebuii sa fie ieftina. Sau asa se presupune.
Cand lovesti cu ea o nava sau un obiectiv important, costul e discutabil. Compara cu costul unei rachete de croaziera sau al uneia anti-nava, acestea avand insa raza de actiune mai mare..
US$1,200,000 for Harpoon Block II (2011) iar actualizat trece de 1,5 mil.$
Raze de actiune Harpoon:
AGM-84D (Block 1C): 220 km (120 nmi)
RGM/UGM-84D (Block 1C): 140 km (75 nmi)
AGM-84E (Block 1E) : 93 km (50 nmi)
AGM-84F (Block 1D): : 315 km (170 nmi)
RGM-84F (Block 1D): 278 km (150 nmi).
RGM/AGM-84L (Block 2): 278 km (150 nmi)
AGM-84H/K (Block 1G / Block 1J): 280 km (150 nmi)
Dar racheta are sanse mai mari sa loveasca. Sistem de dirijare mai complex, poate face o tura, se mai invarte. Cate proiectile de astea trebuie sa lansezi ca sa fi sigur ca nimeresti. S-ar putea sa ajungi tot acolo.
Americanii cel putin au de gand sa foloseasca artileria de pe Zumwalt impotriva unor tinte terestre, preponderent, iar spre deosbire de o racheta AN un proiectil este mai rapid, mai ieftin si mai greu bruiabil…
Corect. Dar tot e scump. Prea scump pentru un proiectil. Productia de masa nu trebuia sa reduca pretul?
tu ai pretul de la pre serie. Deocamdata sunt putine produse.
Cand intra in full productie va scadea.
Ca si comparatie vezi cat costa kitul JDAM la inceput si cat acum.
Oricum razboiul e scump. Chiar nu vad cum o tara fara industrie proprie si tehnologie ar putea face fata uneia mai dezvoltata. Ar lupta cu o mana lipsa. De asta cred ca Rusia+China vs USA pe conventional ar fi tare trist pentru primii.
in acord cu Bughi
https://www.youtube.com/watch?v=cH11dBX9P3g
la minut 1:07 se precizeaza in reclama -precise, lethal, affordable. la pretul asta nu-ti poti permite sa gresesti o lovitura. si apoi americanii sunt/erau cunoscuti pt. Tomahawk-urile lansate prin Astan in scopul distrugerii unui obiectiv militar situat in colibe de chirpici. eu cred ca acuratetea loviturii depinde de prea multi factori pt. a fi eficienta chiar si la un pret de 10 ori mai mic.
400k$ e scump, chiar daca e folosit doar la inceputul angajamentului, pentru a lovi sistemele de aparare ale tintei.
Un Vulcano de 127 mm cat mai este (pentru comparatie)?
Cel pentru calibrul 76mm era 20.000$. Nu stiu pentru 127mm.
Multi ani de zile in urma Leonardo si cu Diehl sustineau ca boaba lor ar fi fost cam la jumateata pretului unui Excalibur de 155mm care este undeva pe la 70k.
Raza de de 140-190Km /la calibrul de 155mm?
Daca stirea este adevarata… rachetele GRAD 122mm si 160mm se apropie de sfarsit! 😀
Chiar si navele se vor intoarce la tunurile de calibre mari.
INTREBARE:
– Proiectilul de 127mm poate fi tras de tunulde 130mm M46 (Model 1982)???
oare cum crezi ca intra 127mm in tun de 130mm? Nu ii problema de grosime ;). Ii de incarcatura, camera de ardere, presiune etc.
Nu prea se potivesc calibrele asa.
Ma gandeam ca ar fi un sistem bun pentru un monitor naval, in combinatie cu Advanced Gun System. Dar la un asemenea pret, dai faliment incercand sa plesnesti orice tanc muscalesc care iti trece frontiera….
Ma intreb ce raza are AGS cu un proiectil mai conventional (sau mai low-tech, in orice caz). Si daca ar merita, dat fiind ca poti obtine aceeasi raza cu un proiectil reactiv…
Da’ nu dai dupa tancuri. Dai si tu dupa Smerch, dupa radare, sisteme antiaeriene, sisteme de comunicatii.
Hmm…ok, de acord. Folosesti boaba minune pe tinte importante, si boaba obisnuita pentru tinte mai mici. Da’ trebuie sa dai si dupa tancuri, nu? 🙂 . Ca doar un monitor e o platforma de artilerie. De aceea ma interesa raza AGS-ului cu obuze normale.
e o platforma mult prea mare pentru un monitor fluvial cu deplasament de 1.5 metri si fund plat
Nici nu ai unde sa fixezi o asa magaoie
Ce impuls transmite in structura de fixare ceva care arunca 40 de kg cu 1500 de m/s
Cel putin teoretic, pe un monitor poti amplasa o turela Donar sau T6/52, fara penetrarea puntii si fara un surplus mare de masa, in cazul turelei Donar.
poti dar donarul e totusi 155 mm cu munitie nato clasica, lovitura cu tot cu incarcatura de azvarlire e fo 40 de kg
un tun ags – un pic mai lunga teava 62 de calibre in loc de 52 sau cate o fi,
Dar lovitura completa are 2.2 metri lungime, si 110 kg
Din teava iese cu o viteza de 2 ori mai mare
La o nava de 300 de tone deplasament sau cat are monitorul, chiar daca prin absurd nu se rupe structura cand pleaca ditamai lovitura cu 1500 de m/s, te trezesti cu nava pe malul bulgaresc daca ai tras in plan orizontal sau pe fundul dunarii daca ai tras vertical
🙂 )))))))))))))))))))) Nici nu-ti mai trebuie motoare, mai greu cu carmirea…
Nu iese cu viteză de 1500m/s ci de cca 825. Restul „trebii” îl fac motorul rachetă şi canardurile. În privinţa reculului, dacă Zumwalt şi Arleigh Burke se descurca fără afectarea structurii navelor, fii convins că o structura blindată ca a monitoarelor se descurca fără probleme.
eroule uite astea de aici pentru tun de 127 mm
http://www.leonardocompany.com/en/-/127-64-lw
zic de „large to medium”, si asta e si disponibila ca retrofit, nu trebuie sa construiesti ditamai nava ca zumwalt de 14500 ca sa instalezi turelele alea minunate
cum sa pui ceva gandit pentru o nava de 14500 de tone pe una de 300 de tone cu 1.5 metri pescaj si fund plat care au fost gandite sa poata manevra prin delta
Acela ar fi parfum, insa… l-a selectat cineva? Opereaza in vreo marina? Si, nu in ultimul rand…cat ar costa o lovitura dintr-aia inteligenta?
Cred ca nu ne-am inteles. Eu nu vorbesc despre instalarea intregului sistem, cu tot ce inseamna incarcare automata, lifturi si magazii sub punte.
Eu spun despre instalarea unei turele de artilerie 155mm, fara penetrarea puntii, tip Donar sau T6/52, turela cu care sa tragi loviturile cu pricina.
Evident, va trebui sa renunte la autoloaderul aferent loviturilor clasice de 155mm si sa incarce manual sau semimanual. Probabil, cadenta de tragere va scadea la 5-6 lovituri/minut.
Trebuie facuta o balanta privind costurile, usurinta de operare, cadenta de tragere si distanta maxima de lovire.
Pentru tancuri dai cu IMI Extra, cu submunitii AT (sunt mai multe tipuri). Tancurile umbla mai multe asa ca dai sa acoperi o suprafata.
EXTRA sau Jumper. Habar nu am cat ar EXTRA, ca nu gasesc costuri de nici o culoare. Jumper insa, pare promitator.
Hmm…nu stiam ca AGS e cu teava linsa. Asta complica problema interoperabilitatii cu alte platforme. Totusi, ofera puterea unei baterii de sase obuziere (zice BAE), deci tot e ceva. Ma preocupa insa pretul unei lovituri. Un Jumper te costa 25.000 de gogolani, deci iti iei 16 la pretul unei singure lovituri cu LRAP.
Extra bate 150km si ar fi compatibil cu raza de lovire a LRLAP. Jumper bate pana la 50km.
Nu stiu cat e de util –
Cu „obuz normal”, inteleg probabil ca te referi ca tragi cu incarcatura mare de azvarlire pe care o suporta teava de la ags si cu lovitura fara ghidajul interial/gps, si fara motorul acela „extra” –
ags nici nu are teava ghintuita, ca m777 de exemplu
si la distanta aceea la care ar putea azvarli ags un „obuz normal” cred ca se duce in tufisuri cu toate calculatoarele de tragere
Tunul de 127mm nu merge pe monitor… (daca e vorba de Oto Melara)
nu incape sistemul de incarcare automat sub puntea monitorului.
Lund in considerare:
-calibrul relativ mic;
-pretul mare pe lovitura;
-acuratetea;
-inamicul ar fi Rusia care are o aparare AA (antiracheta/proiectil) destul de capabila si care nu cred ca ar avea greturi in a intercepta 6-12 tinte simultan (aproape 5 mil de dolari).
Nu se prea merita, poate merge la inamici gen ISIS.
Nu cred ca rusii pot intercepta o salva/ MRSI de asa ceva, care vine cu alta viteza decat rachetele de croaziera… deci timpul de reactie e de cateva secunde
Pe logica asta, nu ar mai avea sens sa foloseasca nici rachete de croaziera/antinava, c ale intercepteaza rusii pe toate cu super-antiaeriana lor.
Tare am impresia ca mai nou rusii supraliciteaza pe hartie capacitatile sistemelor lor AA: detectie si raza de actiune dubla fata de sistemele occidentale, cu rachete mai mici… ceva nu pusca. Ar trebui atunci sa reduca semnificativ viteza si acuratetetea, adica probabilitatea de lovire.
Prea e totul mirabolant 🙂
Toti mint 🙂 .
Sunt ferm convins ca suprasolicita (si in ideea ca probabilitatea de interceptie la „marginea” razei este foarte redusa) si probabilitatea sa funtioneze „ca pe hartie” este mica dar eu sunt un adept al principiului daca ai un dubiu „pune mai mult”. Prefer oricand cateva rachete mai scumpe de un cal. mai mare si care au submunitii (poate chiar si un „modul EW”) sau avea o traiectorie greu de intercepat, unui astfel de proiectil.
Dar avand in vedere componeta de GPS din ghidarea poate nici nu trebuie sa fie interceptate. Rusi pot „prelua controlul” asupra, cel putin, a unor tipuri de „ghidaje GPS” (RQ-5 Hunter; posibil -RQ-11) sau pot bruia (Schiebel Camcopter S-100 OSCE stie cel bine cum arata tarana ucrainiana).
In functie de focos mai poate fi detonat prin EW.
Sansa de a le interceptarea probabil depinde de la ce distanta le pot detecta (traiectoria find destul de usor de anticipat), nr de proiectile trase si distanta la care este tinta.
Detectia.
Nefiind un 155mm clasic ci mai lung poate fi detectat mai devreme iar daca tinta este la distanta si viteza proiectilului se reduce la 1km/s ai cam 100s la 100km. La 40km 40s sa reactionezi din care 20-30s posibilitatea de a ataca. Nu este mult dar se poate.
Cum am scris rachetele de cal. mai mare chiar daca sunt mai incete pot sa aibe traiectori greu de interceptat (cantiva metri desupra solului, mari), “module de EW (rezistenta la bruiaj sau modalitati de a pacali radarul), modalitati multiple de ghidaj, etc.