Sprijin cu foc: AMX-10RCR si echivalentii

AMX-10RC alaturi de infanterie

Ca si rol secundar celui de cercetare prin lupta, AMX-10RC/R( Roues-Canon / Revalorisé) se descurca inca onorabil tocmai datorita autonomiei si tunului calibru 105mm/48 calibre F2 BK MECA (tun de presiune medie folosind tuburi 105 × 527R, mai scurte decat cele standard NATO – 105 × 617 mm R/ 105×607 mm R ). Obuzul pleaca cu viteze de 800 m/s ( proiectile explozive si fumigene) si pana la 1400m/s (proiectile sageata cu tungsten, capabile sa penetreze pana la 350mm de blindaj de otel laminat omogen), comparativ cu 1525m/s pentru un F1/L56. Din aceasta cauza, la aparitia sa, AMX-10RC avea printre misiuni si cea de vanator de tancuri, insa de la inceputul anilor ’90 puterea de foc nu mai era suficienta pentru acest rol.

Cursa de recul a tunului F2 MECA este de 60cm pentru o forta de 13 tone, tunul cantarind doar 720kg datorita unui tub cu pereti mai subtiri si ghinturi mai putin profunde decat la CN-105-F1/L56.

 

Care este diferenta de putere intre gura de foc cal. 100mm de pe TR-85M1 Bizon si cea cal. 105mm de pe AMX-10RC? Aproape neglijabila. Cea de protectie o cunoastem, echivalenta dar nu neaparat direct proportionala celor 18 tone ale francezului versus cele 50 de tone ale romanului. Daca initial, la cele 16 tone, vehiculul era si amfibiu, versiunea RCR, cu peste 1 tona mai grea, a pierdut aceasta capacitate, fiindu-i dealtfel demontate placa antival si jeturile de propulsie.

Coca de baza a vehiculului este din aluminiu, la care se adauga kit-ul de blindaj suplimentar din otel ce-i ofera protectie la proiectile perforante BZT cal. 23 mm, trase de la distante de peste 300m .

Mai jos se observa cum lucreaza suspensia oleo-pneumatica ajustabila, care ii confera o garda la sol adaptabila in functie de teren:

Datorita siluetei joase si suspensiei ajustabile, AMX-10RC este probabil printre cele mai scunde platforme de tun calibru mare pe roti, avand o inaltime de doar 2,56m (cat AMX-56 Leclerc, iar Renault VAB are o inaltime de 2m fara turela in timp ce BTR-80 avea 2,4m cu turela KPV) si o lungime de 6,24m fara tun.

Centauro 2 langa Centauro 1

Un alt termen de comparatie este Centauro 2 MGS, a carui sasiu atinge inaltimea de 2,1m insa cu tot cu turela ajunge la 3,65m, in timp ce la predecesorul sau, Centauro, cutia blindata atingea o inaltime de doar 1,74m (diferenta provenita partial si din garda la sol). Centauro 2 s-a si „ingrasat” semnficativ fata de predecesorul sau, cu aproape 10 tone, atingand o masa maxima de 35 de tone, costul protectiei si al tunului de calibru 120mm in noua turela Hitfact.

Acces spate Centauro 2

Chiar si asa, spatiul din compartimentul unui Centauro 2 este destul de restrans, daca luam in calcul munitia depozitata si alte constrangeri specifice.

AMX-10RC langa un VBL de 1,70m inaltime

Pentru comparatie, Jaguar EBRC care il va inlocui, cantareste 25 de tone, are protectie STANAG nivel IV si o inaltime de aproape 3,5m.

Motorul de 250-280CP, la alegere intre Baudouin Diesel Model 6F11 SRX  sau Hispano Suiza HS115 policarburant, ii ofera un raport tractiune/masa de 16,67CP/tona si o autonomie de 800km pentru o viteza maxima pe sosea de 85km/h si doar 30km/h off-road.

AMX-10 RC pe fundal de Boxer…

Stryker MGS M1128, la 19 tone, ce aduce in plus, in afara de profilul mai inalt la sasiului dar mult mai redus al turelei automatizate si teleoperate? Daca AMX-10RC poate adaposti 12 proiectile in turela si restul pana la 38 in sasiu, in cazul Stryker MGS acesta are doar 8 proiectile gata de tragere in autoloader si inca 8 in sistemul de alimentare a autoloaderului (replenisher).

 

 

Scheme cu principiul de functionare la M1128 Stryker MGS

Avantajul tunului M68A1E4 (derivat al celebrului L7, de 1,27 tone) este ca opereaza munitie standard NATO ( 105×607 mm R, 105×617 mm R ), putand trage cele 8 proiectile din autoloader si inca 10 in sistemul  de reumplere cu o cadenta de pana la 6 pe minut, in timp ce AMX-10RC poate atinge 10 lovituri/minut cu incarcator uman.

 

Replenisher (sistemul de alimentare al autoloaderului)  la Stryker MGS

MGS – 105 cu sistemul de autoloader + „replenisher”

Dupa cum se observa in detaliile de mai sus, un sistem de autoloader specific MGS ocupa aproape tot spatiul interior din compartimentul trupei al Stryker , practic neexistand spatiu pentru a stoca munitie suplimentara. In plus, cadenta de tragere nu este superioara operatorului uman la acest calibru, singurul avantaj al turelei automatizate fiind ca nu expune echipajul. Insa nici sasiul Stryker-ului nu ofera o protectie deosebita. O astfel de turela costa in jurul a 540.000$ fara tun iar exploatarea anuala a unui MGS Stryker 725.000$ (multzam Alex!).

In fine, deocamdata italienii par sa fie singurii care insista sa introduca un nou tun pe roti, si a anume Centauro 2 echipat cu tun cal. 120mm, la un pret per vehicul de doar 18,6 mil.$ pentru prima transa de 10 vehicule.

Incheiem cu fimari din teste, pe cand AMX-10RC si VAB erau tinere, sprintene si amfibii:

In concluzie, principalii utilizatori ai tunului pe roti AMX-10RC il vor inlocui cu un sistem mix – tun. cal. 40mm si rachete antitanc in timp italienii opteaza pentru cresterea calibrului pentru sistemul lor – Centauro. Pastrarea calibrului 105mm ar putea fi condimentata pentru rol antitanc cu un lansator de rachete dedicat (cu pretul a 100kg de masa aditionala) sau cu capacitatea de a trage pe teava astfel de rachete. Solutia tunului 40mm de pe EBRC elimina capacitatea de a executa sprijin de artilerie direct/indirect din gama de misiuni a noului sosit.

Teoretic, este un sistem mai ieftin de exploatat comparativ cu un tanc, insa nu va putea fi niciodata echivala protectia si mobilitatea in teren framantat a unui tanc, asfel ca rolul sau principal ar fi mai degraba unul de cercetare prin lupta si sprijin cu foc al infanteriei si doar secundar lupta antitanc, putand scoate din lupta cam tot ce misca pana la un tanc mediu.

Noua ne lipseste cu desavarsire din inventar o astfel de optiune, dar poate cu viitorul Agilis se va putea obtine un derivat specific, de preferat unul cat mai compact – 6×6, cu profil redus si nu o strutocamila de genul unui sasiu de transportor pe care a fost cocotata o turela de calibru mare.

 

Marius Zgureanu

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/reinfiintati-arma-cavalerie-inlocuirea-tunului-antitanc-cal-100mm

https://www.rumaniamilitary.ro/tunul-pe-roti-o-clasa-de-vehicule-necesare

https://www.rumaniamilitary.ro/nexter-vextra

https://www.rumaniamilitary.ro/centauro-ii-mgs

https://www.rumaniamilitary.ro/centauro-2-gata-de-testare

.

24 de comentarii:

  1. Salut. Mie imi place foarte mult Centauro, falosit ca vanator de tancuri si pentru a sprijini infanteria cu foc direct si indirect. E adevarat ca nu se poate compara cu un tanc dar folosit cu inteligenta da roade. Daca vrei sa vezi struto camile, italieni pe acelas sasiu au montat un tun calibru 155/39 unde spun ca o ghiulea inteligenta se duce pana la 60 km, si tunul naval calibru 76 cu sistemul de lupta antierian sai spunem un fel de ghepard, partea frumoasa ca le-au dus la o expozitie militara la Paris in 2013.

  2. Ne lipseste, dar avem nevoie? Ce doctrina avem?

  3. Am gresit anul 2012 iar targul se numeste Eurosatory.

  4. având în vedere că sunt două companii care vor livra transportoare armatei cred ca una din ele poate croșeta pe acest subiect oferind această capabilitate suplimentară,Dumnezeu știe că avem nevoie ….nu văd cu ce ne-ar deranja o jucàrie pe roți cu o gurà de foc consistentă.

    • Atunci cand programul TBT 8×8 a fost lansat, la o intrevedere intre ofiteri superiori s-a discutat, amical, si despre o platforma 8×8 cu tun de 120mm. Nu cunosc toate amanuntele, nu stiu daca discutau despre un vanator de tancuri sau un vehicul de sprijin pt infanterie, cert este ca atunci nu au fost prea multi partizani ai idei…

      • sunt curios ce motive au invocat?eu zic că ipoteticul MBT nu exclude utilizarea primului….mai ales că subiectul MBT nici măcar numai prinde o ședință foto la ministerele de resort.

        • alecu machedon

          Mi se pare un nonsens sa incepi dotarea cu un nou MBT pana nu rezolvi problema dotarii cu platforme auto pentru mutarea MBT-urilor de colo-colo pe teritoriu.

          • asta e nouă,nu am mai auzit sa-ți opresti dezvoltarea unei capabilităti vitale cum e tancul pentru că nu ai semiremorci suficiente?pe lângă minimul de transport propriu al ministerului mai ai căile ferate și piața locala de transportatori agabaritici.

            • alecu machedon

              Serios? Daca MBT-ul va fi ‘fabricat’ la Fabrica de Tancuri Bucuresti, sa vedem cum il scoti de acolo. Prin curte pe la Auchan, nu? Sau, ca vorbim de trenuri, pe la Gara Catelu, nu?
              Bun, sa zicem ca avem tancuri, nu 50, ci 500 cel putin. Le punem sa se deplaseze pe senile pe soselele patriei, cum Abrams-urile si Leo nu au facut vreodata? Ce gluma buna! C-asa-i romanu, glumet, nu sta el sa planifice, ca se plictiseste…

              • nope,exagerezi și pui căruța inaintea cailor.chestiunile de logistică se rezolvă,nu au nicio treabă cu produsul in sine și nu pot fi un blocaj in dezoltarea mbt-ului.

  5. din cate stiu eu la noi spike-urile de pe mli-uri suplinesc rolul asta, s-ar putea sa ma insel. ce-i drept n-am mai vazut nimic de vreo doctrina de multi ani

    • doar ca sa dai cu Spike dupa puncte intarite si ziduri e putin cam scump, cel putin pentru noi. Corect, nu e ieftin nici sa ai un 6×6 cu tun cal 105/120mm, dar ca asta si fuge, flancheaza, ataca. Dupa mine una nu o exclude pe cealalta.

  6. Foarte apreciat de Maroc.

    Insa desi vara e cam cald , desi sacalii (canis aureus) fac deja parte din fauna locala, totusi Romania nu este in Magreb.

  7. O struto-camila!
    Un vanator de tancuri trebuie sa aiba o arma puternica (120, poate 130 in viitor) cu viteza mare la gura si incarcator automat de mare capacitate. In afara de asta trebuie sa aiba o inaltime redusa, chiar cu riscul scaderii garzii la sol. Blindajul nu face multe parale, ar trebui sa compenseze cu un motor puternic si manevrabilitate.
    Iar pentru sprijin in insotirea infanteriei nu cred ca tunul este mai eficient decat aruncatorul(120). Asta inseamna silueta mai joasa, masa mai redusa-implicit munitie mai multa.
    Asta inteleg ca nespecialist.

  8. Vrei vehicul de sprijin cu foc folosesti sasiul de T-55, il remotorizezi (un motor de 600-650CP, modern, compact, economic), modernizezi suspensia, ii pui o turela Cockerill 105 plus o teleoperabila 7.62mm si 2 Spike, un APS si ai rezolvat problema.
    Daca-l vrei vanator de tancuri, la fel, schimbi motorul, modernizezi suspensiile, dar folosesti o turela Cockerill 120mm, ultima varianta, cu kituri suplimentare de blindaj, un APS si cam asta ar fi. In functie de motorizare, se va duce la 65-70km/h ceea ce e ok pentru un vehicul care sta la panda, in ambuscada.

    • Dacă vrei vânător AT faci ceva gen STRV 103 care sa dea și cu rachete.
      Turela Cockerill o pui pe 6×6 sau senilat sprinten și o folosești la flancare, cercetare sau sprijin cu foc și doar excepțional AT, de preferință cu rachetă trasa pe țeava la peste 5 km. Nu-ti permiți să angajezi frontal tancuri cu așa ceva.

      • De ce nu ar putea face niste blindate dotate cu armament puternic AT faza defensiva, mai ales in superioritate numerica si pe aliniamente pregatite din timp?
        Financiar ar fi mult sub costul unor tancuri.
        Cat priveste angajarea unei tinte la 5km distanta, asta e mai mult teoretic, fiindca relieful nostru prezinta doar arareori aceasta posibilitate.
        De ce este mai buna o racheta decat o lovitura directa de mare putere? Cred ca rachetele pot fi mai usor evitate sau contracarate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *