Radare romanesti : START-1, START-1M si TPS-79 R Gap Filler

This entry is part 6 of 13 in the series Armament de aviatie fabricat in Romania

Arme de razboi : Radare shorar

Si iata ca ne-am intalnit si pe acest blog. Ziua buna tuturor.
Despre START -1M nu se mai aude nimic. Ce pot sa va spun se refera la partea tehnica a acestei probleme.
1. START 1
Ca prototip, a fost realizat in 1986, intr-una din bazele de reparatii.
A fost produs la fosta Intreprindere Electronica Industriala, azi ELPROF intre 1987 – 1994 intr-o serie de 12 complete, plus un laborator-scoala care a fost instalat la Brasov.
Intrucat partea de emisie s-a dovedit imposibil de realizat in tara la acel moment s-au folosit componente reconditionate luate de pe radare de productie sovietica.

start-1-e
Avea o distanta de detectie maxima de 300 km si detecta tinte aflate la inaltimi cuprinse intre 25 -4000 m, lucrand in gama centimetrica. Dispunea de un sistem IFF tip ATR-1 produs in tara si capabilitati ECCM, acestea din urma neatingand parametrii proiectati datorita partii de emisie invechite.
Completul radar era amplasat pe 2 autocamioane DAC 665 G, plus grupul electrogen remorcat.

 

start-1-f

2. START-1M
Ideea care a dus la nasterea sa a fost buna: daca tot nu s-a reusit producerea la timp in tara a partii de emisie, macar sa importam una noua de calitate. In speta de la Marconi, singura firma care a acceptat sa ne livreze componente.
In 1995 a fost omologata statia radar START-1M, care de fapt a iesit ceva total diferit de START-1. Diferentele incep de la exterior: START-1M este amplasata pe o semiremorca
( antena, generator ) si un container standard. Catargul de tip grinda cu zabrele si cu tronsoane demontabile al START 1 a fost inlocuit cu unul modern de tip telescopic.
La fel si antena. La interior, blocurile de prelucrare a semnalului au fost realizate cu componente solid state, rezultand o crestere a fiabilitatii prin renuntarea la tuburile electronice sovietice cu o fiabiliatate de 1000 ore, unicul tub existent ( la emisie ) avand o fiabilitate de 10 000 ore. Statia dispune de un extractor de date, capabilitati ECCM full range, functionand in benzile E si F, avand si optiunea de salt de frecventa. Distanta de descoperire este de 150 km, altitudinea maxima de detectie 4000m. A fost proiectata astfel incat sa fie posibil un upgrade.


Capacitatea de iesire la o explorare este de 500 tinte ( plots ) si 100 traiecte ( tracks ), avand probabilitatea de detectie de 0,8. Statia este compatibila cu standardele NATO, atat privind partea de transmisia datelor cat si partea de IFF.
Deocamdata unicul exemplar este prototipul, despre care stiu ca in 2004 functiona la Baia jud. Tulcea, vizibil si azi in Google Earth.


O caracteristica deosebit de utila a acestui tip de radar mi se pare amplasare antenei pe un catarg telescopic, ceea ce ii imbunatateste enorm posibilitatea de detectie a tintelor care zboara la ” rasul solului ”.

3. TPS-79 R Gap Filler
Varianta TPS-79 R este o varianta a radarului TPS-79 utilizat si de USMC adaptata la conditiile de relief ale Romaniei. Prototipurile au fost realizate de Lockheed Martin in Statele Unite, pentru cooperarea in productie alegandu-se urmatoarea formula:
-componentele si subansamblele construite in uzina Lockheed Martin din Syracuse, NY
– UTI -componente aditionale si integrare finala
– Aerostar Bacau -subansamble
-Amtel Compozite Brasov -container
-Marctel si Interactive -comunicatii
-Automecanica Moreni – vehicul si remorca ( mai nou vad si un camion produs de Roman Brasov in acelasi scop )
Radarul are o bataie de 190 km ( 200 dupa alte surse ), mai mare cu 70 km decat varianta pentru USMC. Tintele pot fi detectate pana la inaltimea de 10 000 m. Radarul lucreaza in benzile D si E, cu posibilitatea saltului de frecventa pentru cautarea automata a canalului cel mai putin bruiat. Capacitatea de iesire pentru o explorare completa este de 1000 tinte, 500 traiecte si 100 de directii de bruiaj. Radarul dispune de multiple capabilitati ECCM .
Costul intregului program se cifreaza la 121 876 500 dolari, costurile de dezvoltare – productie ale celor 2 prototipuri fiind de 12 milioane, radarele de serie costand 4, 5 milioane bucata. Unele surse dau un numar total de 23 radare ( la fel pe site-ul UTI).

                                      TPS 79 R Gap Filler, in Armata Romana

Sursa: „Cer senin”, nr.4 august 2004

 

Nicusor

Series Navigation<< Lovitura termobaricaRacheta aer-aer autodirijata in infrarosu A-91 >>

18 Comments:

  1. eu cred ca in mom de fata la cap descoperire,comunicatii,control noi suntem tara cea ami avansata din regiune mult peste ungaria ucraina,bulgaria ,serbia daca e sa luam in calcul si capac politiei de frontiera acum ne trebuie capac credibile medium long range ptr ca short range stam destul de bine complexul oerlikon ,ca95m1 plus ghepard urile fortelor terestre sunt destul de bune…o intrebare capul de cautare al c 95 e dif de strela am auzit diverse opinii ca ar fi o copie ca ar fi mult mai bun cautand in mai multe spectre gen stinger…george scuze ca nu ti am trimis pozele alea cu overcraft ul ala romanesc ptr operatii speciale am fost putin ocupat ti l trimit cand pot..

    • Nici-o problema! In privinta CA 95, din cate stiu eu au in dotare Strela 2M, adica un pic modernizate.Nu stiu ce cap au, dar sper sa le vad curand retrase. Avem in dezvoltare STAR 80L si poate vom continua cu contractul MBDA pt VL MICA si Mistral, sper doar…
      In privinta capacitatilor de control si detectare …stam de la bine spre foarte bine.Si in curand vom sta si mai bine. In cateva zile va mai urma un articol despre noile radar cu bataie dincolo de orizont(2 buc.), care sunt ….ceva mai deosebite.

      • star 80 l e ala pe sasiu de tab 79 cu sis optoelectronic de socat si ghidare laser?

      • Eu personal mi-as dori sa vad modernizate rachetele produse de Electromecanica si nu retrase . Ultima modernizare a A-94 a avut loc in 1996 , transformand-o in A-94 M , si ar cam fi timpul sa se mai scoata ceva .Chiar si in cooperare .

      • Si eu vreau sa se produca armament in Romania, pentru ca specialistii romani nu sunt cu nimic mai prejos decat specialistii straini, dar la noi factorul politic a omorat industria si Romania .

      • Da STAR 80 este ala montat pe TABC, cu ghidaj laser.

  2. Mi se pare mie, sau ai valorificat unul comentariile de pe blog ?
    Felicitari pentru informatiile aproape in exclusivitate pe care le publici pe blog .

    • Inainte de a-l pune pe blog m-a intrebat 🙂 . Nu as vrea sa se creada ca a facut ceva impotriva bunului simt .

      • Eram absolut sigur ca te-a intrebat, dar la ora cand am comentat nu am fost prea inspirat, pentru ca vroiam sa scriu ca ma bucur ca pe blogul asta sunt cititori asa de informati si ca putem sa aflam lucruri noi .
        Ce ma mahneste pe mine este ca gradul de integrare al acestor sisteme in industria romaneasca este foarte scazut .

  3. Un STAR( acuma…nu stiu daca 1 sau 1M) e expus la Muzeul Aviatiei. Dupa antena si catarg ar parea sa fie 1M….posibil sa ma insel.

    • E varianta M si e la Muzeul aviatiei de ani buni

      • Marius , la muzeu nu am fost niciodata , dar din fotografiile facute acolo si publicate pe net de alti pasionati se vede ca radarul este montat pe doua autospeciale pe sasiu DAC 665 G .De aceea pot afirma ca varianta existenta la muzeu este START -1 .
        START-1M este amplasat pe o semiremorca si un container .

      • Nu am fost niciodata la Muzeul Aviatiei , dar din fotografiile publicate pe net de alti pasionati se vede clar ca radarul este amplasat pe 2 autospeciale pe sasiu DAC 665 G , ceea ce duce la concluzia ca este vorba de START 1.
        Varianta START -1M este amplasata pe o semiremorca si un container standard .

      • Informatiile vin de la cineva care lucreaza acolo…din cate imi amintesc antena e cea de la M. Sunt sigur ca i-am facu poze dar, ca de obicei nu reusesc sa gasesc nimic in HDD

  4. Vad ca prezentati radare din ROMANIA..Ma gindesc la „revolutie” si la razboiul electronic care a fost in perioada aia…. Nu ati scris nimic pe aceasta tema… Investim in radare dar o tara inamica apropiata, poate sa le evite usor…

  5. Start 1M a fost un proiect „omorit”.Cel mai dificil element este antena.Cel putin la vremea la care a fost construit nu au existat camere anechoice pentru determinarile de directivitate.Pe fondul transformarilor sociale , nu a fost timp sa se proiecteze un emitator.S-a luat gata facut.Altfel e un proiect exceptional. De ce a fost „omorit”?.Pot fi multe argumente.
    Capacitatea start-ului de comunicare integrat intr-un sistem , pentru observarea centralizata a traiectelor trebuie sa satisfaca anumite protocoale care si ele trebuie reproiectate.0,8 e un prag care poate fi majorat.
    Capacitatea de reactie la bruiaj, este un alt aspect al proiectarii..Saltul de frecventa pentru emitatoare cu sinteza directa sau indirecta trebuie bine testat inainte de instalarea pe teren .Iti trebuie analizoare de spectru , vectoriale,etc.Plus piata, adica trebuie vindut.Cite parale credeti ca trebuie la un asemenea prototip? si cum recuperezi investitia?Pai vedeti, nu ca nu am sti ce sa facem, dar nu este bine din punct de vedere economic.O posibilitatea care s-a dovedit imposibila era ca mai marii nostrii de pe ocean sa creeze o fabrica de radare pe meleaguri carpatine.
    Ce faci cu riscul de management al unei reorientari politice?Vezi Iran.Azi sintem prieteni , miine dusmani.Deocamdata trebuie sa stam bine capitolul incredere , apoi mai vedem.Totusi sa nu uitam ca nu noi am inventat radarul.Pina atunci sint alte domenii in care radarul poate fi
    util.In domeniul militar , deocamdata am facut liniste productiva.Oricum , radarul ramine instrumentul teribil al secolului trecut si v-a fi in continuare.Asteptam rafinamente din partea noilor generatii.Succes!

Produse evoMAG.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *