Partea a II-a – patrula costiera si vanator de submarine
Dupa ce, in primul articol, am vorbit despre posibilitatea de a construi vedete purtatoare de rachete, pe structura Shaldag MkII si MkV, acum voi aborda alte variante.
Voi relua imaginile cu actualele configuratii ale celor doua tipuri de Shaldag, pentru a sti de la ce pornim:
Fig.1. Foto- Shaldag MkII
Fig.2. Concept Shaldag MkV
Shaldag MkII – Patrula costiera, antisubmarin, antiscafandri, drone, pirati, teroristi si braconieri turci 🙂 ))))) :
Fig.3. Shaldag MkII – coastal patrol boat
De la prova spre pupa:
– Saab 601 ASW;
– Teleoperabila Typhoon (27mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Tub lanstorpile 324mm – 2 bucati;
– Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;
– Iron Fist APS;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4NLOS + 2 Mistral) – 2 bucati;
– Grenade antisubmarin x 45kg – 12 bucati;
Observatii:
– despre Saab 601 ASW am mai scris un articol http://www.rumaniamilitary.ro/saab-asw-600-601-un-proiect-util dar as face cateva completari. Pentru variantele de export, bataia maxima este undeva intre 600-1000 m(depinde de sursa), fata de 300m la varianta initiala. In al doilea rand, sistemul mai are o utilizare: lansator de capcane termice si folii antiradar pentru protectia impotriva rachetelor.
– cu putin efort cred ca am putea produce grenade 100x265mm pentru el si in varianta clasica, cu detonare la adancime preprogramata. Ar fi extrem de utile pentru combaterea minisubmarinelor, dronelor subacvatice, scafandrilor de lupta si pentru detonarea campurilor de mine marine. Tot cu putin efort, schimband doar focosul cu unul de bomba de aruncator sau adaptand toata bomba de aruncator de 81mm putem realiza un sistem de foc ieftin si de mare efect pentru atacarea prin surprindere a unor pozitii din apropierea malurilor si pentru distrugerea campurilor de mine de pe mal, in vederea pregatirii debarcarii (asta cu distrugerea campurilor de mine cu lansatoare de grenade antisubmarin nici macar nu este noua. Au folosit americanii Hedgehog pentru curatarea rapida a campurilor de mine terestre).
– turela stabilizata Typhoon este usoara, 750kg, nu necesita penetrarea puntii si poate fi completata cu rachete AT si AA. Calibrul tunului poate varia intre 20 si 30mm, cele mai folosite fiind cele de 25 si 27mm;
Fig.4. Turela Typhoon cu 2 rachete AT
Despre ce poate face vedeti aici un atac de noapte, de pe mare (remarcati miscarea navei), cu rachete antitanc si cu tunul de 27 mm(?) asupra unor ambarcatiuni si cladiri ale Hamas, in Gaza: http://www.youtube.com/watch?v=T2kLdFW8EMc#t=16.
– tuburile lanstorpile sunt cele standard NATO, 324 mm, pentru torpilele MU90 Impact (300kg/buc), Sting Ray (267kg/buc) sau A244S (244kg/buc); tubul gol cantareste in jurul a 325 kg (fibra de sticla ranforsata);
– blocul optoelectronic de pe comanda este dispus pe un catarg telescopic in timp ce radarul este fix;
– liniutele rosii (altele decat radarul) si triunghiul de aceeasi culoare incearca sa simbolizeze senzorii si componentele hard-kill ale sistemului defensiv Iron Fist (mai usor si mai ieftin decat Trophy, numai bun pentru ambarcatiuni rapide);
Fig.5. Lansatorul de contramasuri Iron Fist.
– Cand te intalnesti, in special noaptea, cu vreo ambarcatiune cu pirati sau FOS ale inamicului exista o probabilitate uriasa sa incasezi o racheta AT sau un RPG inainte sa-ti dai seama iar scula asta este numai buna sa te protejeze. Trebuie doar sa apesi butonul ON, la inceperea misiunii si de restul se ocupa Iron Fist;
– la pupa navei, in borduri, se afla 12 grenade antisubmarin (din cele din care producem si noi, 45kg bucata), sa fie acolo ca doar nu cer de mancare;
Fig.6. Grenada AS-45kg
– pupa navei este prevazuta cu slip (plan inclinat), ca la navele de pescuit oceanic sau la dragoare, doar ca acesta iese in afara pentru a proteja sistemul de directie al navei. Ideea mi-a venit dupa ce am gasit pe Youtube un videoclip cu ambarcatiunea de asalt M18 – Marsun, produsa in Thailanda: http://www.youtube.com/watch?v=RxVOETDJ0LM
Fig.7. M18 – Marsun
– slipul ar permite lansarea/recuperarea mai rapida, fara macara, a barcii pneumatice / RHIB-ului din dotare (max 5m), pentru inspectarea unor nave suspecte, search & rescue, operatiuni de infiltrare/exfiltrare etc. Pentru ca inclinarea planului este cam mare, recuperarea ambarcatiunilor poate fi ajutata cu mic vinci, plasat in spatele comenzii navei: lasi carligul de remorcaj (cu un flotor) pe slip la vale, cei din ambarcatiune il agata de botul acesteia si-i tragi pe punte in timp ce vedeta se afla deja in miscare;
– puntea de la pupa este prevazuta cu trei cai de lansare a minelor pentru ca nici astea nu cer de mancare;
– ambarcatiunea nu este dotata cu drona helicopter, operand in preajma tarmului, dar incape un Schiebel S-100;
– varianta initiala a navei este complet neblindata, fiind conceputa pentru angajarea oponentilor de la peste 2000 m, dar rolul de patrula costiera poate implica angajarea adversarului de la distante mult mai mici si receptionarea de focuri de arme usoare ceea ce impune aplicarea unor kituri de blindaj usor, cel putin in zonele vitale ale navei. Chiar si cu aceste kituri, nava isi pastreaza viteza si agilitatea;
– pentru realizarea unei deplasari silentioase, in vederea realizarii surprinderii, este necesara si reducerea amprentei acustice (antifonarea compartimentului masinilor). Asta se poate face cu materiale usoare si nu afecteaza masa navei. In caz contrar s-ar auzi cam asa: http://www.youtube.com/watch?v=61Fa4AtHyTk (de la min.9:45. S-ar putea sa fie Super Dvora MkIII, produsa de IAI, dar zgomotul este identic).
Greutatea totala a armamentelor de la bord se situeaza in jurul valorii de 4,5 tone, mult sub maximul admis de 6 tone si, coroborat cu calibrarea rezervei de carburant pentru 400 mile marine, i-ar permite pastrarea vitezei ridicate si agilitatii;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, s-ar situa in jurul sumei de 10,6 milioane $.
Shaldag MkV – Vanator de submarine:
Fig.8. Shaldag Mk V – vanator de submarine
De la prova spre pupa:
– Saab 601 ASW;
– Teleoperabila Typhoon (27mm + 2NLOS + 2 Mistral);
– Tub lanstorpile 324mm – 4 bucati;
– Bloc optoelectronic si radar pe catarg telescopic;
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4 Mistral);
– Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4Lahat) – 2 bucati;
– Drona helicopter ILX-27 (diverse variante de echipare)
– Sonar remorcat;
Observatii:
– nava este destinata escortei antisubmarin pentru navele militare si civile, supravegherii si vanatorii libere antisubmarin, misiuni facilitate de raza de actiune si autonomia mai mari decat ale celorlalte modele Shaldag;
– punctul forte ale navei este drona helicopter ILX-27, cu o masa maxima de 1000kg si o sarcina utila de 300kg care-i permite o multitudine de misiuni si configuratii:
Fig.9. Drona helicopter ILX-27
- supraveghere navala, cu doua NLOS si 2 Mistral (sau 12,7mm) la bord;
- cercetare antisubmarin cu sonar aeropurtat si 2-4 Lahat. Sonarele aeropurtate cantaresc in jur de 300kg, cu 350m de cablu, dar pentru ILX-27 ar merge cu cca 60m de cablu ceea ce ar duce la o greutate totala de 120kg, lasand loc lejer si pentru 4 Lahat, in caz ca iese ceva la suprafata (submarin, periscop, lansator AA). Nu se pune problema de vinci pe drona, deplasarea in raionul de cautare si inapoi se va face cu sonarul agatat la capatul cablului;
- atac antisubmarin cu grenade de adancime: fie cu 30 de grenade 100x265mm, folosite si de Saab ASW601, fie cu 4 grenade AS de 45kg pentru care ai nostri au realizat lansatoare usoare pentru helicoptere (ATM). Ramane loc si pentru 2 Lahat;
Fig.10. Lansator grenade AS (in centru, jos)
- atac antisubmarin cu torpila usoara 324 mm. Candidatul perfect ar fi A244S (244kg) dar, cu putin efort, ar merge si Sting Ray (267kg) mai ales ca la ultimul Expomil a prezentat cineva un lansator usor pentru torpile, bun pentru helicoptere. In caz ca se depaseste sarcina maxima a dronei, se va ocupa maistrul militar Dorel sa scoata, cu lingura, cateva kile de Torpex din incarcatura de lupta a torpilei (daca merge cu 45kile , merge si cu 35). De preferinta, operatiunea se va derula pe o mare de gradul IV-V 🙂 )))))
Fig.11. Lansator torpile pentru helicopter
- operatiuni search & rescue, cu scafandru agatat in cablu pana la persoana naufragiata si recuperarea ambilor (sau pe rand, daca sunt mai grasi);
- transport/evacuare de persoane si materiale/munitii catre/de la alte nave / uscat. Poate sa-ti aduca un butoi de 200 litri de motorina, in caz ca ramai in pana prostului, sau un bax de Furadolizon, daca te-a fulgerat J)));
– in poze, ILX-27 nu apare cu punct de acrosaj sub fuselaj dar, daca n-are, ar trebui sa-si faca;
– un alt punct forte al navei il constituie sonarul remorcat. Am cautat sonare pentru nave mici dar ori am gasit pentru submarine atomice si crucisatoare ori nu aveau specificatiile necesare. Am gasit un model mai mic, IMI120, utilizat de o universitate din Hawai pentru cartarea fundului marii. L-am pus aici doar ca exemplu. Lansarea / recuperarea sonarului se vor face pe slipul navei.
IMI120 Towed Sonar, cca 800 kg
Greutatea totala a armamentelor de la bord se situeaza in jurul valorii de 7 tone, peste maximul admis de 6 tone, dar, ca si in cazul variantei purtatoare de rachete, se compenseaza prin reducerea suprastructurii navei, fata de varianta initiala, si prin reducerea rezervei de carburant, nava putand, astfel, sa-si pastreze viteza si agilitatea;
Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, inclusiv cu drona si sonar remorcat, s-ar situa in jurul sumei de 19,5 milioane $.
Va urma……
Eroul Bula
P.S. Nu va urma Eroul Bula ci un alt material 🙂 ))
Ce Marina de cocalari vreti sa faceti bre 🙂 ?
Cu barci rapide de patrulare de 70 de tone vreti sa faceti voi vanatoarea de sujimarine 🙂 🙂 ?
Ailalti de ce or fi facand-o cu corvete de la 1000-1500tdw in sus sau cu fregate? Ce tampitzi ca nu va citesc articolele si nu sunt la curent cu ultimele trenduri in materie 🙂 , pe catwalk fiind acuma vedeta de 70 de tone cu towed array sonar 🙂
Tot ce sudezi matale pe barcuta aia cel mult o sa o traga ala fund 🙂
Ca toate echipamentele aferente, consolele (ca poate vrei sa vizionezi pe ceva ce rezultate ai de la sonarul ala 🙂 si nu pe iPad ) si ca sa procesezi semnalele alea de la sonar alte cutiute, toate alea nu incap sub punte si dupa aia mai trebuie sa le asiguri si putere electrica samd…
Chinezii n-au putut sa puna IrbisE pe nush ce varianta de Suhoi aveau pt ca aveau nevoie de un generator mai puternic si pt asta trebuiau sa umble la fuselaj si au decis ca nu se merita.
Si voi desenati armament in nestire pe o barcuta 🙂
Creca am mai spus, pe mare agitata o barcuta de 70 de tone o suje, dar sa mai remorcheze si sonare.
Idiotii aia de designeri navali au niste motive pt care deseneaza nave un pic mai mari.
Tarantula are 488 t standard, 540 tone full load. Si n-are atatea armamente cate vreti voi sa puneti pe o salupa 🙂
Visby are 640 tone.
Skjold are 274 tone, dar ala e alt design, catamaran cu perna de aer si desi de patru ori mai mare decat barcutele voastre tot n-are towed sonar. Si nici drona.
Cum aterizeaza o drona pe mare agitata pe barcuta aia?
Ati vazut elicopter aterizand pe fregate pe vreme proasta? Cam complicat.
La cum o sa salte pe valuri nu ma prind cum aterizezi drona.
Drona aia o sa fie ori exclusiv pt vreme buna ori de unica folosinta.
Eroule, mai bine o barja cu un Puma Naval. Si legi doo vedete sa o traga.
Asteptam episodul cu varianta cu inarmata LORA pt scufundarea Sevastopolului 🙂
Desi mai bine ati incarca 10 vedete d’astea cu cate 6 tone de „materiale” si l-ati scufunda in Vodka.
Shaldag-class asta e doar un fast patrol boat. Cu o turela si o metralera.
Restu’s aberatii.
Bre sunt de acord! E mai realist e sa reducem costurile legate de combustibil la Type22
Am putea pune niste parame la fregatele alea si 200 de marinari sa traga la ele+ 1 colonel cu biciul.
Echipaj 200 + 1.
Am propus un colonel ca astia is mai grei in general si 200 de colonei la parame ar putea scufunda nava pe care am dat o gramada de bani.
Ce ai frate cu Sevastopolu’ ca m-ai innebunit? Nu poate sa-si cumpere omu’ o racheta, un surub, ceva ca ca trebuie sa-l banuiesti de intentii ofensive.
Ce rusii, daca au P700 pe Moskva, de pot sa pocneasca bazele noastre de la Constanta si Mangalia fara sa iasa din port, inseamna ca au intentii ofensive?
Le au si ei acolo pentru un braconier, un calcan, o scrumbie ……..
Nu ne plangem ca ne pot lovi oricand dar ne plangem sa nu cumva sa putem noi ….
Oricum, LORA nu e pentru intentii ofensive, Sevastopol si alte chestii d’astea. Ai putina rabdare ca voi veni cu un material, saptamanile urmatoare, despre asta.
Sevastopolu’ Sevastopolu’ Sevastopolu’ Sevastopolu’ cra craa craaa Condores Condores 🙂 🙂 🙂
Sa inebuneasca Eroul 🙂 🙂 🙂
Las’ ca stiu eu ca matale asta visezi in sicret, sa le scufunzi la amaratii singurul lor crucisator din Marea Neagra si sa ramana numai Muntenia al nostru 🙂
Acuma rusii are voie sa ameninte pe cine vrea ei, ca este multi si mari si jmecheri…si deci conform principiilor de drept international unanim acceptate „Care o are mai lunga si mai groasa ala e mai jmecher si deci are dreptate”…
Bine bre, asteptam cuminti si cu interes si episodul cu LORA 🙂
Da mai bine incarci vedetele alea cu 6 tone de Vodka si tigari de contrabanda 🙂
Un articol despre reportajul asta ?
https://www.youtube.com/watch?v=bzde009QDds
realitatea.mobi/article/1358532 un articol despre operaţionalizarea delfinului
Yeap ….. program multianual de modernizare ……….. anul asta au prevazut banii pentru inlocuirea pavilionului de lupta. Dupa incheierea programului multianual de modernizare il scoatem la mal si-l taiem pentru ca va avea 50 de ani.
Nu bre, anul asta isi face nepotul fabrica de confectii ca sa aiba unde sa coasa pavilionul. Si pt asta trebuie cumparat sau eventual expropiat terenul, facute studii de fezabilitate, contractele incheiate la notariatul nevestei, facuta licitatia cu dedicatie.
Ce crezi, ca te duci si cumperi asa ca tampitul un pavilion de lupta?!
E cu schepsis bre, ce dracu, la Multirol dura cativa ani 🙂
din astea cred ca avem si noi pe la „melitia de frontiera”, daca nu ma insel
vreo 4
Cred ca navele alea se preteaza la Delta si punct!
Nu cred ca putem face din ele vanatoare de submarine sau vedete purtatoare de rachete antinava medii sau grele.
Mai bine modernizam cele 3 Tarantule existente in rolul antinava.
Sunt cam mici, mai ales pentru ASW.
In privinta dimensiunilor as spune DA si NU.
Sa facem doua comparatii:
Vedetele din clasa OSA aveau un deplasament dublu fata de Shaldag MkY si incarcau pe ele 4 rachete Styx x 2,3 tone bucata, plus lansatoarele alea uriase (racheta masoara 5,8m, lansatorul duce undeva intre 1,5 si 2 tone bucata), plus 2 turele AK230 a 1,9 tone bucata, plus radarul de dirijare a rachetelor, plus radar si sistemul de dirijare a focului pentru AK230 (5,7 tone).
La o estimare minimala o vedeta cara OSA cara 25 tone de armament si sisteme de dirijare a tirului, toate pe punte, la o viteza de 40-42 noduri. De ce n-ar putea Shaldag MkV sa duca 7 tone?
Vedetele torpiloare din clasa Epitrop carau 4 torpile de 533mm (2,2 tone bucata), plus 4 lanstorpile (zic 1to bucata dar cred ca sunt mai grele), plus 2 turele AK230 (1,9 to bucata), plus radarul si sistemul de dirijare a focului pentru AK230 (5,7 tone). Un minim total de 22,3 tone, la fel, pe punte, la o viteza maxima de 36 noduri. Aceeasi intrebare, de ce n-ar putea Shaldag MkV sa duca 7 tone?
Poate faza cu towed sonar e cam exagerata si, sincer, nici n-as folosi asa ceva in licheanul nostru ci as merge pe balize sonar, lansabile la distanta cu 122 mm (raza extinsa) sau cu LAR160.
Pt anti-nava sunt OK, pentru vanatoare de sub-uri mi se par cam mici. Ca sa poti vana eficient un submarin, mai ales daca dispune de AIP, nava trebuie sa poata sta pe mare mult timp, sa aiba capacitatea de a incarca suficiente munitii si la o adica sa duca vantoarea de una singura.
Basca ca trebuie sa poata tine marea foarte bine. Dar ca inlocuitoare pentru Tarantule mi se pare mai mult decat ok.
Deci modernizam OSA? 🙂
@George
IN conditiile ligheanului nostru, vanatoarea, in larg, ar avea loc teoretic in bazinul vestic al MN, adica la max 400km de tarm, ceea ce inseamna ca o nava nu va pierde timp cu ajungerea/retragerea din raion, caz in care autonomia de 6 zile este suficienta. Poti tine la cheu permanent o a doua nava in stare de prealarma si, imediat ce prima, din larg, a angajat submarinul, sa plece in zona pentru a o sprijini (ajunge in max 5-6 ore).
In plus, poate sa opteze pentru Schiebel, in loc de ILX-27, si sa-si completeze rezerva cu inca doua torpile cu care sa reincarce tuburile din spate (le poti prevedea cu un sistem de rotire ca la Tetal-uri, evident, mai mic). Deja la 6 torpile esti cat Regina Maria. In plus, daca e vreme buna, nu mai trebuie sa vii la mal inainte de 6 zile ci-ti aduce, cu Puma, 2-3 torpile ca sa le inlocuiesti pe cele consumate.
In privinta stabilitatii navei, aceasta supravietuieste pana la mare de gradul VI iar dincolo de asta trebuie sa te descurci cu drone navale (nu exista ce gandesc eu dar, daca nu le face nimeni, le dau eu proiectul 🙂 )))))
Care ar fi diferenta intre Visby class si saar 72 ?
Eu personal as prefera visby, mi se pare mult mai capabila chiar daca e mai mica .
Visby este dedicata lansarii de rachete antinava in timp ce Saar S72 este multifunctionala.
Trecand peste asta, fa un tabel si trece in el:
– numar de rachete antinava;
– numar de rachete AA si raza lor de actiune;
– armament secundar (tunuri automate);
– helipad – dimensiuni si masa maxima helicopter;
– hangar helicopter;
– posibilitati completare cu echipament ASW;
– modularitate (capacitate de adaptare pentru diverse misiuni);
– viteza maxima;
– raza de actiune (la ce viteza);
– autonomie (zile pe mare);
– PRET DE ACHIZITIE;
Poti trece si capacitati stealth dar trebuie sa tii cont ca noi avem un vecin care se uita de sus in jos la nave (adica din satelit)
Visby e mai smechera dar si muuuult mai scumpa, oarecum dedicata luptei nava-nava.