Vedeta Shaldag – o scula buna la toate.

Partea a IV-a – nava pentru operatiuni fluviale

Denumirea “pentru operatiuni fluviale” este putin fortata avand in vedere ca toate modelele prezentate pana acum au un pescaj intre 1,15 si 1,25m care le permite sa actioneze in mediul fluvial. In mod special, varianta de debarcare este destinata si operatiunilor fluviale.

Navele dedicate operatiunilor fluviale vor avea, ca si trasaturi comune, urmatoarele date:

–          vor fi construite pe structura Shaldag MkII, varianta cu slip;

–          profil redus al suprastructurii (precum nava de debarcare), cu lungime variabila, in functie de destinatie (daca va fi nevoie);

–          protectie impotriva armamentului usor;

–          amprenta sonora si IR foarte reduse;

–          Iron Fist ca dotare standard;

–          drona MQ 11 Raven (sau similar) ca dotare standard;

–          rezerva de carburant pentru o raza de 300mile marine (cca 550 km, ca tot suntem la fluviu), cele cca 2,4 tone disponibilizate vor compensa, cel putin partial, cresterea de greutate datorata protectiei imbunatatite iar la fluviu nu sunt probleme cu hula;

–          posibilitatea de completare cu kit-uri suplimentare de blindaj, de tipul celui folosit de AAV-urile USMC, pentru operatiunile front-line;

1

 AAV – de remarcat blindajul lateral

 

Shaldag MkII, vedeta fluviala de patrulare

2

Fig.2 Shaldag MkII, river patrol boat

 

De la prova spre pupa:

–          Aruncator 120/81mm Cardom;

–          Teleoperabila Typhoon (27mm + 8Lahat);

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist APS;

–          Aruncator 120/81mm Cardom;

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2Lahat + 1 Mistral) – 2 bucati;

 

Observatii:

–          nava este destinata pentru cercetare, interceptarea navelor si ambarcatiunilor, atacuri rapide asupra navelor si obiectivelor de pe mal, lansarea/operarea/recuperarea dronelor fluviale si ROV-urilor, transportul desantului (cu barci pneumatice/RHIB pana in 5m) pentru operatiuni de infiltrare/exfiltrare si sprijinirea lor cu foc, operatiuni de minare/deminare, protectia echipelor de scafandri genisti, escorta si sprijin cu foc pentru navele de debarcare, protectia convoaielor navale si a operatiunilor de traversare a fluviului etc;

–          va avea ca dotare standard blindajul suplimentar utilizat si de AAV-uri (EAAK);

Greutatea totala a armamentelor de la bord, fara platforma si RHIB/drona/ROV etc, se situeaza in jurul a 3,2 tone, lasand o marja generoasa  de greutate utila (2,8to sarcina utila + cca 2,4to din reducerea rezervei de carburant) pentru kiturile de blindaj EAAK(cca 2,4to pentru un MkII), imbarcare de mine fluviale /  drona/  RHIB/ ROV etc.

Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, la fel, fara platforma si RHIB/drona/ROV s-ar situa in jurul sumei de 7,3 milioane $.

 

Shaldag MkII, nave pentru fire support (120mm mortars):

3

Fig.3. Shaldag MkII, fire support boat w Cardom

 

De la prova spre pupa:

–          120/81mm Cardom mortar – 2 bucati;

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist;

–          120/81mm Cardom mortar – 2 bucati;

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Lahat + 1 Mistral) – 2 bucati;

 

Observatii:

–          am prelungit suprastructura spre pupa pentru a incapea 2 aruncatoare;

–          asta e mai mult o varianta de studiu, in locul uneia ca asta as prefera 2 de patrulare, prezentate mai sus (polivalente, sanse mai ridicate de supravietuire);

Greutatea totala a armamentelor de la bord se situeaza in jurul valorii de 3,8 tone;

Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, s-ar situa in jurul sumei de 7,1 milioane $.

 4

Fig.4.Shaldag MkII, fire support boat w Nemo

 

De la prova spre pupa:

–          Turela Nemo, 120mm;

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist;

–          Turela Nemo, 120mm;

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Lahat + 1 Mistral) – 2 bucati;

Observatii:

–          asta e o varianta pe care chiar n-as folosi-o datorita pretului echipamentului (4 milioane $ turela Nemo)

–          capabilitatea Simultaneous Impact Fire nu te prea ajuta cand oponentul dispune de radare antibaterie (tragi 2 salve si pe a treia ti-o trage el in cap);

Greutatea totala a armamentelor de la bord se situeaza in jurul valorii de 3,8 tone;

Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, s-ar situa in jurul sumei de 14,2 milioane $. Cum spuneam, prefer 2 nave de patrulare, evident cu munitie tip BAMD/Stryx/Fireball;

 

 Shaldag MkII, purtatoare de artilerie reactiva

 5

Fig.5. Shaldag MkII, purtatoare de artilerie reactiva

 

De la prova spre pupa:

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4 Lahat + 2 Mistral);

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist;

–          Lansator Lynx cu 2x40x122mm / 2x13x160mmLAR/ 2x11x160mm ACCULAR / 2x4x300mm EXTRA / 2x6x300mm TCS / 2x Delilah;

 Observatii:

–          Foloseste structura clasica a MkII, fara slip si cu suprastructura redusa;

–          despre Lynx gasiti detalii aici: http://www.imi-israel.com/vault/documents/lynx_eng.pdf;

–          o nava utila pentru operatiuni in zona Deltei Dunarii dar, in rest, pentru munitia 122 / 160 mm as prefera lansatorul montat pe un DAC 6X6 sau 1-2 poduri montate pe SAUR, in functie de ce vrei de la el (amfibiu/neamfibiu);

 Greutatea totala a armamentelor de la bord variaza de la cca 2,6 tone, cu 2 Delilah, pana la 6,2 tone, cu 12 TCS;

Costul estimativ al unei astfel de nave, fara lansator si rachete (n-am gasit date exacte), s-ar situa in jurul sumei de 6,1 milioane $.

 

 

Shaldag MkII featuring LORA 🙂 ))))

6

Fig.6. Shaldag MkII, featuring LORA

 

De la prova spre pupa:

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 4 Lahat + 2 Mistral);

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist;

–          Lansator racheta LORA;

 Observatii:

–          mica si neinsemnata, silentioasa, rapida si …….. te pocneste de-ti sar ochii, din Ucraina si Sevastopol pana-n Serbia, Kosovo, Macedonia, nordul Greciei (nu c-as avea ceva cu ei, dar ziceam si eu asa…..);

–          daca marea e linistita poti sa iesi 40 de mile in larg si sa iei in cuiul catarii tot bazinul vestic al Marii Negre;

 Greutatea totala a armamentelor de la bord variaza intre 3,6 si 3,8 tone, in functie de tipul de LORA;

Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, s-ar situa in jurul sumei de 9,3 milioane $.

 

 

Shaldag MkII, echipare VSHORAD, cu Skyranger

 7

Fig.7. Shaldag MkII, echipare VSHORAD, cu Skyranger

 

De la prova spre pupa:

–          Turela Skyranger 35mm, cu radar cautare, radar urmarire, bloc optoelectronic si 4 Mistral;

–          Iron Fist;

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Lahat) – 2 bucati;

–          Turela Skyranger 35mm, radar urmarire, bloc optoelectronic si 4 Mistral;

 Observatii:

–          destinata protectiei imediate pentru operatiuni in Delta, protectia AA a navelor pe Dunare, a operatiunilor de traversare, minare/deminare etc;

–          turela de la prova arata, de fapt, cam asa:

8

Fig.8. Turela Skyranger, cu radare de cautare si urmarire, bloc optoelectronic si rachete

 Greutatea totala a armamentelor de la bord se cifreaza in jurul valorii de 4,3 tone;

Costul estimativ al unei astfel de nave, fara sistemele Skyranger, se cifreaza la cca 6,7 milioane $. Pornind de la 10 milioane $, pretul unui Oerlikon Millenium 35mm, (http://nationsdawnofanera.weebly.com/naval-weapon-systems.html), putem incerca o estimare pentru cele doua turele, undeva la 16 milioane $, cu tot cu radare, si un total de 22,7 milioane $ pentru toata distractia. Mai bine pui turelele pe 2 SAUR-2; iesi mai ieftin si cu arie de utilizare mai mare.

 

 

Shaldag MkII, echipare SHORAD, cu Spyder SR

 

9

Fig.9. Shaldag MkII, varianta SHORAD, cu Spyder SR

 

 10

Fig.10. Spyder SR, montat pe camion

 

De la prova spre pupa:

–          Lansator Spyder cu 2 x Python5 si 2 x Derby;

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist;

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Lahat) – 2 bucati;

–          Lansator Spyder cu 2 x Python5 si 2 x Derby;

Observatii:

–          destinata pentru area defence pentru operatiuni din zona fluviala, Delta Dunarii si zona costiera, protectia convoaielor, porturilor si altor obiective din apropierea Dunarii, protectia operatiunilor de traversare a Dunarii;

–          cred ca ar fi mers si cu 3 lansatoare (2 pe puntea pupa) dar n-am vrut sa exagerez;

 Greutatea totala a armamentelor de la bord se cifreaza in jurul valorii de 3.2 tone;

Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, se cifreaza la cca 12.4 milioane $

 

 

Shaldag MkII, echipare MRADMS cu Spyder MR

Spre deosebire de varianta Spyder SR, cea MR are 8 rachete pe camion iar lansarea se face vertical.

In prezent israelienii iau in calcul utilizarea lansatorului si pentru racheta Stunner, a sistemului David’s Sling, rachetele fiind apropiate ca dimensiuni:

12

Fig.12. Comparatie Stunner vs variantele SR/MR ale Python5 si Derby

 

13

Fig.13. De la stanga: Derby, DerbyMR, Barak-8, Stunner

 Pentru a pune asa ceva pe Shaldag MkII, utilizam varianta clasica, fara slip, si montam un deflector pentru protectia sistemului de directie al vedetei.

 

14

Fig.14.Shaldag MkII, echipare cu Spyder MR

 

De la prova spre pupa:

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Lahat + 2 Mistral);

–          Bloc optoelectronic pe catarg telescopic;

–          Iron Fist;

–          Teleoperabila Mini-Typhoon (12,7mm + 2 Lahat);

–          Lansator SpyderMR, cu 4 x PythonMR si 4 x DerbyMR sau 8 Stunner;

 

Observatii:

–          Destinata protectiei antiaeriene si antiracheta, cu raza medie si lunga, pentru obiective strategice;

–          Daca echipat cu PythonMR si DerbyMR acopera o raza de 50km si o altitudine maxima de 16km, cu Stunner raza de acoperire se extinde la 250km si la cca 25km altitudine (nu am gasit date despre altitudine si am mers prin analogie cu S300);

–          O asemenea configuratie ar permite o desfasurare foarte rapida a unui sistem AA, dar in special antiracheta, in orice zona periclitata, raza mare de actiune a lui Stunner (mai ales) compensand limitarile date de deplasarea doar pe Dunare;

–          La fel, mobilitatea foarte mare ii va permite sa-si schimbe rapid locatia dupa fiecare tragere, pentru a nu se expune;

–          Incepand de la Galati, in amonte, folosind si zona lagunara, canalul Dunare-MN, poti acoperi usor jumatatea de sud a Moldovei si Basarabiei, Dobrogea si apele teritoriale, Muntenia, pana peste munti, si poti sa le dai si interdictie de zbor vecinilor daca te supara 🙂 ))). Glumeam, noi avem vecini de treaba si nu avem motive sa facem asa ceva;

–          In cazul in care nu vor reusi utilizarea lansatorului Spyder MR pentru Stunner, lansatorul original al acestuia arata precum in poza de mai jos, caz in care este posibil sa pui doar 6 rachete pe o vedeta (nu stiu de ce dar lansatoarele par mult mai lungi decat Stunner-ul care apare pe diverse site-uri;

 

15

Fig.15. Lansatorul original cu 12 Stunner

 Greutatea totala a armamentelor de la bord variaza intre 4,1 si 5 tone, in functie de rachetele utilizate;

Costul estimativ al unei astfel de nave, complet inarmata, variaza intre 12 si 15 milioane $, la fel, in functie de rachetele utilizate

 P.S. Va dati seama, cand s-o termina canalul Dunare-Bucuresti, parchezi vedeta in portul 1 Decembrie (sud Bucuresti) si controlezi spatiul aerian din Dobrogea, sudul Moldovei, Brasov, zona Prahova, Harcov, Sibiu si toata Oltenia. 🙂 )))

 

 Eroul Bula

 

95 de comentarii:

  1. Bre, ti-au mai scapat variante pt vedeta aia 🙂

    Uite:
    Shaldag MkII in varianta submarina echipata cu 24 Trident II
    Shaldag MkII in varianta de desant, cu 6 NH90, 300 de infanteristi marini, 4 LCAC si 10 Leopard2 pt debarcari
    Shaldag MkII cu catapulta cu abureala si 2-3 F35
    Shaldag MkII antibalistica cu AEGIS si Standard BlockIII
    Shaldag MkII cu obuziere de 155mm
    Shaldag MkII in configuratie pt sprijinul vanatorilor de munte
    Shaldag MkII drona pt supraveghere maritima de la mare altitudine
    Shaldag MkII in varianta de superioritate aeriana

    Pai se poa 🙂 ?

    • Doamna GSG ! Doamna GSG ! A zis gesegeu’ ca ati lucrat la IRA ca majoreta si ca nu sunteti in stare nici macar sa-i montati o bomba sub masina !

      • Da asta nu poa sa ne impiedice pe noi astilalti sa incercam, nu?! 🙂 Io unu recunosc ca are are haz… la VM nu m-am gandit pana acum.

        • George, Marius impuneti-le tuturor care scriupe blogul asta sa respecte si opinia altora. de exemplu lasati-l domne pe Erou Bula sa iseze sa-si exprime opiniie. foarte bine din vise se nasc marile creatii. invatati-va sa fiti DEMOCRATI, faza e ca romanii nu prea sunt si intra cu bocancii, badaranie si ca din topor necioplit,in personalitatea altuia care nu are aceeas parere ca si el. dc fac asta romanii?din orgoliu poate sau din frustrare.ce te costa sa auzi si opinia altuia. nu esti de accord cu ea, vino civilizat si elegant cu argumente. dar nu da cu ciomagu in capul unuia care nu gandeste sau crede altfel decat tine. avea dreptate cineva ca in Romania va mai dura cel putin 20 de ani pana cand va fi cat de cat o democratie. la noi in Romana nici macar presedintele guvernator base traian nu e democrat…chiar el a declarat…atunci ce exemplu sa mai luam? jalnic din pacate si trist!

          • @platon
            Nu trebuie sa-ti faci probleme in privinta lui gsg9. El este scepticul de serviciu al site-ului. Noi ne-am obisnuit cu el iar unele glume sunt chiar reusite.
            Totul este sa reusim sa-i convingem nevasta sa-i puna o bomba sub masina 🙂 )))
            In alte cazuri, daca critica nu este argumentata, dau „Ignore”.

            • Tu consideri articolele din seria asta fundamentate? Ca inteleg ca in afara de cartofi prajiti, Shaldag face de toate.

              Daca era cazul, o puneau evreii sa faca. Poate tu te consideri mai destept ca ei.

              Sau poate ne consideri pe noi mai prosti…

              Ridica stacheta daca vrei sa fii luat in serios.

              • @Vlad
                Evreii nu au facut-o pentru ca nu aveau motive sa-si bata capul.
                In zona lor nu are cine sa le conteste superioritatea aeriana si pot opera linistiti cu nave mai mari ( Saar 4, 4.5 etc.) EI folosesc Shaldag-urile si Dvora doar pentru actiuni de patrulare si interceptie a ambarcatiunilor hamasilor, le mai ataca obiective de pe tarm (am pus un link in primul material) si cam atat pentru ca atat au nevoie.
                Noi nu suntem in situatia asta. „Prietenul” nostru principal detine superioritatea absoluta in spatiul aerian, superioritate navala si rachete cu care-ti poate lovi, direct de la Sevastopol, navele aflate in port la Constanta si Mangalia.
                In situatia asta nu-ti poti permite sa le oferi drept tinte nave
                mari, care te costa multi bani, greu de inlocuit rapid, cu echipaje numeroase mai ales ca efectul propagandistic al pierderii unei astfel de nave este mult mai puternic decat cel militar. Adu-ti aminte circul facut cu scufundarea crucisatorului argentinian Belgrano, in razboiul Malvinelor, un junghi de nava din al doilea razboi mondial care mai mult tragea aghioase decat proiectile.
                Pentru situatia noastra din Marea Neagra avem nevoie de nave simple, mici, multe, rapide, ieftine, usor de procurat si de inlocuit, usor de dispersat si de camuflat, usor de imitat cu structuri false care sa atraga loviturile inamicului
                Completate cu sisteme de rachete antinava de pe coasta si cu sensori pentru detectia submarinelor iti pot oferi sansa de a-ti tine „prietenii” incurcati o perioada suficient de lunga pana vine cavaleria sau pana se ajunge la o solutie diplomatica.

                • Corect, dar nu exista vreo ambarcatiune care sa poata executa toata gama de misiuni despre care ai scris in serial.

                  Iar daca ar exista vreuna, cea mai versatila si apropiata de rolul asta ar fi CB 90, nu Shaldag.

                  In materie de costuri arunca un ochi in Coreea de Sud, sunt peste israelieni atat la calitate cat si la competivitate in materie de preturi.

                  Israelienii produc armament extrem de competitiv mai ales in materie de rachete (Python 4, Spike, Spyder, Barak), dar la capitolul nave nu stralucesc. Poate Saar 5 ar fi fost exceptia, dar de cand au gaurit-o libanezii am anumite indoieli.

                  Shaldag e perfecta pentru Politia de Frontiera, la fel ca fostele vedete din clasa Shanghai.

                  Nu mai suntem la nivelul din 1990 sa vina cu trei margele ca la indieni si sa le cumparam. Chiar si atunci am luat si armament competitiv (proiectile-sageata) pe langa Motorolele second-hand.

                • @Vlad. CB-90 e mica fata de un Shaldag, are doar 20 de tone full, pe cand asta evreiasca sare de 70 de tone. Idea din spatele articolului nu este sa cumparam neaparat de la israelieni, doar ca ei au aceasta gama de nave, noi avem deja in dotare la PF si tot ei sunt intersati sa cumpere Mangalia.
                  Si mie si lui Eroul Bula ni se rupe de ce vom achizitiona, noi doar sustinem idea unei flote modulare, in locul uneia greoaie.
                  Practic noi avem in fata Rusia iar contra unui Slava cu 2-3 fregate ca escorta, plus aviatie si 2-3 submarine singura sansa este o aparare modulara, formata din nave mici si multe, nu din 3 fregate de 5000 de tone. Dai, fugi si speri sa mai poti lovi odata.
                  O racheta supersonica/hipersonica de 3 tone poate fi pacalita de o nava de 70 de tone doar si prin manavra, greu sa rateze 5000 de tone, iar pe de alta parte 10-15 astfel de vedete lucrand in comun, cate 3-4 pe fiecare specializare ( AA, ASW, Anti-racheta, anti-nava) acoperindu-se una pe alta, au sanse mult mai mari sa provoace inamicului pierderi grele.
                  Practic am imparti forta defensiva de pe trei fregate pe 15 nave mici si rapide.
                  Decat trei nave mari mai bine o gramada de tinte care se misca aleatoriu pe radare, iar in caz de pierderi, una e sa pierzi o mana de oameni si o vedeta, alta e sa pierzi Marasestiul cu +200 oameni la bord.

                  Iar logica cu „buna la toate” este aceea ca este foarte preferabil sa ai acelasi tip de nava si la Dunare si la Marea Neagra pe motive de costuri. Nave mici si usor adaptabile, capabile sa lupte atat pe mare cat si in zona lagunara sau fluviala, sa loveasca rapid si apoi sa fuga, asta in conditiile in care noi nu avem aviatie care sa sprijine flota.

                  Coreea de Sud este ok, deocamdata insa importa masiv tehnica de lupta si armamaent, mai au pana sa-i ajunga pe evrei, inclusiv din Israel. radarul lor anti-rachete este Green Pine.

                • @Vlad
                  Daca am prezentat mai multe variante nu inseamna ca toate ar fi realizabile tehnic sau justificate ca raport pret / utilitate.
                  Despre unele am spus chiar eu ca nu le-as folosi.
                  Din ce am prezentat acolo, probabil ca ar merge Shaldag MkV ca purtatoare de rachete (dar cu 2 lansatoare nu 4), ca vanator de submarine si nava de sprijin iar MkII ca patrula costiera antisubmarin, nava de sprijin, de debarcare si pentru operatiuni fluviale (nu toate).
                  Despre CB90 si limitarile lui am vorbit aici: http://www.rumaniamilitary.ro/vedeta-shaldag-o-scula-buna-la-toate-3.
                  Pe scurt, nu are stabilitate (la valuri de 1,5 m mergi cu pana in 20 de noduri ca altfel e jale), daca vrei sa debarci o echipa FOS trebuie sa opresti la peste 100 m de mal si sa-i pui sa inoate pentru ca motoarele sunt extrem de galagioase, o gauresti cu M16, mitralierele din prova au camp limitat de tragere si precizie 0 datorita topaitului pe valuri, are capacitate limitata de inarmare ( au testat-o cum MLRS, Amos, Bofors 57mm si alte combinatii dar, in afara de Hellfire si rachete AA portabile + mitraliere nu prea poate duce nimic.)
                  Dupa ce au analizat toate astea au trecut la dezvoltarea modelului CB2010M, foarte apropiat, ca dimensiuni si capacitate de incarcare, de Shaldag MkII, protejata impotriva armamentului usor. Daca ei, dupa ce au analizat toate astea au trecut la o clasa aproape identica cu MkII nu vad de ce ar fi nepotrivit pentru noi sa facem asta.
                  Cum am mai spus si in alte postari, utilizarea Shaldag nu anuleaza necesitata de a avea nave ceva mai mari, Saar S-72 (as prefera S-85 ca sa intre Puma pe ea), pentru a putea pune pe ele sisteme de rachete cu raza medie si lunga care nu intra pe Shaldag, caz in care corvetele s-ar ocupa cu protectia AA a vedetelor.
                  Pana la achizitionarea unor corvete, merg modernizate si Tarantulele, cu destinatie AA, mai ales ca au si o viteza mai apropiata de Shaldag.
                  Daca pot cara 4 Styx-uri si lansatoarele alea imense, turela de 17 tone (AK176), Vympel-ul de 5,7 tone (FCS pentru AK630) pot cara cel putin 2 blocuri de 8xBarak 8, un radar performant tip EL/M 2258, un Otto Melara 76mm (cca 7 to) s, eventual, niste rachete AA cu raza scurta.

        • @George
          Ce mare lucru cu VM?
          Ducem una pe lacul Bicaz (Izvorul Muntelui), una pe Vidraru si am rezolvat si problema asta :-))))))

          • 🙂 Pai la asta m-am si gandit bre… Serios acum si eu sunt fan al acestor vedete si al mini-fregatelor din seria Saar-72. nave mari in proximitatea flotei ruse de la Sevastopol n-au ce cauta pe la noi. Prefer o puzderie de nave mici specializate, lucrand in haita si ultra-mobile decat o hardughie de 5000 de tone.
            Poate ca nu toate variantele prezentate de noi sunt viabile, dar sunt destule lucruri bune pe care le-am putea obtine pe aceasta cale.

    • Poate ar trebui una si pt desant parasutisti sau daca tot e o scula buna la toate poate cu o freza de aia scoasa de Dshk la dezapezire.

    • probabil au cumparat Panharduri ca sa se decida intre ele si sherpa, si se pare ca au ales a doua varianta…sincer si eu as fi mers pe Sherpa dintre astea doua…desi personal imi place Humvee, merge si Sherpa…

      • nu stiu frate da’ au francezii un stil de te doare capu’, parca nu sunt asezate bine, par instabile, nu stiu…pe cand FENEK, M-ATV etc…intelegeti ideea

    • lasama frate cu Sherpa si Kerak.miroase a spaga si de pe luna in cazul acesta. camioane facem la Brasov.sherpa e prea scump si arata si naspa.as merge in continuare pe humvee din donatii si Uro.atat. asta e rau la pret pt. Romania? https://www.facebook.com/photo.php?fbid=360764777389525&set=a.360764680722868.1073741833.159502050849133&type=1&permPage=1

      • La aia ma refeream si eu, pute a c…t spagar de la o posta sa se duca dracu in Coreea de Nord de preferat, sabotor/i jegos/i….

      • am fost la expomil si am vazut camionul frantuzilor…nimic impresionant…cele de la Roman imi plac mai mult…am putea sa luam acum Humvee de la americani, ca se retrag din afganista, si camioane putem sa facem in continuare la Roman

        • Pe deoparte nu ar fi rau sa avem mai multe companii sa dezvolte acelasi tip de produs, competitie, locuri de munca etc…da’ nu poti sa dai cu sutu’ celor de la Moreni de exemplu’, cand ei deabia mai au bani sa plateasca curentu’ probabil….

          Dupa ce te-ai aprovizionat de la industria de baza a tarii, dupa aia poti sa inviti straini, sa pornesti colaborari etc…

          • la Moreni e neaparat necesar sa le dea o comanda pt. modernizarea restului de MLI84.asta o fac ok.v-am zis,sa se mearga pe donatii de Humvee(doar donatii) si restul Uro cu configuratiile care lipsesc. restul e spagarie.avem si de unde primi: http://www.tehnomil.net/2014/01/30/talcioc-episodul-2/

            • e cea mai ieftina si ok varianta la banii putini pe care ii avem.cand trecem de un total de 6-700 bucati de tipul asta putem sa ne linistim si sa trecem la alt capitol cu inzestrarea

              • exact, de accord in legatura cu humvee, numa’ ca mi se par cam putine 700, vad ca acum de exemplu avem vreo 2000+ ARO, deci sa presupunem ca ar trebui 2000 humvee…

              • BGS vad ca umbla cu GHE-O si cica au comenzi si prin SUA si alte tari….

                • si capabilitatile armatei trebuiesc crescute treptat si in toate categoriile,nu poti sa inzestrezi armata cu 2000 de humvee+ Uro si-n rest nimic.si oricum,trecerea asta de la 2000+ Aro la 2000+ Humvee e trasa de par.vad 6-700 Humvee+Uro,5-600 camioane DAC,300 SAUR2,Piranha,noul 8+8,inca macar 100-140 MLI ,120-150 tank greu si inca 100 Tr85 M2 sa zicem.asta la fortele terestre 😉

      • cam asta e viitorul armatei romane:
        -24 F-16 th
        -300-400 TBT/Saur 2
        -700 humvee
        -alea 100 de MLI-uri, eventual niste mli-uri rezultate din TBT
        -un batalion de tancuri „moderne”, probabil niste leoparzi sh…si TR-ul nostru e mort…o sa ramana 54
        -o frecata inarmata, alta tinta
        -delfinul capabil sa se scufunde…dar probabil nu o sa aiba toate capacitatile de lupta…o sa fie mai mult pentru a tine echipajele…pentru un viitor mai luminos

  2. URAAAAA URAAAA URAAAA DUSA VREA LA M.A.I !!!!! 🙂 🙂

  3. nu cumva ca armata romana sa ajunga sa fie dotata cu TATA NANO! :))
    visam noi la vapoare si rachete. tata nano e raspunsul la transportul soldatilor

  4. George!!11111unspe!!!1

    Vorbeai tu mai demult despre „cifre optime” pentru Romania, numar de avioane, de tancuri, MLI, TAB-uri etc etc pusa la punct, oficial.

    Ai vreo fisa ceva, un link? (sau daca aberez eu, ai scris tu pe blog ca o parere in legatura cu cifrele respective?)

    Mersi.

    • Ce-ti veni bre?! 🙂 Probabil ca avem sigur un astfel de articol da’ tre sa-l caut. In linii mari cifrele ar fi cam asa:
      -vehicule 4×4 – blindate si neblindate cam 2300 buc
      -tancuri – 5 batalioane,plus Scoala de Aplicatie, cam 300 de bucati
      -avioane multirol minim 48
      -elicoptere de atac minim 36
      -TAB-uri 8×8 minim 600 bucati
      -baterii AA cu raza lunga- – 6 bucati
      -patru corvete, patru vanatoare de mine, doua fregate mari, nave auxiliare

      Si de aici incolo totul devine speculativ: obuziere autopropulsate -?! Rachete tactice tip LAROM – ?!, camioane, vehicule auxiliare, elicoptere de trasport, etc, etc pentru care nu exista, din cate stiu eu, o estimare oficiala publica.

      • de cateva zile vroiam sa intreb da uitam mereu 🙂

        la cifra de TAB-uri intra intra de ex SAUR 2(amfibiu) si TBT la gramada sau cifra de TAB-uri este numa’ pentru SAUR 2 (amfibii)?

        si la MLI e mister?

      • Cele sase sute de TAB 8×8 includ aboslut toate vehiculele de tip TAB cu patru punti de care armata crede ca are nevoie, inclusiv Pirahna IIIC, eventualele SAUR 2 si TBT-ul. Nu stiu daca se refera si la vehiculele tehnice pe sasiu 8×8.
        La MLI este un mister. Cand s-a inceput programul MLI 84M s-au achizitionat 180 de turele pentru 180 de masini de lupta, dar mai apoi s-a hotarat ca necesarul este de doar 99 de bucati, desi astazi avem in dotare aproximativ 400 de MLI&MLVM.
        Imi este foarte greu sa stiu ce a fost in mintea lor, cel mai probabil se gandeau ca MLI 84 va fi doar o solutie temporara pana la achizitia unui MLI modern (se vorbea de MLI 2000).
        Cerinta este ca absolut toate TAB-urile din dotare sa fie amfibii.

      • Mai exact 800 de TBT 8×8 (restul pana la 1600 TAB-uri figurand actualmenet pe hartie sunt 4×4 si derivati 4×4 si 8×8 specializati) si 2842 autoturisme 4×4
        http://www.rumaniamilitary.ro/planuri-peste-planuri-si-realitatea-actuala

        In 2007, au fost aprobate sase programe strategice de achizitii de armament, insa nici pana la ora actuala finantarea acestora nu a fost stabilita. Fortele Aeriene trebuie sa achizitioneze:
        48 de avioane multirol si patru sisteme de rachete sol-aer,
        Fortele Terestre au nevoie de 837 transportoare blindate si de 2.842 autoturisme blindate si neblindate,
        iar Fortele Navale de patru corvete multifunctionale si de patru vanatoare de mine. Modernizarea completa a Armatei romane in materie de achizitii ar costa 15 miliarde de euro, conform unei estimari a premierului Calin Popescu Tariceanu.

        • ” Modernizarea completa a Armatei romane in materie de achizitii ar costa 15 miliarde de euro, conform unei estimari a premierului Calin Popescu Tariceanu.”

          ala care a spus ca nu ne trebuie armata ca suntem in NATO si nu suntem in razboi?
          pacat ca mai respira….

        • @MariusZ
          Bre, lasati visele alora din faimoasele programe 🙂
          800 de TBT ha ha ha…
          Or sa fie tot la genul 48 de F16 noi, adica 12 la mana a doua.
          Daca or cumpara 2-3 batalioane de cate 31 e bine, restul pana la „800” or sa cumpere guvernele de dupa 2150…

    • OULI SIT!!

      M-am uitat pe goagal maps…toti vecinii ar fi in offside daca avem dracii dealea… 🙂 🙂

      • Bre, te vad ca esti in forma cu noutatile, pe aia cu rusii care cica ar fi testat una de croaziera „neconvenita” cu americanii o dadusi?..asa, stii tu…de stricarea balantei regionale…ca daca rostesc eu „Tom Cruise + Penelope Cruz for Romania” imi sare lumea in cap ca cica ii zgandar pe ivani…si nu e bine…

        • o stiu, mama ei…..sper sa lucreze careva de zori la asa ceva, pe undeva prin Carpati 🙂

        • Pai nuclearele de croaziera sunt interzise si americanii cica le-ar fi aratat rusilor obrazul, cu toate ca ambele tari au focoase care pot fi montate mintenas pe orice tip de racheta…

          • pai de ex alea chinezesti nu sunt nucleare, doar artificii clasice

          • @G…ahem…si deci eu trebuie sa ma linistesc/multumesc cu privire la asigurarile americanilor despre astea ale nebunilor „alesi” sauditi care au „la pastrare” cateva A-bomb pe la pretinii pakistanezi?

            • Nu stiu frate, ei zic ca n-au, sunt luate in leasing, doar in caz de…Tre’ sa ai stii-tu-ce ca sa te dotezi cu asa ceva, posibilitati sunt, dar numai la altii…
              Si da, ai dreptate, tu trebuie sa-i crezi pe americani pe cuvant ca te vor apara si sa te rogi sa le dea Dumnezeu sanatate.

      • Vezi ca iti scapa o chestie esentiala, sauditii au primit APROBAREA americancilor ca sa le cumpere, probabil sa ameninte pe prietenii iranieni. Dupa aia e interesant ca tratatul ala de neproliferare a armelor cu bataie mai mare de 300km nu se mai aplica. Daca iti da aprobarea cine trebuie te kkpp pe orice tratate…

        Noi n-o sa primim niciodata aprobarea de la americani ca sa-i amenintam pe rusi cu balistice.

        Uitati ca una din conditiile aderarii la NATO a fost renuntarea la ROT si la altele.
        Eroul tot viseaza LORA…n-o sa avem nici d’alea.

        Dupa aia reactia rusilor va fi pe masura, si noi suntem vai de capu’ nostru.

        Cat au avut rusii un submarin lesinat si niste nave vechi, n-am avut voie sa miscam Delfinul. Acum ca isi modernizeaza rusii flota, isi aduc submarine si nave noi in baltoaca, a inceput si la noi sa se discute de reoperationalizarea Delfinului.

        • Cica s-ar discuta chiar despre mai multe chestii la Marea Neagra…Ma refer la sub-uri si ASW. Ar putea sa fie in legatura cu faptul ca in mai anul acesta al doilea submarin rusesc vine spre Sevastopol.

          Da Doamne ca rusii sa aduca Suhoi 35 in Crimeea, poate ne luam si noi ceva avioane noi, baterii AA cu raza lunga. Pana la urma tot frica este cel mai bun consilier pe probleme de aparare.

          • Dac-ar fi dupa mine, as scoate la licitatie concesionarea unor zone din platoul continental pentru construirea de ferme eoliene, as aranja incat sa castige cine trebuie (de preferat americani) apoi as intesa turnurile cu senzori subacvatici si module optoelectronice. Mai pe scurt, as extinde Scomarul in larg, fara sa renunt la cel de pe coasta.

        • @gsg9

          N-am auzit de un astfel de tratat in Orientul Mijlociu. Ai mai multe detalii?

          ”Noi n-o sa primim niciodata aprobarea de la americani ca sa-i amenintam pe rusi.”

          Mi se pare normal si logic. Stapanul unui chihuahua nu-i da voie sa ameninte un pitbull. Ca dupa aia el trebuie sa-l scoata din colti si e cam nasol.

          • @Vector

            Nu se refera strict la Orientul Mijlociu.

            In „general” marile putori pulitice si meletare care fabrica astfel de armament se abtin sa vanda la diversi rachete cu bataia mai mare de 300km.

            http://www.mtcr.info/english/objectives.html

            Din cate stiu si China adera oarecum la asta si daca ar vinde cuiva ar sari ailalti cu gura mare pe ei.

            The People’s Republic of China is not a member of the MTCR but has agreed to abide by the original 1987 Guidelines and Annex, but not the subsequent revisions.

            • @gsg9

              Mersi pentru link. Chiar nu auzisem de MTCR dar nu ma suprinde ca nu auzisem pentru ca uitandu-ma la descriere e doar „an informal and voluntary association of countries”. Adica e slab. SUA e membra insa China si Arabia Saudita nu. Si chiar daca ar fi fost, totul fiind informal and voluntary faptul ca au incalcat principiile acestui „club” nu s-ar fi soldat decat eventual cu scoaterea lor din el.

          • @Vector
            „Mi se pare normal si logic.”
            🙂 nici eu nu am vise d’astea cu rusii..ca dai vreo cateva si dupa aia ce faci?!
            Eroul viseaza LORA si ca ameninta cu ele la 300km in jur 🙂
            Recunosc ca mi-ar place niste termobarice de 500kg trase prin Budapesta 🙂 🙂 sau macar sa stie ca la o adica le avem pregatite pe rampe.
            Dar si dupa aia ar sari dulaii ai mari pe noi si tot rau ar fi.

    • Mai precis, am avut. Era un prim model, cu o capacitate destul de redusa de incarcare, dar nu s-a mai continuat din lipsa de bani.
      Calcaiul lui Ahile pentru categoria asta de nave il constituie nivelul ridicat de zgomot. Daca nu ai controlul spatiului aerian si un sprijin puternic de foc la debarcare e nasol rau pentru ca te aud baietii de la mare distanta.

  5. @George

    Bineinteles ca CB 90 are un tonaj inferior, nu asta era ideea, ci versatilitatea. Spre deosebire de Shaldag, CB 90 a fost utilizata in mai multe configuratii (inclusiv dotata cu rachete antitanc adaptate pentru a fi utilizate impotriva navelor, deci pe langa configuratia clasica de transport trupe).

    Tactica de a utiliza mai multe nave mici decat unele mari se numeste swarming si exte o tactica excelenta. La capitolul acesta sunt pe aceeasi lungime de unda ca si voi.

    Nu este usor sa ai acelasi tip de nava si pe fluviu si pe mare. Rusii au reusit, au o clasa de corvete la Marea Caspica, ma refer la Buyan. Suedezii de asemenea au (CB 90) ca si finlandezii (Jurmo). Cred ca si Skjold s-ar preta la actiuni pe raurile interioare (nu prea e cazul la ei, unde raurile sunt repezi).

    E foarte bine pentru flotele care isi permit.

    Corea de Sud produce de la portelicopter la submarine pe partea navala. Nu se compara cu Israelul care a scos capul pe harta constructiilor navale complexe de 10-15 ani. Pana in 1989 le dadeam si noi clasa.

    Corpul lor de marina este altceva, au experienta de lupta, au castigat batalii navale datorita calitatii rachetelor antinava produse si mai ales a contramasurilor electronice.

    Dar una-i una, alta-i alta.

    • Noi nu avem ce face cu nave mari, la acest capitol Coreea este intradevar in frunte. Pe mine ma interesaza nu o nava ci o platforma pe care sa pot monta cat mai multe in varii configuratii la preturi cat mai mici, ieftin de intretinut, de exploatat, cu un personal cat mai mic, dar foarte bine pregatit.
      Nu neg calitatile CB-ului doar ca este mica si as vedea-o mai mult la BIM si poate prin zona lagunara, desi in Delta e bine sa faci cat mai putin zgomot-si daca tot e sa-l faci as prefera perna de aer.
      Variante sunt mai multe in mod sigur, noi pana la urma tinem sa scoatem in fata un principiu modular de aparare, in contra cu acuala dotare. Ca sunt israeliene, suedeze sau frantuzesti, prea putin imi pasa: noi sa fie, destule si mai ales construite in tara, pentru ca astfel de „barcute” pot fi construite fara probleme la noi, pe cand o nava mai complexa nu stiu.

      • Coreenii iti fac ce vrei tu la preturile cele mai mici. Pana si filipinezii, cei mai rupti in cur, cumpara de la ei doua corvete. Clasa Gumdoksuri e foarte competitiva.

        Au castigat licitatia pentru submarine in Indonezia, oferind trei submarine la acelasi pret la care turcii au oferit doua.

        O tara cu un buget al apararii redus care ar vrea sa sara doua trepte (nu e cazul Romaniei) ar cumpara si niste avioane T-50, piese artilerie K 9 si tancuri K 1 la pachet, totul sub orice oferta comparabila la nivel mondial, poate cu exceptia chinezilor si a rusilor.

  6. @ Eroul

    Suedezii si norvegienii utilizeaza CB 90 pentru debarcare, inclusiv FOS. Exista variante cu mitaliere stabilizate, cu 360 grade camp de tragere. Cred ca exista si variante cu blindaj.

    In materie de stabilitate, e normal ca o nava cu pescaj si tonaj mici sa danseze pe valuri. Skjold e exceptia pentru ca e catamaran. Chiar o sa ma interesez la pefei cum sta Shaldag la capitolul asta, m-as mira sa fie altfel.

    Cu Tarantulele modificate si scoase Styxurile de pe ele parca mai vii de-acasa 😀 .

    • Tot ce am spus despre limitarile CB90 sunt preluate dupa cele spuse pe un site „warboats …..” de un suedez care a lucrat pe ele cativa ani buni.
      Ca le gauresti cu M16, ca sunt foarte zgomotoase si nu poti face o operatiune de infiltrare decat daca-i lasi la 100 de m in larg si-i pui sa inoate, ca nu poti sa treci de 20 de noduri daca sunt valuri de 1,5m, ca au incercat tot felul de armamente pe ele dar ca singurele care au mers sunt Hellfire (cu conditia sa fie marea oglinda) si AA portabile…. cam tot ce am spus si mai sus.
      Asta-i si motivul pentru care au trecut la CB2010M.
      Shaldag opereaza pana la mare de gradul IV si supravietuieste la o mare de gradul VI. Oricum pe o asemenea mare nu poti opera eficient nici cu Tarantulele nici cu Marasestiul (ma refer la lansari de rachete).
      Chiar daca au incercat diverse utilizari pentru CB90, ea ramane o nava dedicata pentru debarcare (mai cu zgomot) si pentru politie fluviala. In rest nu poate.

  7. Eu de la sud-coreeni as lua asa ceva

    http://defense-studies.blogspot.ro/2011/12/south-korea-displays-new-mini-sub.html

    „”South Korea’s Agency for Defence Development (ADD) has unveiled an innovative mini-submarine concept – known as the KSS 500A

    the KSS 500A has a beam of 4.5 m, surfaced displacement of 510 tons and maximum diving depth of 250 m.

    Notably, there are no onboard electrical generators; all electrical power is provided instead by two banks of lithium ion batteries. While the Dolgarae-class boats require frequent snorkelling, the KSS 500A is designed to require minimal snorkelling during a typical three-week patrol.

    The streamlined sail houses up to four masts for electro-optic, radar, satellite communications and electronic security measures systems, and there is a fifth – modular payload – mast for launching small unmanned aerial vehicles.

    A podded motor, stator and rotor propel the submarine at a cruise speed of 5-7 kt, although a sprint speed of 20 kt is possible. However, the endurance of 21 days and range of 2,000 n miles at low speeds are severely curtailed at higher speeds.

    Armament comprises tubes for two heavyweight torpedoes and four lightweight torpedoes, located close to a payload interface module containing two box launchers: one for vertical-launch missiles, the other for mines.””

    Cred ca pentru noi, la Marea Neagra, ar fi numa bun. Sa zicem 2 luate de la coreeni si 2 facute de noi aici sub licenta, la Mangalia.
    Nu stiu cat de scumpe sunt, dar banuiesc ca oricum mai putin decat un submarin nou mai mare. Daca negociem bine cred ca s-ar putea scoate un pret OK plus ceva licenta sau transfer tehnologic.
    Mai pui si baterii pe Delfin si il aduci in stare de lupta, inarmezi si fregatele si eventual Tarantulele cu rachete antinava moderne si cu senzori moderni si cred ca ar fi de ajuns, am avea o marina chiar puternica pentru Marea Neagra, suficient de temut chiar si pentru rusi.

    Desi eu zic ca prima data ar trebui sa avem o aviatie puternica

  8. chiar fratilor, vad ca nu va pasioneaza frumusetile din nord 🙂
    care-i baiu? 🙂

  9. „O racheta supersonica/hipersonica de 3 tone poate fi pacalita de o nava de 70 de tone doar si prin manavra, greu sa rateze 5000 de tone, iar pe de alta parte 10-15 astfel de vedete lucrand in comun, cate 3-4 pe fiecare specializare ( AA, ASW, Anti-racheta, anti-nava) acoperindu-se una pe alta, au sanse mult mai mari sa provoace inamicului pierderi grele.”

    Coane, culculele astea cu strategia dvstra nu prea functioneaza decat aici pe blog.
    Pt ca plecati de la niste presupuneri (SS-N12) si pe alea le bateti in cuie.
    Cine dreacu ar strica SS-N12 pe Marasesti? Marasestiul o sa incaseze ca georgienii vreun Siren or something.

    Cate SS-N12 crezi ca au aia, 16 pe nava si inca vreo 16 in port? Sa le strice pe Marasesti cand ar avea marina turca mult mai periculoasa sau alte nave americane in vizita in Baltoaca in caz de trosneala cu NATO?

    Daca voi va faceti flota de barcute de 60 de tone, atunci si partea adversa nu ramane fixa ca nu e paralizata sau lobotomizata, partea adversa va avea o reactie. Pana si lobotomizatii nostri au avut o reactie la submarinele rusesti care vin in baltoaca, au comandat al patrulea Puma Naval si vor sa comande torpile usoare antisubmarin si Thales sonars pt ele.

    Daca nu da cu SS-N12 dupa salupele voastre asta nu inseamna ca partea rusa ramane blocata fara reactie. Reactia rusilor la flota voastra de salupe va fi o escadrila de elicoptere usoare cu radar si rachete antinava mici/ieftine/manevrabile, ceva la genul Lynx + Sea Skua sau Marte Mk2. Si in conditiile superioritatii aeriene la
    elicopterele alea le va fi usor sa detecteze si sa loveasca salupele de la 20-30 de km distanta, cu mult in afara bataii Mistralului. O escadrila de elicoptere din alea va rad o flota de salupe intr-un raid…

    Aceeasi problema ca noi o are Suedia, intr-o baltoaca aproape de rusi, si aia au avut incidente cu rusii. Au ales o marina usoara de gherila si o aviatie greu de lovit la sol, imprastiata prin paduri. Si-au facut corvete greu detectabile si submarine cu aip, plus baze navale de intrau cu corvetele si submarinele din mare direct in stanca muntelui. Dar n-au coborat sub dimensiunea corvetei.

    Daca nu sunt greu de detectat salupele alea nu au nici o valoare. Daca nu-s din fibre de carbon, cu suprafetele alea care sa reduca reflexia radarului, cu celebra vacsea radar-absorbent, adica daca nu-s din start proiectate pt asa ceva, atunci sunt detectabile si sunt doar tinte. Si la ce rahat vreti puneti pe ele evident in afara corpului navei, ca inauntru nu e loc, numai stealth nu sunt.

    D’astea au facut iranienii cu salupele lor rapide si n-au impresionat pe nimeni pt ca americancii au Phalanx, aviatie cu rachete care lovesc de la distanta tinte mici, gen Maverick sau Hellfire, parca au tras si cu Standard dupa salupele lor si le-au scufundat.

    Voi continuati sa visati sa faceti din salupe rapide de patrulare inarmate o turela niste super nave inarmate cu orice.Instalati Lynx pe salupa. Bon, la un camion le tragi si vine camionul de incarcare cu macaraua si pune alte tuburi cu munitia. La astea cine vine, baba Vanga? Ce rost are sa faci salupe cu 6 tuburi ca sa le traga odata? Se pot lansa de pe o platforma mica care se balangane pe valuri? Sau si astea tot numai din Delta si numai pe vreme buna. Monitoarele au artilerie reactiva, dar alea sunt platforme mult mai mari si mai stabile. La 150km bataie la Lynx mai bine le tii pe camioane la tzarm si astepti sa vina rusii sa intre in bataia lor decat sa le incarci pe salupe sa pleci matale sa-i cauti.

    Ajunge Eroul sa propuna Spyder-MR, vede ca nu e loc de lansatoare verticale in burta salupei, atunci le fixeaza la coada salupei, vede ca jetul rachetei cade pe elice si sistemul de directie, mai sudeaza o tabla deflectoare deasupra si gata.

    Hai mah, ce dracu 🙂 🙂 🙂

    Cat cantareste lansatorul cu rachetele, ce influenta are montat in spate pt stabililitatea si manevrabilitatea navei. De ce echipamente auxiliare are nevoie lansatorul ala, unde le bagi in burta la barcuta aia? Vezi ca la Spyder-SR pe camion in fata tuburilor cu rachetele sunt echipamente, la MR sunt mai multe si mai grele. De curiozitate, pe mare agitata se poate trage cu SpyderMR cand se misca tuburile lansatoare stanga-dreapta-inainte-inapoi? Ca nu le-oti tine si p’astea numai in Delta.

    A fost facut lansatorul pt asa ceva sau pt camioane care-si coboara suportii laterali la lansare si stau intepenite in pamant?

    Ce faci cu oamenii daca explodeaza o racheta la lansare intr-un spatiu asa de mic.

    Cu ce ghidezi Spyder-MR, ca are ditamai radarele, unde le montezi, ca n-ai unde.
    Faceti salupa „AEGIS” pt dirijare si salupe separate cu lansatoarele?

    Ai pus numai un bloc optoelectonic pt rachete, ca n-ai loc de altceva.

    Dar ce rost are sa ai rachete cu bataie de zeci de km daca n-ai cu ce le ghida la zeci de km, cat bate blocul ala optoelectronic, cativa km pe vreme buna? Si restul de zeci ce km ai rachetei cu ce ai acoperi?

    Sa ai Spyder-MR fara radare, computere, ECCM, comunicatii e ca si cum ai avea Iskandere cu incarcatura de balega..desi ar fi bune cateva d’alea pt cotroceni si la victoria.

    Si varianta Spyder-SR e absolut degeaba fara radare, computere si echipamente de lupta electronica/eccm.

    Si pe toate alea evreii le-au instalat intr-un CAMION SEPARAT. Voi ce faceti, tineti camionul pe tzarm si trimiteti salupele cu rachetele pe mare?

    Deci orice ai visa in afara de ceva turela Mistral2 pe salupele alea e visare maiastra. Si cu Mistral2 e foarte vulnerabila la orice si trebuie altii sa le apere.

    De ce credeti voi ca aia sanatosi la cap n-au prea coborat sub corvete de 500 de tone (exceptie Skjold sau Type 022 missile boat dar alea sunt catamarane). Visby 640 tone, Tarantul 540 tone, Roussen-class 580 tone, restul, Sigma, Milgem s-au dus la peste 1000 de tone.

    Hamina are 250 de tone, dar aia e incadrata la missile boats nu corvete, ia-o pe asta ca minimum, 250 de tone, 51 de m lungime, n-are Spyder-MR sau alte vise umede pe ea, ca nu e loc de asa ceva, dar e cat de cat stealthy si pare suficient de inarmata si echipata cu echipamente de detectie si electronic warfare/decoys ca sa supravietuiasca, si Finlanda e si aia tot cu rusii in gat.

    Pt fara un tonaj decent nu ai spatiu sa incarci echipamente si armament ca sa le faci eficiente in lupta. Nu supravietuiesc. Navele au nevoie de un radar ridicat cat mai sus, de spatiu pt armament, de spatiu pt echipamente electronice, de spatiu pt sisteme de control al focului, sisteme de comunicatii, jammere, generatoare de putere pt toate cele mentionate, de spatiu pt combustibil, contramasuri etc. Poate eventual mai vrei sa mai bagi si echipajul pe nava aia, poate mai trebuie si niste paturi ca nu dorm cacaii in picioare si o toaleta si un sul de hartie igienica – p’astea unde le mai bagi?

    Pe o barcuta de 60 de tone n-ai loc sa pui nimic din toate astea, poate numai daca le tractezi pe barje.

    La noi ar merita modernizate Tarantulele la genul cum au facut polonezii cu Orkan-urile.

    Si niste corvete noi. Daca-s numai pt atac la suprafata, atunci ar mere ceva la 500-700 de tone. Daca le vrei multirolex-bolex vanatoare de submarine atunci sar bine de 1000 de tone. Ideal ar fi sa fie greu detectabile, adica mai scumpe.

    Nu-ti fa iluzii ca rezista marina romana de una singura impotriva rusilor. Ori o tii langa coasta, sub protectie puternica de la sol (SAMuri cu bataie lunga – macar niste Hawk XXI, CIWS, jammere puternice, artilerie reactiva, rachete navale de coasta, mine navale) si te rogi sa nu le nimereasca rachetele alora sau sa se plictiseasca sa tot traga dupa ele, ca si rachetele antinava sunt scumpe si necesita timp sa le produci, ori trimiti flota la turci in bejanie sa „lupte” pt noi din exil.

    • Corect GSG9 🙂
      Sunt bune si Shaldag-urile pentru hartuiala, n-ar strica sa avem si asa ceva in completare, insa sunt si eu de acord ca o corveta e minimul de multirol/flexibilitate si practic recomandarea pentru flota noastra. Acu’, daca tot vor sa modernizeze una sau 2 dintre fregate, n-o fi chiar asa de rau, ca tot catre nave multirol ar trebui sa bata. Cele 2-3 fregate cu 4 elicoptere Puma Naval (poate ajung la sase sa le poata roti intre nave si uscat) plus 4 corvete si cateva tarantule + submarinul, la care se pot adauga si Shaldag, ar constitui o flota cat de cat completa, ca si capabilitati si sprijin reciproc.

      Macar 2 submarine mai noi, un plus de baterii de rachete cu raza medie si lunga (Sol-aer si Sol-Sol) alaturi de UAV cu capacitati anti-submarin si antinava si aviatie dislocata la Kogalniceanu ar fi ideal … insa poate altadata sau peste vreo 10 ani in cazul optimist 🙂

    • Tata, ai facut spume la gura cu Spyderul SR/MR si Lynx cand trebuia sa citesti imediat sub titlu. „Nave pentru operatiuni FLUVIALE”. Nu iesi cu ele pe mare. Cel mult le poti utiliza din delta, zona lagunara si canal Midia-Constanta-Agigea pentru contracararea atacurilor la litoral si operatiunilor de debarcare.
      Actionand pe apele interioare pot primi informatii de la radarele de la uscat sau de la cele ale avioanelor/dronelor de supraveghere. In privinta spatiului disponibil la bord pentru instalarea generatoarelor si blocurilor C3I pentru Spyder, nava dispune de spatiu suficient sub punte, la prova (compartimentul pentru desant, la varianta de debarcare) Marsun-ul, de doua ori mai mic, are spatiu sa imbarce 25 de oameni complet echipati, iti dai seama ca pe Shaldag ai spatiu suficient sa pui generator, bloc C3I si ce mai e nevoie.

      In privinta Mistralurilor ai dreptate dar nu stiu de ce ai presupus ca navele se vor deplasa singure, fara protectia unor nave cu rachete AA cu raza medie/lunga. Am vorbit mai sus de o varianta de modernizare a Tarantulelor, ca nave pentru protectie AA, pentru ca sunt foarte apropiate ca viteza de deplasare de Shaldag.
      In plus, nu te impiedica nimeni sa pui doua module x 8 Barak 1 pe un Shaldag MkV si sa-l folosesti ca nava de sprijin AA, cu un radar ELM2258 (700kg antena, 500kg blocul C3I). Daca ti se pare ca ai incarcat-o prea tare poti lucra cu doua nave in tandem, una cu radarul si un bloc x 8 Barak 1 (actionand ca master) si a doua cu doua blocuri x 8 Barak 1 (slave).
      Cum sa-ti spun …… EBND (Eroul Bula Naval Doctrine …. nu m-am putut abtine 🙂 )))) este mult mai ampla si nu am avut cum sa intru in toate elementele. Te-am amenintat cu un articol despre rachete dar mi-am consumat timpul si energia cu Ucraina, accidentul din Apuseni, Gagauzia si ……. foarte mult dat la lopata, la mine si la maica-mea asa ca mai intarzii.

      • Eroule Mama 🙂 n-am facut spume bre ca te cunosc de mult si-mi esti simpatic 🙂 da’ exemplul ala mi s-a parut de departe cel mai amuzant 🙂 si tot ai scris mai sus undeva ca vrei argumente…

        „trebuia sa citesti imediat sub titlu. “Nave pentru operatiuni FLUVIALE”. Nu iesi cu ele pe mare.”

        Am citit bre si am scris „Ca nu le-oti tine si p’astea numai in Delta.”
        Astia n-au SpyderMR sau echivalentul ca sa-si apere ce au nevoie si voi le specializati pe niste amarate de salupe in Delta.

        Eroule, las-o dreacu de salupa cu SpyderMR, ca daca trece o salupa fluviala sau o barja pe langa AEGISul lu’ matale si-l misca un pic „valurile” se rateaza tragerea si exploadeaza racheta 🙂 ai omori pe toti sadicule…ce faci..opresti traficul in zona 🙂 ?

        Si daca te bazezi pe radarele de la sol, numa ca sa plimbi Spyderele pe salupe, nu mai bine le tii dreacu pe camioane cum le-au proiectat aia si le ascunzi pe maluri.

        Bre, o sa ajungi cu doctrina aia EBND de o sa instalezi o racheta pe o salupa, generatorul pe alta legata cu cablu de prima, butonul de pornire a intalatiilor pe a treia si modulul C3i pe a patra iar radarul e FPSul ala de la la Kogalniceanu 🙂

        Si nu ma prind ce te faci daca vrei sa instalezi modulele separate ale aceleiasi rachete pe salupe diferite, la genul, modulul de ghidare pe una, incarcatura exploziva pe alta si motorul pe a treia 🙂

        „nu stiu de ce ai presupus ca navele se vor deplasa singure, fara protectia unor nave cu rachete AA cu raza medie/lunga.”

        Am scris si asta: „Si cu Mistral2 e foarte vulnerabila la orice si trebuie altii sa le apere.”
        Deci dupa ce ca n-avem nave ca lumea si nici aparare AA decenta nici la sol, tre sa mai alocam mijloace ca sa le mai aparam si p’astea. Dupa ce caconstruind salupele astea ardem fondurile pt alte dotari si montam pe ele armament scump pe care il oprim de la alti potentiali utilizatori (sa zicem ca SpyderMR cu camionul cu radar era mult mai folositor la apararea AA de la sol si acolo ar fi functionat corect), in final ne ies niste nave impotente, care depind de alte nave sau instalatii de la sol ca sa functioneze cat de cat si care trebuie aparate ca sa nu o incaseze pt ca o incaseaza usor.

        De ce ailalti nebuni au doctrina tocmai pe invers: pun pe o nava cam tot ce au nevoie ca nava sa-si desfasoare misiunile independent, sa aiba radar, rachete, spatiu pt tot ce are nevoie, structura stealth plus jammers si decoys si MASS si Umkhoto ca sa se apere singura la o adica, ce te faci daca aia care trebuie sa ti le apere lu’ matale sunt retinuti momentan de catre rusi cu alte probleme 🙂

        Repet, sunt nave mult prea mici ca sa faci ceva serios cu ele in afara de patrulare si tras cu metralera dupa calcani sau chiratzi.

        • Tu ai un fix cu balansul. Lasa-l dreacu’ de Scotch ca-ti distrugi ficatu’.
          Nu te pune nimeni sa stai cu salupa in mijlocul Dunarii ca sa te vada si sa te balangane oricine trece prin zona.
          Exista atatea brate secundare si insulite, nu mai vorbesc de Delta, unde te poti adaposti, pui prova pe mal si-i dai bataie. In plus, aproape toate porturile dunarene au bazine portuare sau bazine ale santierelor navale unde nu te leagana nimeni.
          Acuma, cu explodatu’, da-o-ncolo ca prea seamana cu drobu’ de sare.
          Dar pe camion nu poate sa explodeze, la lansare sau in timpul deplasarii ?
          Nu mai lansam nimic ca ar putea face poc?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *