Spațiale: nuclear power

Se pare că sub acronimul DRACO (Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations – DRACO, apetitul unora pentru acronime “cool” este de nestăvilit), cei de la DARPA au ales trei companii care să proiecteze un sistem de propulsie nuclearo-termic (nuclear thermal propulsion – NTP). Este un subiect care pe site a fost tratat exhaustiv de colegul nostru Marian Dumitriu, cunoscut și sub nick-name-ul Checkmate.

DARPA DRACO

Produsul proiectului DARPA – DRACO Sursa foto: DARPA

Anunțul DARPA a venit pe 12 aprilie 2021 iar planurile agenției prevăd ca sistemul de propulsie să fie operațional în 2025. Companiile selectate sunt General Atomics care se va ocupa de reactorul nuclear și de sistemul de propulsie și Blue Origin și Lockheed Martin, ultimele două urmând a proiecta separat, independent, nava spațială în sine. Valoarea contractelor nu a fost dezvăluită.

DARPA consideră că o astfel de navă spațială va îmbunătăți performanțele Forței Spațiale a SUA fiind capabilă de un raport putere – greutate specific rachetelor chimice cu consumul de combustibil specific unei rachete cu sistem electric de propulsie.

Practic, avem în sfârșit o reluare a proiectului Rover descris de Checkmate în seria sa de articole. Era și timpul!

Nuclear power, baby! 🙂 Însă până atunci:

Și ca să nu fie supărări:

Nicolae

13 comentarii:

  1. Multumesc, Nicolae, pentru mentiuni! Si sa stiti ca n-am murit, doar avui putin timp la dispozitie de vreo doua luni. Acu am inceput urmatorul articol pt naveta nucleara so stay tuned.
    Programele astronucleare nu au disparut efectiv dupa Rover, ba chiar au avut o anemica reinviere in anii 80 sub SDI/Star Wars. Despre ele voi vb in curand.
    Adevarat ca in ultimul deceniu au avut o situatie crancena (de fapt tot domeniul nuclear a avut o situatie crancena, din pacate). Acu sa speram ca cu Artemis si efortul martian privat or sa aibe parte de succes.
    Programul DARPA nu e singurul in derulare. NASA are propriul ei program astronuclear, la care contractorii sunt BWXT: https://www.world-nuclear-news.org/Articles/NASA-boosts-nuclear-thermal-propulsion-with%C2%A0BWXT-c. Numai ca acolo, accentul e pentru misiuni martiene.
    The times, they be changing.

    11
    • Haolo deabia aștept sa scoateți articole noi

    • Cu totii avem perioade si perioade, ma bucur ca vrei sa continui! 🙂
      Vad ca programul NASA, destul de similar cu cel al DARPA, are un buget de cca. 18 milioane USD. Probabil ca si DRACO e in zona asta a zecilor de milioane, cel putin la inceput.
      Sa tai doua luni din calatoria Pamant – Marte mi se pare senzational. Ma bucur ca au inceput sa dezvolte motoarele nucleare, par sa fie viitorul explorarilor spatiale dincolo de orbita joasa.
      P.S. Bai, deci eram ferm convins ca B&W sunt de origine britanica, nu americana.
      P.P.S. Astept cu interes viitoarele articole pe subiect!

      2
  2. Acronimul programului , DRACO , este identic cu denumirea comerciala inregistrata sub care mod.80 al Cugirului ( BB-urile ) , varianta fara pat , este vandut de Century Arms International in Statele Unite .
    Sa speram ca nu e cazul de proces , doar putina reclama ocazionala .

    2
  3. Da … cu vreo 50 de ani intarziere

    2
  4. A mai fost o stire spatiala ieri, din categoria foarte importante. NASA a ales Starship in defavoare proiectelor Blue origin si Dynetics.
    Urmeaza saptamana viitoare zbor cu oameni al SpaceX si zborul elicopterului pe Marte

    3
    • Da, am vazut si eu azi de dimineata. Sa fie primul semn ca se renunta pe sestache la absurditatea numita SLS?

      3
      • Nasa zice ca nu:
        „The agency’s powerful Space Launch System rocket will launch four astronauts aboard the Orion spacecraft for their multi-day journey to lunar orbit. There, two crew members will transfer to the SpaceX human landing system (HLS) for the final leg of their journey to the surface of the Moon. After approximately a week exploring the surface, they will board the lander for their short trip back to orbit where they will return to Orion and their colleagues before heading back to Earth.”
        https://www.nasa.gov/press-release/as-artemis-moves-forward-nasa-picks-spacex-to-land-next-americans-on-moon

        Deja treaba este politica, nu e vorba de performante aici. Dar poate se va schimba ceva cand Super Heavy va fi operationala. Stim deja ca testele urmeaza cat de curand. a fost BN-1, prototip static, urmeaza cat de curand BN-2, care va zbura pe modelul Starship

        1
        • Landerul BO avea problema ca era destul de conservator, asadar cel Dynetics era favorit pe liste.
          Numai ca am auzit niste zvonuri tulburatoare despre el: se pare ca avea inclusa in masa totala niste…. „masa negativa”. Pe ideea ca, pe masura ce lucrau la el, l-ar fi usurat.
          Problema e ca asta nu se intampla aproape niciodata, dimpotriva, ele tind sa devina mai grele pe masura ce sunt realizate fizic. Se pare ca, asa cum era prezentat, Dynetics Lander nu ar fi functionat. Sau poate, cine stie, au inventat antigravitatie…
          Mira-m-as sa fi crezut ca pot sa treaca asa ceva pe sub nasul NASA.

          SLS e inca necesar pt Gateway… inca. Si se bucura de multa inertie si pork barrel politics. Problema e ca, daca zboara, s-ar putea sa pateasca ca Ares si sa zboare doar o data.

          In other news, s-au aflat cateva noi detalii despre remorcherul orbital rusesc. Le voi prezenta cand ajung la zi cu tehnologia 🙂 .

          3
  5. Interesant.
    Bănuiesc că unii au făcut ceva calcule.
    Ca urmare , la ce permite tehnica actuala , doar o propulsie nucleară împacă capra cu varza.
    Combustibil mai puțin și viteza mai mare.
    DARPA e aia care finanțează cercetarea pentru viitoare arme. Terestre , spațiale , indiferent.

  6. Energia nucleară este singura care poate permite impulsuri suficiente de lungi încât sa reducă durata zborurilor spre planetele sistemului nostru solar și dincolo de el

    La mintea mea întrebarea este de ce doar acum
    Calea propulsiei cu propergoli presupune un consum mare al masei la lansare și in prima etapa a traiectoriei

    Nu întâmplator, am înțeles ca sunt destule sonde cu motoare ionice
    Durata crescută a impulsului e soluția

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *