SARMIZEGETUSA REGIA – Noutăţi spectaculoase despre fosta capitală a dacilor
Sarmizegetusa Regia, o uriaşă metropolă dacică? Suna absolut incredibil acum un an, dar azi, ipoteza prinde contur! Rezultate de ultimă oră ale „arheologiei aeriene” arată că, de fapt, aria de extindere şi de locuire a fostei capitale a dacilor depăşeşte cu mult zona sacră şi zona castrului roman, singurele vestigii săpate acolo de istoricii noştri în ultima jumătate de secol. Dacă teoriile se confirmă, am putea descoperi în Grădiştea de Munte o adevărată metropolă antică, cu nimic mai prejos decât cele mai frumoase oraşe din Grecia şi Roma începutului de mileniu!
Ştiri de „ultimă oră” despre vechii daci
Cercetări recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere şi scanare aeriană a solului, la comanda televiziunii publice britanice BBC, pentru realizarea unui amplu documentar despre Imperiul Roman, scot la lumină informaţii inedite, care pun într-o cu totul altă lumină ceea ce ştiam despre daci şi despre capitala lor, Sarmizegetusa. Interpretările făcute de specialiştii consultaţi de „Formula AS”, pe baza fotografiilor puse la dispoziţia Muzeului de Istorie a Transilvaniei de către realizatorii documentarului, indică faptul că Sarmizegetusa nu era o simplă cetăţuie, cum se credea, ci o metropolă în toată puterea cuvântului, dispusă pe terase tăiate pe vârful muntelui, după toate normele urbanismului vremii, de către cei mai pricepuţi meşteri ai epocii antice, plătiţi regeşte de Decebal şi de înaintaşii săi. În plus, evidenţierea unor împrejmuiri romane necunoscute, aparţinând, cel mai probabil, de ultima perioadă de locuire a Sarmizegetusei, indică existenţa unui castru cu mult mai mare decât se cunoştea până acum, construit de cuceritori după primul război daco-roman şi abandonat înaintea celui de-al doilea război…
Vânătorii de comori
Când au început pre-documentarea filmărilor la pelicula „Imperiul pierdut al Romei”, prezentatorul englez Dan Snow, de la BBC, şi experta în arheologie Sarah Parcak, de la Alabama State University din Alabama, habar nu aveau că urmau să schimbe radical teoriile specialiştilor din România referitoare la Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Regatului dac. Cei doi şi-au bazat proiectul de televiziune pe rezultatele spectaculoase obţinute anterior de Sarah în Egipt. Cu ajutorul imaginilor captate de sateliţi şi procesate de programe speciale de calculator (o tehnologie importată, aparţinând acţiunilor de spionaj militar), Sarah descoperise acolo peste 1.200 de situri arheologice necunoscute, de la temple de mult pierdute până la noi piramide! Ca nişte veritabili „vânători de comori”, cum le spun arheologii cu experienţă celor care urmăresc strict descoperirea de obiective spectaculoase, şi nu relevarea sistematică a trecutului, cei doi
SARMIZEGETUSA REGIA – Noutăţi spectaculoase despre fosta capitală a dacilor
prezentatori ai documentarului produs de BBC sperau să găsească aşa ceva şi în cadrul filmărilor la „Imperiul pierdut”. Prima ţintă a fost, previzibil, Roma, unde şi-au îndreptat atenţia asupra vechiului port care deservea capitala imperiului. Acolo, Sarah şi Dan au activat lentilele sateliţilor în căutarea faimosului far din Portus, una dintre marile minuni ale lumii romane, care nu fusese încă descoperită. Cum, însă, din cauza numeroaselor construcţii moderne care acoperă locul vechiului port din apropierea Romei, cercetarea trena, cei doi au decis să-şi încerce norocul în vechea Dacie, regatul cucerit de Împăratul Traian la 106 e.n. În Munţii Orăştiei, Dan şi Sarah s-au lovit însă de o problemă pe care nu o avuseseră nici în Egipt, nici la Roma, vegetaţia extrem de densă care acoperă vestigiile din jurul Sarmizegetusei dacice făcea, practic, imposibilă folosirea imaginilor satelitare. În locul unor ruine, sateliţii nu vedeau decât marea de verde crud ce acoperă munţii sacri ai dacilor.
Simularea celor două castre romane, de la Sarmizegetusa Regia, în viziunea documentarului BBC
Rezultate impresionante…
Pentru a putea pătrunde, totuşi, misterele Sarmizegetusei dacice, producătorii documentarului BBC au apelat la cercetătoarea româncă Ioana Oltean, de la Exeter University, din Marea Britanie. „Cei de la BBC m-au contactat ca specialist în arheologia Daciei. Ştiau de cartea mea «Dacia: Landscape, Colonization, Romanisation», publicată în 2007. Întâmplarea a făcut să fiu specialistă şi în arheologie aeriană şi, de pe această poziţie, am putut să le ofer o consultanţă mai complexă. BBC îşi dorea ca documentarul să obţină informaţii arheologice inedite, care să fie de folos cercetărilor de la sol. Eu, care efectuasem zboruri de recunoaştere arheologică aeriană în România, ştiam că la Sarmizegetusa Regia urmele arheologice sunt acoperite de păduri, deci nedetectabile din satelit. De aceea, le-am sugerat celor de la BBC să folosească singura tehnologie capabilă să «vadă» prin coroana copacilor, şi anume LIDAR, o tehnologie care foloseşte raze laser proiectate de pe un avion special”, ne relatează Ioana Oltean.
SARMIZEGETUSA REGIA – Noutăţi spectaculoase despre fosta capitală a dacilor
Sarah şi Dan la Sarmizegetusa Regia, alături de arheologul Gelu Florea
Practic, sistemul LIDAR (Light Detection and Ranging) penetrează vegetaţia, indiferent cât e de densă. Tehnologia fusese folosită cu succes de arheologii care au descoperit oraşul maiaş Caracol. Acolo au fost de ajuns patru zile pentru ca tehnologia să le ofere arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ceea ce obţinuseră după un sfert de secol de cercetări la sol! Acum, în cazul Daciei, bugetul pus la dispoziţie de BBC a permis închirierea unui avion cu tehnologie LIDAR, care a survolat Grădiştea de Munte. Primele rezultate ale analizei pe calculator a rezultatelor transmise de sistemul de scanare l-au impresionat pe şeful şantierului arheologic de la Sarmizegetusa, Gelu Florea, care recunoaşte, în documentarul BBC, că pe imagini apar ziduri şi zone de ocupare a Sarmizegetusei Regia despre care cercetătorii români habar nu aveau că există! Ineditul descoperirii de la Grădiştea de Munte e confirmat şi de Ioana Oltean. „Imaginile care mi-au fost trimise dădeau suficientă siguranţă pentru identificarea a cel puţin o circumvalaţie de mari dimensiuni, până atunci necunoscută în zona fortificaţiei de pe Dealul Grădiştei, şi care acum se ştie că a fost construită de către armata romană de ocupaţie. Desigur, mai există şi alte date noi despre situl din Dealul Grădiştei. Chiar în momentul de faţă, procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curând oferite de către BBC…”, ne-a explicat cercetătoarea româncă de la Exeter University. Noi surprize ar putea apărea dintr-un moment în altul în legătură cu Sarmizegetusa dacică!
Primul castru roman, cel mare, descoperit de BBC, în comparaţie cu castrul cel nou, despre care aveau cunoştinţă arheologii români
Un final nefericit
SARMIZEGETUSA REGIA – Noutăţi spectaculoase despre fosta capitală a dacilor
Simularea celor două castre romane, de la Sarmizegetusa Regia, în viziunea documentarului BBC
Prezentarea rezultatelor de la Grădiştea de Munte în cadrul documentarului „Imperiul pierdut al Romei”, difuzat în ţara noastră în primăvara acestui an, este, din păcate, dezamăgitoare. Superficiali în descrierea dacilor, pe care îi categorisesc drept „barbari”, fără nici o altă nuanţă sau explicaţie, şi preocupaţi doar de emfaza forţei civilizatoare a Imperiului Roman, Dan Snow şi Sarah Parcak se mulţumesc să constate prezenţa unui castru roman de dimensiuni mult mai mari decât cel cunoscut înainte de rezultatele LIDAR, castru pe care, prezentat într-o simulare în plan drept, complet contrastant cu culmile şi diferenţele de nivel de la faţa locului, îl populează cu barăci romane, explicând prin aceasta că Traian a lăsat în Sarmizegetusa trupe numeroase pentru a putea impune pacea în zonă… Dar chiar dacă filmul lui Dan Snow a înşelat aşteptările publicului românesc, rezultatele relevate de scanarea LIDAR – o direcţie importantă asumată de proiectul BBC – sunt acum la îndemâna specialiştilor din România şi pot fi folosite pentru a înţelege, cu adevărat, realităţile Sarmizegetusei dacice pre şi post-romane.
Urbanismul dacic depăşeşte orice închipuire
Dr. Alexandru Diaconescu
Informaţiile puse la dispoziţie de imaginile obţinute de BBC, plus o serie de alte argumente incontestabile, la care a avut acces de-a lungul anilor, în timpul cercetărilor sale, l-au ajutat pe dr. Alexandru Diaconescu, arheolog de epocă romană şi conferenţiar în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, să structureze o curajoasă teorie legată de capitala regatului dac. „Viziunea noastră până acum era că Grădiştea de Munte va fi fost o cetăţuie ca toate celelalte, o cetăţuie în care locuiau câteva zeci de oameni, aşezarea civilă întinzându-se pe platourile secundare şi la poalele dealului. Or, Grădiştea e altceva! Sarmizegetusa dacică a fost, de fapt, un oraş, ceea ce nu ne vine prea uşor să credem, după ce am tot citit că între ziduri nu erau decât câteva sanctuare şi cam atât. S-a găsit acolo, în două-trei clădiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depăşeşte cantitativ tot fierul din Europa aşa-zis barbară. Ai, la Sarmizegetusa, cea mai mare producţie industrială din Europa, după Grecia şi Roma! Recent, Simion Ştefan, în cartea sa dedicată războaielor lui Domiţian şi Traian cu dacii, redactată în franceză, arăta că la Sarmizegetusa Regia a existat o locuire foarte mare, pe care o plasează aproximativ pe toată culmea dealului Grădiştei. În plus, el intuieşte că incinta cetăţii dacice trebuie să fi fost mult mai extinsă, însă, fără date suplimentare, planurile propuse de Simion Ştefan sunt inexacte… Dar acum, iată, intervin aceste fotografii plătite de englezii de la BBC: iar imaginile LIDAR arată că, în afara unui castru roman cunoscut, se mai văd urmele încă unui castru, precum şi numeroase alte construcţii. Se disting detaliile unui urbanism dacic care depăşeşte orice închipuire”, spune, entuziast, dr. Alexandru Diaconescu, în timp ce îmi arată fotografiile surprinse de avionul echipat cu tehnologia LIDAR.
În 102, când, după primul război cu regele Decebal, împăratul Traian a impus condiţiile pentru încheierea păcii, prima dintre ele a fost expulzarea din Dacia a arhitecţilor, a inginerilor şi a instructorilor militari, îmi spune Alexandru Diaconescu. „Asta îl durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori militari care îi ajutaseră pe daci să lupte bine contra romanilor şi erau ingineri şi arhitecţi pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot ceea ce însemnau arhitectura şi fortificaţiile vremii”. „Având monopol pe metalele preţioase, Decebal era atât de bogat că nici nu avea nevoie de monedă proprie. Ce să facă el cu o monedă pe care să scrie «Decebalus per Scorilo»? Dacii copiau la perfecţie moneda romană şi, astfel, practic, ei îi plăteau în «valută forte» pe aceşti specialişti străini, despre care vorbeşte punctul 1 al tratatului de pace din 102. Când se întorceau acasă, specialiştii angajaţi de regii daci mergeau cu bani frumoşi «şi fără miros», câştigaţi peste Dunăre. Unde mai pui că monedele dacilor erau făcute din metale de calitate, din argint mai bun decât cel de la Roma…”, îşi continuă raţionamentul Alexandru Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte strânse cu cetăţile pontice şi cu lumea greacă şi s-au folosit din plin de experţi şi specialişti din cetăţile prietene. „Elitele dacilor nu erau străine de principiile urbanismului clasic. Recent descoperitul oraş getic, datând din secolul III înainte de Hristos, de la Sboryanovo, în Bulgaria, este posibilul predecesor al Sarmizegetusei dacice. Întreg situl, inclusiv celebra necropolă de la Sveştari, ocupă aproape 100 de hectare şi este situat imediat la sud de Ruse”, argumentează profesorul Diaconescu.
„Totul are o anvergură incredibilă faţă de ceea ce ştiam anterior”
Primele cercetări arheologice din 1922-1924, de la Grădiştea de Munte, ale profesorului D.M. Teodorescu
„Fotografiile aeriene deschid o nouă perspectivă în înţelegerea lumii dacice, pentru că avem de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre construcţii pe terase cu un amplu sistem de canalizare şi despre ziduri cu corecţie optică, pentru care s-au folosit însemne greceşti. Pe fotografii se văd clădiri dincolo de zona cunoscută până acum. Totul are o anvergură incredibilă faţă de ceea ce ştiam anterior”, consideră Alexandru Diaconescu.
„Noile fotografii arată că sunt două castre romane şi o incintă dacică, mult mai mare, care cuprinde o acropolă rectangulară şi o agora, unde sunt sanctuarele. Apoi, foarte spectaculos este faptul că marele drum procesional continuă mult spre vest, pe sute de metri. Către vest se văd, de altfel, mai multe clădiri monumentale de piatră de o parte şi de alta a drumului, despre care nu ştiam nimic înainte”, remarcă profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de la BBC. „E un drum neobişnuit, pentru că este de o lăţime impresionantă, în comparaţie cu drumurile romane normale, care erau foarte înguste, cât să treacă un car, doar cele principale atingând 12 metri lăţime. Plus că drumul dacic era pavat cu blocuri de piatră atât de fină, că parcă ar fi fost calupuri de lut tăiate cu sabia. Nu poate fi decât un drum ritualic, căci numai la ceremoniile religioase mergi cu două sau trei care unul lângă celălalt. Către sud-est, din marele drum procesional porneşte, perpendicular, un drum, probabil paralel cu cel care ducea la una dintre porţile cetăţii dacice. Aceste căi, care se încrucişează în unghi drept, sunt specifice urbanismului elenistic. De altfel, şi poarta de sud-est a incintei dacice, şi turnul hexagonal de curtină au fost construite, conform cercetărilor arheologice, din blocuri fasonate conform tehnicilor edilitare elenistice. Această incintă ar trebui urmărită de arheologi pas cu pas, căci nu pare să fi avut un traiect regulat”.
Dacă scanarea LIDAR a reuşit să elimine, virtual, pădurea care acoperă vestigiile antice, în realitate, arheologii vor trebui să facă efectiv acest lucru, pentru a putea săpa vechea Sarmizegetusa. „Este evident că prima măsură care trebuie luată este defrişarea pădurii care a invadat ruinele capitalei dacice”, au declarat la unison mai mulţi specialişti consultaţi de „Formula AS”, care consideră că, în acest caz, argumentele istorice trebuie să primeze înaintea oricărui alt tip de argumente, ecologiste, de exemplu.
*
„Formula AS” a pus laolaltă informaţiile cele mai importante, revelate de-a lungul timpului de săpăturile de la Grădiştea de Munte, cu rezultatele recentei scanări lidar pentru a demonstra cât mai clar adevărata dimensiune a Sarmizegetusei dacice, despre care se ştiau prea puţine înainte de documentarul BBC
Ca orice oraş construit în stil elenistic, Sarmizegetusa trebuie să fi avut o parte înconjurată de zid, cu edificii publice şi reşedinte de lux, „oraşul de sus”, şi alta mult mai largă, „oraşul de jos”, spune Alexandru Diaconescu. Un bun exemplu de astfel de oraş, ridicat pe terase susţinute cu ziduri, este Pergamon, în Asia Mică. „Sus erau reşedinţa regală şi templele, apoi, pe terasele următoare, sunt amplasate pieţe publice şi edificii de cult, iar mai jos, începe locuirea civilă”, îşi imaginează profesorul Diaconescu frumoasa capitală a dacilor. Cu doar un an în urmă, înainte de documentarul celor de la BBC, un astfel de vis ar fi părut curată nebunie…
“Formula AS” a pus laolaltă informaţiile cele mai importante, revelate de-a lungul timpului de săpăturile de la Grădiştea de Munte, cu rezultatele recentei scanări lidar pentru a demonstra cât mai clar adevărata dimensiune a Sarmizegetusei dacice, despre care se ştiau prea puţine înainte de documentarul BBC
http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/1085/1379431485_1803_1379432163-large.jpg
„Marele Templu Rotund” de la Sarmizegetusa Regia
http://www.romaniadevis.ro/dacia/zona-geto-daca/reconstituiri-3d/item/marele-templu-rotund-de-la-sarmizegetusa-regia
„Plan topo 2D” – Situl arheologic Sarmizegetusa Regia
http://www.romaniadevis.ro/dacia/descopera-romania/romania-virtuala-3d/item/plan-topo-2d-situl-arheologic-sarmizegetusa-regia
Daca a ajuns Formula AS sa conduca cercetarile arheologice prin aerofotogrammetrie in Ro…si voi mai visati la nu stiu ce tancuri cu tun fotonic si avioane de antrenament pt. salturi intergalactice „facute aici”.
Un conteiner de recunoastere ceva sau o drona care sa nu faca de ras cuvantul asta s-ar putea face in Ro inainte de IAR-93 hipersonic si dotat cu rachete Phoenix si radar Zaslon?
Cele doua DIAMOND DA 42 MPP craiovene care se ocupa (inclusiv la Sarmizegetusa) cu asa ceva: http://primulmeridian.ro/aeronave-proprii
@razvan: pai aia ziceam si eu, Diamond-urile sunt particulare, aia se duc si fac masuratori pe banii lor la fel de bine cum ar putea sa foloseasca avioanele ca sa scrie pe cer ca „Ghita o iubeste pe Aurica”. Iar institutele de stat se plang mereu ca nu-s nici de unele, situatia e complexa si prezinta umflaturi, n-a iesit soarele din nori de 32 de zile, samd.
A facut si armata o gramada de cercetari, a existat o unitate la Ilie Ceausescu care numai cu asta se ocupa 24/7. Comorile lui Brancoveanu, anomaliile din Buzau, Bucegi si din alte 2-3 locuri (care din fericire n-au ajuns in presa) etc. Ce trebuia sa se stie s-a cam aflat.
Ce apare prin presa sunt firimituri.
Cine ar putea face lumina ,nu vrea. Asa ca in lipsa dovezilor clare,nu ne ramane decat imaginatia….
Se stiu de mult aceste lucruri din pacate nu sunt si acceptate. Se unt teorii care spun ca acea zona este asezata pe terase artificiale,practic mntele este construit dinmateriale suprapuse,zona se dreneaza automat la ploi,asezarile sunt perfect aliniate,iar megalitii aceia din prima foto care par pusi la intamplare, este calendarul dacic.
scuze de poluare, am scris haotic,oboseala…
Fratilor, care stiti, ma, ungureste? Sa facem o traducere pentru cele cateva milioane de mambri ai clanului Toma Necredinciosul cu sediul central la Budapesta? 🙂
lasa, nu te mai obosi, n-ai auzit ca scrierea secuiasca e cea a dacilor si ca ei sunt de fapt urmasii directi ai dacilor ? 🙂
De ce nu se implica Ministerul Culturii in cercetari si in defrisarea Gradistea de Munte?
Acum imi pun intrebarea… de ce zona Sarmisegetusei Regia este neglijata?
Poate este ceva intentionat…
Ca sa iti citez din parlamentarul Pambuccian:
In Romania se fac eforturi uriase ca sa nu se intample nimic
Adică tu vrei să se implice UDEMEREUL în cercetări?! Că Ministerul Culturii e monopol UDMR de ceva vreme încoace. Bine totuși că nu au cerut Apărarea sau Internele…
În megarăzboiul de care vorbea generalul Chelaru,cultura este arma supremă.Prin cultură – pervertirea ei – se lovește mai puternic decât cu armele clasice și cu efecte mai devastatoare.Dar asta nu s-ar putea fără trădarea politicienilor români.
Normal ca nu se vrea.
nu stim care era densitatea populatiei,insa judecand dupa dimensiuni estimez ca Sarmisegetusa ar fi avut o populatie de 10000-20000 locuitori.Daca cineva poate face o estimare mai buna e rugat sa o faca.
Mi-am amintit si de „cuiul dacic” ….
Cui ai pasa, mumiilor din centrele universitare,celor care s-au lipit de scaune si nu se mai dau jos din ele ?! Este nevoie de un nou suflu in cercetare,cultura, de fapt in tot spiritul acestui neam, avem nevoie de modele noi,exemple pozitive ,lideri adevarati nu facuti.
info despre cuiul dacic…
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/02/21/povestea-cuiului-dacic-care-valoreaza-1-milion-de-euro/
Informatiile exista insa sunt vandute pe bani grei „cautatorilor de comori”. Simplu. Toti spera sa gaseasca tonele de aur intai si abia apoi cand nu o sa mai fie nimic de luat, ne vor prezenta si noua zidurile…
Eu nu inteleg o chestie, cum au scanat astia cu LIDAR prin padure? LIDAR foloseste laser in spectrul vizibil (reflectat sau absorbit de vegetatie) sau infrarosu (reflectat de vegetatie), altfel zis nu are cum sa treaca prin coroana arborilor. Acuma poate au folosit radar care penetreaza frunzele, dar prea des am vazut LIDAR in articol…deci cum e?
Analizand armata Dacilor, care numara peste 100 000 militari, cred ca cetatea avea o populatie mai mare de 20 000.
Cateva lucruri… in Sarmisegetuza Regia era probabil Industria Dacilor.
In articol se vorbeste de un Combinat Sidelurgic ce prelucra fierul. De aici reies numeroase ateliere de prelucrat uneltele agricole, topoare, osii pentru carele de transport, dar si ateliere de prelucrat armele. Dar existau mesteri in metale pretioase, atliere de pielarie, constructii, Templu (care probabil avea statut si de Universitate daca nu cumva… aveau universitate separat (invatau economie, latina, greaca)
Hai sa adaugam si femeile hai sa adaugam si copiii. Stiti ca dacii nu inventasera pilula de a 2a zi si nici prezerrrvattivol. Deci aveau si ei macar 6-7 copii
„daca nu cumva… aveau universitate separat (invatau economie, latina, greaca)”
Te cam hazardezi cu presupunerile…in mod sigur aveau si vreun UPB ceva 🙂
Cred ca aveau aceeasi profesori pe care i-am prins si eu.
„Stiti ca dacii nu inventasera pilula de a 2a zi si nici prezerrrvattivol. Deci aveau si ei macar 6-7 copii”
Bre, nu stim asta dar banuiam noi ceva 🙂
Hai ca o dam in balarii rau de tot…
Poate ca vazusera frecele romane sau vasele grecesti si isi mai dadeau drumul si prin alte parti 🙂 , fe#la#ti#a era deja cunoscuta si bine reprezentata prin arta romana 🙂 🙂
Dupa aia, ca ingineru 😉 , iti scapa un aspect: turnau copii garla dar speranta de viata nu era asa fericita si mortalitatea era mare. La copii era jale si la adulti cam care era speranta medie de viata?
Nu existau chirurgie, antibiotice si alte dude, o mierleai de la o masea infectata sau de la o apendicita.
@gsg,
Nu- nevie sa fii de acord cu ce zic eu.
Nici eu cu tine. Si ma abtit sa-ti dau replici. Poti face acelasi lucru.
……. ……… …….
Dupa unii, dacii erau niste analfabeti, prosti, nespalati pe care i-a cucerit EL SALVATORE TRAIAN si i-a scos din noroi si le-a facut cate un dus cald.
Un popor de nivelul DACIEI si o cetate ca sarmisegetuza Regia care avea mai mult de 20 000 locuitori, avea educatie! Copiii nobililor studiau in scoli orgaizate.
In anii 87-101 civilizatia din Imperiul Roman era foarte sus, erau multe centre culturale. Dau 3 exemple de orase fff mari:
-Roma (il neglijez)
– ALEXANDRIA (avea peste 200 000 locuitori)
– ANTIOHIA SIRIEI (avea peste 1000 000 locuitori)
Si asta inca din timpul lui Isus Cristos.
Sarmisegetuza era CAPITALA unei tari MARI. Nu o tara de nespalati, inculti si analfabeti.
Analfabetii si incultii astia, influentau politica din SENATUL IMPERIULUI de vreo 150-130 ani din timpul lui Burebista
Aberezi.
Fara gratie.
@Anla`Shok
Daca eu aberez, inseamna ca au aberat Istoricii.
Eu nu am prezentat un punct de vedere propriu. Ci am spus ce spun istoricii.
Poate te-au speriat cifrele legate de cele 2 orase, asa?
Iti mai dau o cifra, vrei? ORASUL NINIVE avea o populatie cuprinsa intre 500 000-700 000 locuitori in timpul IMPERIULUI ASIRIAN (Ninive era si capitala imperiului) asta cu vreo 500 ani inainte de Hristos.
Mai era si Babilonul, un oras tot ce acelasi nivel pe vremea aceea.
Cred ca te sperie cifrele. Si pe mine m-au speriat lq inceput.
Nu stiu ce s-a intamplat cu orasul sub stapanirea romana…
La Ninive mai taie.
Am mai taia, daca Biblia nu ar spune ca iti trebuiau 3 zile sa o strabati pe jos.
Biblia este cam prozaica pentru a fi credibila ca izvor.
Estimarile cele mai indraznete dau pentru Ninive 150.000 locuitori. O fac cei care au cercetat situ-ul nu Biblia.
Chipp,
Nici macar nu intentionez sa fiu de acord cu tine.
Si imi pare rau pt tine 🙂 dar odata ce postezi aici te poti astepta sa primesti replici, fie ca-ti place fie ca nu.
Daca tot nu-ti face placere o sa o fac mai des.
N-am scris ca dacii erau „analfabeti, prosti, nespalati”, asta ai bagat-o de la tine, ci ca te hazardezi cu presupunerea ca aveau ceva gen universitate in Sarmizegetusa numai bazandu-te pe faptul ca era capitala unei tari mari, universitate care nu e certificata/atestata pe nicaieri.
Ca aveau un sistem de educatie si un sistem de valori, in mod sigur or fi avut.
Ca probabil aveau oameni educati, elitele, care or fi avut access la cultura greaca si romana, or fi avut.
Romanii de bine de rau erau in alta liga, insa de la romani au ramas atatea vestigii: arta, constructii, scrieri.
Dupa aia cand ne-ai explicat ca dacii nu inventasera pilula ti-am spus ca si mortalitatea era mare in vremurile alea. Faceai 10 copii si la maturitate ajungeau 3.
Asa ca daca te bazezi numai pe faptul ca nu exista pilula si de aia erau multi si de aici, datorita faptului ca erau multi, sigur aveau si universitate…
@gsg
Stai linistit,
Faza cu pilula era o gluma, normal,
Fii vrancioaiei erau 7 :)) deci puteau din unele familii sa ajunga 3, din altele 6. Aici nu prea avem de unde sa stim.
Nu ma refeream la Universitate certificata.
Si inca ceva. De la romani greci, egipteni, evrei au ramas multe lucruri. Constructii, temple, sculpturi. Dar la ei a avut cine sa le sape si sa le scoata din pamant.
LA NOI, DOVEZILE SUNT DUB PAMANT. CHIAR SI SUB SARMISEGETUZA.
NU ARE CINE SA LE SCOATA.
Este Sarmizegetusa nu Sarmisegetuza.
„..Copiii nobililor studiau in scoli orgaizate…”
Bre, dar au invatat sa si scrie? Nu de alta, da’ nu prea au lasat nimic scris in urma, exceptie „Decebalus Per Scorillo”, care inseamna altceva fata de ce am invatat la scoala.
„…Dupa unii, dacii erau niste analfabeti, prosti, nespalati pe care i-a cucerit EL SALVATORE TRAIAN si i-a scos din noroi si le-a facut cate un dus cald…”
Bre, mai tii minte cum i-au invins romanii la Sarmisegetusa? Pur si simplu le-au descoperit SURSA de apa. SURSA, da? Deci aveau una singura, nu tu apeducte, etc. Easy.
„…In anii 87-101 civilizatia din Imperiul Roman era foarte sus, erau multe centre culturale. Dau 3 exemple de orase fff mari:
-Roma (il neglijez)”
Nene, nu neglija Roma, in perioada de apogeu avea cel putin 500.000 locuitori, unii zic ca ar fi fost dublu.
„Analfabetii si incultii astia, influentau politica din SENATUL IMPERIULUI de vreo 150-130 ani din timpul lui Burebista”
Pai nu ne lasa in suspans, explica-ne si cum. Si cu toate astea, nu au reusit sa impiedice Senatul Romei sa-l declare pe Decebal inamic public. Naspa!
Io zic asa, inainte sa-i „discreditam” pe romanii care, by the way, sunt si stramosii nostri, sa facem impreuna o vizita la Roma, sa vizitam una, alta, lucruri care au mai ramas in picioare de atunci.
Stima.
Bre, eu inteleg ca matale iei la misto tot, dar putin respect pe ici, pe colo, prin punctele esentiale, nu ti-ar strica. Cu toata simpatia, uneori exagerezi.
-GSGului
Nu inteleg ce te-a deranjat.
Ca m-am amuzat de teoria cu universitatea dacica, la care garantia ca exista este argumentul ca este ingropata?
Sau ca lipsa contraceptiei garanteaza sutele de mii de locuitori in Sarmizegetusa?
Sau ti s-au adunat asa mai din urma?
Sarmizegetusa era inainte de toate centru politico-religios. Numarul sanctuarelor descoperite aici este mult mai mare decat in orice alta asezare dacica. Si fara aerotografii sau scanari radar se estima ca ceea ce s-a sapat pana nu demult acolo reprezenta undeva sub 10% chiar sub 5% din suprafata estimata a asezarii. Deci articolul din As departe de a fi senzational confirma cam ce se estma deja.
Daca Sarmizegetusa era „combinat” siderurgic spune-mi cate arme si unelte de otel au fost descoperite acolo.
Pe langa asta armata dacilor de cca 100.000 luptatori nu era toata la Sarmizegetusa(de altfel asezare in ciuda marimii nu putea sustine o garnizoana de marimea asta). Nu uita ca in al doilea razboi daco-roman romanii au inaintat pe 6 coloane din directii diferite spre centrul dacic.
Hai sa adaugam si femeile hai sa adaugam si copiii. Stiti ca dacii nu inventasera pilula de a 2a zi si nici prezerrrvattivol. Deci aveau si ei macar 6-7 copii
chipp nu as paria pe asta , noi in zilele noastre redescoperim multe lucruri care au existat in antichitate ( poate sub alte forme , anticonceptionalul nu era o pilula ci un amestec sub forma de praf sau o potiune ) , nu uita ca sarmiszegetuza era canalizata si termoficata integral lucru la care orasele din zilele noastre inca mai au de lucrat , nu uita ca medicul imhotep in egiptul antic facea operatii reusite pe creier acum 5000 de ani ( sunt dovezi in sensul asta ) daca citesti pe vatsayama afli metode de planing familial si securitate sexuala si acela a trait pe malurile indusului acum 3000 de ani , doctorul galen in imperiul roman a pus la punct operatiile estetice acum mai bine de 2000 de ani inclusiv schimbarea de sex ( gurile rele spun ca un anumit imparat roman a devenit imparateasa in clinicile lui galen , lucru tacut sub tacere in epoca ) .
In lupta de la ADAMCLISI (din Dobrogea) Decebal avea cavalerie grea. Cu armuri metalice inclusiv pe cai.
Numai ca aia nu erau daci, erau Roxolani, o ramura a Sarmatilor/Scitilor care erau de mult cunoscuti pentru cavaleria lor grea si mai ales arcasii calare cu armuri metalice.
Asa e.
Oamenii aia prelucrau fierul.
Dar faptul ca Roxolani stiau sa prelucreze fierul nu inseamna ca dacii nu stiau. Din contra se pare ca dacii erau printre cei mai avansati „tehnologic” din Europa la vremea aceea, exemple ar fi flax-ul arma specifica si care apare si pe sigla acestui site, si care trebuia sa fie de calitate foarte buna ca sa faca ceea ce era in stare sa faca (sa taie un scut roman de sus pana jos cu tot cu bratul care il tinea) si „murus dacicus” zidurile fortaretelor dace care erau de fapt doua ziduri cu o umplutura intre ele (pamant de’obicei), si care datorita acestei structuri compozite erau mult mai rezistente ca zidurile normale. Motiv si penru care au fost redescoperite in timpul Renasterii si utilizate pentru a creste rezistenta fortaretelor la artilerie.
@Arhangel exagerezi.
Falxul nu putea despica un scut roman de sus pana jos. Nici macar daca ii prindea muchia de sus.
Falxul putea despica un scut pana la jumate, la bratul care tine scutul. Exista pe net niste poze cu reconstituiri istorice, e un tip (american cred, sau englez ceva) care loveste un scut cu un flax si il despica pana la jumate aproape.
Desi nu stiu cat de des foloseau dacii lovituri din astea sa rupa scutu-n doua. Era de ajuns ca varful curbat sa loveasca peste scut capul inamicului (chiar daca era protejat de coif) si cam il scotea din lupta. Romanii ar fi incercat chiar in timpul campaniei sa se protejeze mai bine, au aplicat rudimentar benzi metalice peste coif, au inceput sa foloseasca la greu protectii pentru mana si picioare (cum foloseau gladiatorii), pentru ca ranile produse erau groaznice, spun chiar cronicarii lor.
Adica nu doar ca penetrau coiful si craniul, dar retezau si maini si picioare, taiau tendoane etc (fiind curbe sabiile si pumnalele dacilor se pretau si la atacuri din astea ocolind garda sabiei sau scutul inamicului).
Dio Cassius spune ca insusi Traian a fost nevoit sa-si rupa hainele sa faca bandaje pentru raniti ceea ce inseamna ca romanii au suferit pierderi uriase (iar ranile erau foarte grave, genul amputari si in consecinta si pierderi masive de sange).
Nu e de mirare ca desi au avut o armata uriasa (cea mai mare folosita contra unui inamic extern) romanilor le-au trebuit un an sa ajunga la Sarmisegetuza, desi de la Drobeta la Sarmisegetuza e poate o saptamana de mers (legionarii romani marsaluiau si pana la 40 km pe zi)
Lovitura aia mergea doar daca detinatorul scutului tine scutul perpendicular pe sol si expune loviturii muchia de sus a scutului. In lupta el face miscarea fireasca de a ridica scutul pentru a se apara de o lovitura venita de sus. In acest caz falxul nu mai despica nimic. Din ce am retinut eu coifurile au fost intarite si nu scuturile.
Din moment ce au intarit coifurile (asta am si spus) inseamna ca lovitura aia peste scut era viabila, nu crezi? Apoi daca ridicau scutul mai sus isi descopereau prea mult partea inferioara a corpului si dat fiind lungimea mai mare a falxului si forma incovoiata care era numai buna la agatat membre si taiat tendoane aveau alte probleme.
au modificat si scuturile adaugand margini metalice:
http://en.wikipedia.org/wiki/Scutum_%28shield%29
@Rangerul Minbari
Hai sa lasam chestii de genul hai ca nu se putea pentru ca mi se pare mie ca este exagerat si sa vedem ce ne spune istoria. Primul razboi dacic este singura campanie a legiuniulor Romane in care aceastea si-au modificat echipamentul adoptand manica (protectile pentru maini) si ranforsand scuturile si castile . E adevarat ca probabil nu a primit chiar fiecare legionar noul echipamente dar au fost destui cat sa fie mentionat de istorici, ceea ce sugereaza ca problema era destul de grava pentru ca nu cred ca se apuca Traian, ramas in istorie pentru frugalitatea sa, sa-si imbrace legionarii cu „manecute”-sexy de metal pentru ca nu aveau destul bling pe ei. Daca dacii nu aveau ceva care sa despice scutul roman pana cel putin la jumatate si sa raneasca bratul ce il tinea de ce ar fi adoptat atunci romanii protectii pentru brat, cand acesta este in mod normal aparat de scut?
Acum ca falx-ul despica de sus pana jos sau doar pana la brat sau mai lasa si o crestatura in Pamant de cat de tare era, conteaza mai putin. Ce conteaza mai mult este prima parte a afirmatiei mele si anume ca trebuia oarece indemanare pentru crea o lama curba, in primul rand, si cu taisul destul de ascutit, in al doilea rand, cu combinatia perfecta de duritate si flexibilitate in al treilea rand pentru a putea macar cresta un scut roman. Nu de alta dar nu cred ca s-ar fi incurcat romanii sa-l care peste tot daca ar fi fost doar o bucatica de hartie pe care oricine o gaurea.
Esti exagerat de ironic si intepator ceea eu n-am fost cu tine. Trec peste asta.
Arma in cauza era intradevar redutabila. Doar ca avea limitarile ei si nu erau putine.
Ma indoiesc ca imbracau in metal bratul care tinea scutul. Protectia era pentru bratul care manuia sabia.
Revenind la scut iti raspund si tie si lui Radu. Scutul putea fi despicat uneori asa cum spuneti voi si cum arata anumite filme ce reconstituie momentele de atunci doar daca in momentul loviturii scutul era tinut intr-un anume fel (ma rog se putea intampla si asta in lupta de aproape) insa (pentru Radu) cand iti cineva o lovitura de sus in jos ridici scutul sa o parezi moment in care oponentul ocupat sa te nmiceasca n-are cum sa te lucreze si la picioare sau maini (doar daca nu te loveste alt inamic in acealsi timp in partile expuse ale corpului). Asta cu despicatul scutului este vrajeala de doi lei. Si unul cu o secure putea sa-ti faca asta (germanii de exemplu). In ce priveste coiful da , cred ca falxul a avut efecte devastatoare mai ales ca este o piesa care prin natura pozitionarii nu are prea multe posibilitati de miscare pentru evitarea sau reducerea socului unei lovituri.Scutul poate fi manevrat astfel incat in lupta de aproape sa opresti, sa deviezi sau sa respingi lovitura inamicului. Il tii oarecum fix, in pozitie vericala sau inclinata si stai dupa el cand esti atacat cu proiectile nu cand te lupti corp la corp.
Acum cu tot respectul pentru daci si calitatile lor de luptatori vad ca nu se pomeneste mai nimic despre pierderile manuitorilor de falx in confruntarea directa cu legionarii manuitori de gladius o arma ca sa-i zic asa mai flexibila decat falxul (sunt curios cum ii ziceau dacii) fiind excelenta atat pentru impuns cat si pentru taiat lucru pe care nu-l putem spune despre falx. Despre efectele gladius-ului ” tinta” recomand a se cauta date despre impresiile lasate asupra macedonenilor acestia fiind printre primii care s-au confruntat cu sabia romana. Cine crede ca legionarul ce infrunta dacul isi tinea scutul sa il despice stramosul nostru este naiv.
Uite nu stiu cata relevant are utilizare prezumtiva a falx-ului:
https://www.youtube.com/watch?v=Uw5m1g83TN4
De la min. 9:29.
Intra-adevar filmul trage un pic cu romanii dar iti arata totusi cum scutul respectiv poate para lovitura unui falx si cam ce soarta avea un purtator de falx care se lasa descoperit in lupta de aproape.
„Esti exagerat de ironic si intepator ceea eu n-am fost cu tine. Trec peste asta.”
Imi pare rau.
„Scutul putea fi despicat uneori asa cum spuneti voi si cum arata anumite filme ce reconstituie momentele de atunci doar daca in momentul loviturii scutul era tinut intr-un anume fel (ma rog se putea intampla si asta in lupta de aproape) insa (pentru Radu) cand iti cineva o lovitura de sus in jos ridici scutul sa o parezi moment in care oponentul ocupat sa te nmiceasca n-are cum sa te lucreze si la picioare sau maini (doar daca nu te loveste alt inamic in acealsi timp in partile expuse ale corpului). ”
Tu nu tii seama de faptul ca Romanii nu luptau unu la unu ci in formatii de sute de oameni care stateau umar la umar. In astfel de formatii e aproape imposibil sa ridici scutul. Primo. Secundo scutul roman dreptunghiular nu era conceput sa fie ridicat decat in situatii speciale cum era formatia testudo. La ce forma avea era conceput sa fie tinut doar vertical.
” Si unul cu o secure putea sa-ti faca asta (germanii de exemplu).”
Putin probabil securea nu e facuta sa taie ci sa zdrobeasca, iar scuturile din placaj cum era cel roman sunt facute sa reziste cat de cat la zdrobire. Ca sa le despici ai nevoie de o arma conceputa sa taie ceea ce la securi n-o sa prea gasesti. In cel mai rau caz o secure distrugea un scut prin lovire repeta, dar nu despica. Sunt filmulete pe youtube cu tot felul de teste facute pe tot felul de scuturi.
„Ma indoiesc ca imbracau in metal bratul care tinea scutul. Protectia era pentru bratul care manuia sabia.”
Protectia era pentru ambele brate de fapt dar necesitatea a venit din cauza ca scutul era despicat si era ranit bratul. Si apropo nu doar falx-ul facea asta ci si alte arme cu taisul curbat invers ca de pilda falcata. Oricum ceea ce nu vrei tu sa intelegi este ca legionarii romani nu prea” manuiau sabia” nu erau duielisti cum mi se pare ca ai tu impresia din ce ai scris pana acum. Erau ca soldatii modernii si lupta se desfasura dupa o oarecare disciplina. Randurile nu erau rupte iar sabia era in general folosita doar pentru impuns printre scuturi, lovituri de taiere erau de-obicei date doar asupra inamicilior ce fusesera invinsi si fugeau.
„Cine crede ca legionarul ce infrunta dacul isi tinea scutul sa il despice stramosul nostru este naiv.”
Nu este naiv ci stie cum luptau romanii in realitate spre deosebire de „recreerile artistice” de la Hollywood.
@Anla’shok
Putem deduce loviturile si eficienta lor din felul in care au incercat sa-si adapteze armura romanii (si din foarte putinul care s-a pastrat scris de atunci), si asta chiar mai mult decat din reconstituiri moderne.
Se stie ca romanii si-au intarit coifurile si au folosit mult mai mult protectii pentru mana (aia ce tinea gladiusul) si pentru picioare (similare cu cele folosite de obicei de gladiatori).
Dacul ce tinea falxul nu era obligat sa loveasca in scut sau peste scut, odata ce „arma” lovitura, adica ridica sabia, putea lovi fie peste scut, spre capul adversarului, dar daca asta ridica in acelasi timp scutul putea fie sa coboare cu miscarea si sa loveasca din lateral pentru a ataca mana fie sa vina cu ea si mai jos si sa atace picioarele (cumva similar cum ai da sau trage cu coasa). Depindea de spatiu, de modul cum tinea romanul scutul, daca il ridica sau isi baga el capu la cutie dupa scut etc.
Ceva in genul hacuitului, cu miscari destul de imprevizibile si rapide. Iar pentru a-i taia tendoanele (lui Ahile) romanului nici nu era neaparat nevoie de lovituri puternice (alea puteau reteza piciorul cu totul) ci de o miscare in genul coasei (avantajata de lama curba ascutita pe interior), mai ales daca falxul era bine ascutit.
Depindea si de abilitatile ambilor luptatori, experienta, sangele rece, cei cu falxul erau probabil unii dintre cei mai buni de la daci (dat fiind si ca erau mai putini echipati asa, erau probabil un fel de elita sau un grup specializat in lupta cu arma aia).
Faptul ca era o arma eficienta e dovedit de adaptarile armurii facute de romani chiar in timpul campaniei, si de cateva fraze ramase din vremurile alea (la Dio Cassius sau Cornelius Fronto).
Exista si o varianta de sabie curba scurta (Sica) ce se folosea impreuna cu un scut si dacii foloseau probabil si gladius sau „spatha” romane. Mai ales ca multi dezertori sau „voluntari” romani (ca tot se poarta termenul zilele astea) se inrolasera in armata lui Decebal (tot Dio Cassius spune, de fapt unul din termenii pacii a fost ca Decebal sa nu mai primeasca in armata lui cetateni d-astia din imperiu roman).
Sigur, falxul avea si niste limitari, fiind mare nu puteai tine si un scut, era de obicei o arma pentru doua maini, nu prea puteai sa-l folosesti pentru a impunge si injunghia ca si cu o lama dreapta, el avand una curba, aveai nevoie de mai mult spatiu pentru a-l folosi.
„La ce forma avea era conceput sa fie tinut doar vertical.”
Aici gresesti amarnic. Reconstituirile iti arata ca poate fi manevrat. Daca astea sunt gresite atunci cele in care falxul sparge margine scutului roman este la fel de gresita. Daca primele sunt hollywoodiene atunci si a doua este la fel de hollywoodiana ca provine tot de pe acolo.
„utin probabil securea nu e facuta sa taie ci sa zdrobeasca, iar scuturile din placaj cum era cel roman sunt facute sa reziste cat de cat la zdrobire. Ca sa le despici ai nevoie de o arma conceputa sa taie ceea ce la securi n-o sa prea gasesti. In cel mai rau caz o secure distrugea un scut prin lovire repeta, dar nu despica. Sunt filmulete pe youtube cu tot felul de teste facute pe tot felul de scuturi.”
Am vazut reconstituirile de care vorbesti dar toate simuleaza lovituri in corpul scutului nu si in buza asa cum face reconstituirea cu falxul. Securea nu-i facuta sa zdrobeasca pentru asta sunt buzduganele de lupta ci sa taie nu doar protectia ci si carnea si oasele (de aceea personal cred ca falxul este mai mult o forma sofisticata de topor de lupta si mai putin o sabie). Ai despicat vreodata lemne cu toporul? Daca o lovitura puternica data cu securea de lupta iti prinde buza scutului sunt mari sanse sa iti despice scutul mai eficient decat un falx. Depinde de forta loviturii si de constructia scutului respectiv. Ca sa nu mai exageram cu calitatile falxului ar trebui sa stim ca au existat arme ce au provocat probleme scuturilor romane si inainte de razboaiele cu dacii dar vad ca ai sesizat si tu asta. Au patit-o si in luptele cu cartaginezii si la Carrhae cu partii. Si atunci cum ramane cu supersabia dacica? Mai este o diferenta legata de faptul ca falx-ul si sabia elenica puteau strapunge scutul doar din anumite pozitii si in anumite inprejurari despre care am mai vorbit si nu „all time” in timp ce sagetile partilor o faceau in functie de distanta si nu de pozitia in care tinea legionarul scutul.
„Oricum ceea ce nu vrei tu sa intelegi este ca legionarii romani nu prea” manuiau sabia” nu erau duielisti cum mi se pare ca ai tu impresia din ce ai scris pana acum. Erau ca soldatii modernii si lupta se desfasura dupa o oarecare disciplina”
Nu stiu de unde ai inteles asta cu duelistii. Lupta in formatie nu intra in conflict cu manuirea sabiei fie ea si scurta.Simpla miscare de impungere (injunghiere) sau loviturile de taiere inseamna tot manuire.Iar tu gresesti daca ai impresia ca legionarii luptau exclusiv in formatii stranse cu scutul in fata. Asta este falanga. Legiunea manipulara este o formatiune militara mai complexa si mai flexibila care le permitea romanilor sa isi adapteze modul de anagjare a luptei in fnctie de teren, de numarul, tacticile si de armamentul adversarilor. Daca tu iti imaginezi toate batalile romanilor ca un avans inexorabil al sodatilor cu zidul de scuturi in fata si cu gladius-urile care intepau si retrageau te inseli.Cand asaltau zidurile cetatilor adverse pe strazi sau cand apareau momente de invalamaseala trebuiau sa devina si duelisti sa lupte de multe ori unu la unu si nu de putine ori s-a intamplat si in lupte in camp deschis.
„Nu este naiv ci stie cum luptau romanii in realitate spre deosebire de “recreerile artistice” de la Hollywood”
Nu-i nimic hollywoodian in ce spun sau exemplific si chiar am idee despre cum luptau romanii in realitate. Din pacate devenim subiectivi cand vine vorba despre daci.
Cumva si eu ma gandeam la folosirea falx-ului doar de un contingent, nu neaparat de elita, mai mult unul de soc care avea rolul sa ssparga formatiile adverse dupa care veneau cei cu sabii mai scurte.
Daca arta despicarii firului in patru e tetrapilectomie, ce faceti voi acuma cum se numeste, tetrascutumectomie?
Aveti aici poze cu o maimutza antropoida solida in plina activitate care se pare ca reactioneaza la rosu:
http://www.vikingsword.com/vb/showthread.php?t=997
Indiferent ce calitati o fi avut falx-ul ala, se pare ca pana in final mare diferenta n-a facut, in sensul de super-arma care poate decide soarta unui razboi.
Cica ar fi fost ‘auxiliari’ si scuturile erau ovale (clipeus) si oricum s-a terminat prost pt daci dupa cum a scris in stanca propaganda romana, inocenti…ca niste copii: https://garethharney.wordpress.com/2013/06/21/caput-mundi-beheading-and-barbarism-on-trajans-column/
Lucian prin natura constructiei lor toate scuturile aveau marginile intarite intr-un fel sau altul.
https://www.google.ro/search?q=viking+shield&biw=1280&bih=639&tbm=isch&imgil=YZAPlavUpupiOM%253A%253BZlyVM3JmUlXSXM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.outfit4events.com%25252Fczk%25252Fcategory%25252F175-viking-shields%25252F&source=iu&pf=m&fir=YZAPlavUpupiOM%253A%252CZlyVM3JmUlXSXM%252C_&usg=__wz_fM8zilIxewp_Srork00u03C8%3D&ved=0CC8Qyjc&ei=J8-KVMWLCIroywPUhYGQCA#facrc=_&imgdii=_&imgrc=YZAPlavUpupiOM%253A%3BZlyVM3JmUlXSXM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.outfit4events.com%252Fruntime%252Fcache%252Fimages%252FproductFull%252Fade_7219.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.outfit4events.com%252Fczk%252Fcategory%252F175-viking-shields%252F%3B600%3B600
n%252Fmedium%252Fceltic-shield_2.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.wulflund.com%252Farmour%252Fshields%252Fliving-history-shields%252Fceltic-shield.html%3B500%3B667
„Uite nu stiu cata relevant are utilizare prezumtiva a falx-ului:
https://www.youtube.com/watch?v=Uw5m1g83TN4
De la min. 9:29.”
Filmuletul deste complet nerealist. Imi arata lupta unul la unu. In realitate in formatie cum luptatu romanii nu ar fi avut spatiul necesar sa faca miscarile alea. Si daca te indoiesti de asta gandestete ca legionarii purtau gladius-ul pe partea dreapta, nu pe stanga cum se poarta in general sabia, pentru ca nu aveau spatiu sa traga galdius-ul din teaca pusa pe partea stanga atunci cand erau in formatie.
FĂURITORI DE ARME. METALURGIA NORD-DUNĂREANĂ ÎNTRE SPECIALIZARE ŞI NECESITATE (SEC. V A.CHR. – SEC. II P.CHR.)
http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=economia&fisier=metalurgia-20131016
„În Dacia fierul a început să fie folosit masiv începând cu a doua jumătate a secolului II a.Chr., perioada ce nu întâmplator coincide cu dezvoltarea rapidă a societăţii dacice şi fundamentarea statului dac. Dar primele piese de fier găsit datează încă de la începutul primei epoci a fierului, în Hallstatt A1 (sec XII a.Chr.). Numărul mare şi varietatea pieselor realizate din fier presupune cunoaşterea unor zăcăminte bogate şi desigur posibilitatea ca ele să fie exploatate eficient. Cele mai importante minereuri prezente pe teritoriul Dacie sunt cele bogate in oxizi: magnetit, hematit limonit, siderit şi calcopirit şi s-au descoperit peste 100 de astfel de locuri unde exploatarea se făcea fie la suprafaţă fie prin galerii. Certitudinea exploatării acestor zăcăminte este dată de prezenţa în apropierea minelor, a cuptoarelor de redus sau a cuptoarelor de prăjit minereu cât şi prezenţa efectivă a materialului extras.
Varietatea pieselor descoperite arheologic, numărul mare şi de asemenea greutatea mare a lupelor de fier conturează concluzia că volumul exploatărilor şi rentabilitatea lor trebuie să fi fost mari. Un calcul oarecare arată că numai pentru un atelier de la Grădiştea Muncelului ar fi fost necesare aproximativ 50 de tone de minereu. O cifră impresionantă pentru un stat tânăr, bazat pe munca oamenilor liberi.”
http://www.enciclopedia-dacica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=667%26Itemid=318
ARMURI DE ZALE, MEŞTERI ŞI ATELIERE ÎN DACIA PREROMANĂ
http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=economia&fisier=armuri_de_zale_mesteri_si_ateliere_in_dacia_preromana
RĂZBOINICI NORD-DUNĂRENI ÎN ARMURI DE ZALE
http://www.enciclopedia-dacica.ro/?option=com_content&view=article&id=690&Itemid=361
noi nici macar nu suntem constienti pe ce bogatii locuim nu ma refer doar la resurse naturale ma refer la bogatii arheologige mostenite de la stramosii nostri daci
pacat de arheologii nostri ca nu li se aloca un buget decent pentru a continua cercetarea
o vorba batraneasca zice ca popoarele care nu isi cunosc istoria sant blestemate s-o repete
„o vorba batraneasca zice ca popoarele care nu isi cunosc istoria sant blestemate s-o repete”
O completare foarte adecvata, mai ales in cazul nostru, este: iar cele care nu si-o cunosc corect sunt pur si simplu blestemate.
in vara asta am fost la sarmisegetuza , sincer am ramas extrem de dezamagiti toti din grupul cu care am fost.
Sarmisegetuza era probabil un oras de dimensiuni mari pentru antichitate, si dat fiind constructia lui la altitudinea aia (nu stiu alte orase antice aflate la 1000 m) era ceva cu totul deosebit. Avea apeducte (mai bune decat cele romane, dacii aveau unele din ceramica, mult mai sanatoase decat alea de plumb romane), canalizare, strazi pavate, ziduri aproape indestructibile (murus dacicus).
Mai exista dealtfel un oras probabil proto-dacic, de la sfarsitul epocii bronzului, la Iarcuri in jud Timis. Ala avea 1780 ha, era cam cat Timisoara de azi, era imens pentru acele timpuri, era probabil cea mai mare asezare din lume la data aia.
Întrebarea care se impune este, deci, ce sistem AA foloseau la apărarea Sarmizegetusei –
Volhov sau Hawk?
Nu se stie pentru ca inca nu s-a descoperit un blog dacic pe care sa posteze si un GsG9 per Scorrilo 🙂 .
Am aflat, foloseau sistemul „Arrow” foarte eficient impotriva norilor de furtuna 🙂 .
Probabil ceva mai avansat un Patriot ceva. Nu de alta dar la noi se retrag T-72 si se inlocuiesc cu T-55, se retrag Mig-29 si se inlocuiesc cu Mig 21 etc. Daca am ajuns sa avem Volhov si Hawk atunci dacii sigur aveau macar un Patriot sau S-300 din primele loturi.
Poate ca ar trebui sa investim mai mult in cercetarea si promovarea acestei bijuterii momumentale romanesti !
Aveti linkul youtube cu documentarul ?
Buun , deci din textu ‘ asta imi pare ca o facura iara de balega englejii cu documentaru ‘…
Deci n-am pierdut nimica , ca nu vazui docomentariu , oricum ,nu puteau sa screama un reportaj despre niste tipi suficient de civilizati sa trateze probleme de la egal cu romanii .
In contextu politic actual , normal ca tre sa-i numeasca pe daci barbari , ca doara cum puteau sa recunoasca civilizatia unui potpor de hoti sau tigani sau cersetori care navalesc sa ia jobu-urile saracilor albinioni ?
Da , ma gandesc io , oare n-ar fi mai de datoria alor nosti sa se doteze cu sofisticaturi de aparatura sau sa faca ceva valuri mai dihai pe subiect , macar pt. a demonstra cel putin o pozitie de proximitate a civilizatiei dacice fata de cea romana , cata vreme chiar prietenii nostri de milenii , [ati ghicit …Chinejii …] nici macar nu prea aminteau de romani , ci mult mai degraba de Marele Imperiu de Apus , pe care-l situau colea ,p-acilea ?
Nu neaparat ca sa o umflam iara cu dacii care inventau apa calda ,nu ma prea intereseaza nici cat anume din scutul roman putea sa taie falxul … dar macar pt . a ajuta la a rezolva complexul actual de inferioritate a colegilor engleji , inconjurati de popoare care proclama ca se trag din daci cantand la cimpoaie si fluiere in nasu lor sau de altii care incep sa cracneasca cum ca radacinile limbilor de prin zona ar avea un numitor comun p-acilea si pt. a lua totusi o pozitie mai de verticalitate in recunoasterea unei civilizatii cam la fel de dezvoltata precum a romano-grecilor in epoca . Totusi parca mi-ar parea mai normal decat sa-si traga ceva ”prosper om de afaceri ” parcare in zona pe care Dacii o recunosteau drept ”Loc Sfant ” , macar de respect
Acum intelesei io de ce o defrisat cherestoi prin secuime …cred ca vrea ajute la descoperirea coplexului monumental secuiesc …
Nu va suparati pe pesimistul ( a se citi deprimatul) mistocar, este probabil intr-o stare depresiva acuta si nu realizeaza inca.
Poate un psiholog, prozac ori turmeric curcumin impreuna cu un mediu social adecvat sau orice combinatie enumerata mai sus ori nementionata aici il pot ajuta.
Viata nu este chiar asa de rea precum descrie dansul adesea.
Din ce am vazut pe diferitele monumente, luptatorii cu falx nu purtau armura, nici macar haine, ori pentru a nu fi incomodati, ori pt a demonstra curajul si dispretul in fata mortii. Cred ca ambele variante. Probabil erau un fel de trupa de soc, provocand spargerea formatiei inamice, dar si pierderile proprii erau pe masura si nu stiu cat de usor puteau fi inlocuiti. Oricum, daca marelui Traian, i-au trebuit 2 razboaie grele ca sa cucereasca o portiune relativ redusa din Dacia, spune totusi ceva despre valoarea oamenilor ce vietuiau aici. Nu avea nevoie insa te tot teritoriul dac, ci doar sa-i distruga centrul politico-religios si sa puna stapanire pe minele de aur. Oricum, mai multe vom sti dupa cercetari arheologice ample, ceea ce nu cred ca vom apuca in timpul vietii noastre.