Avioane de vânătoare Mig-23 şi Mig-29, pentru forţele aeriene române (1977-1989)

Într-un volum de memorii, generalul de armată Anatoli I. Gribkov (şef al Statului Major al Forţelor Armate Unite ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, în perioada 1976-1989) a menţionat despre faptul că „guvernul român a solicitat să i se vândă licenţa pentru fabricarea tancului T-72 şi a avionului de vânătoare MiG-23, dar a urmat un refuz politicos [din partea Kremlinului], fapt ce a făcut ca partea română să se îndepărteze şi mai mult [de URSS]. România a fost nevoită să realizeze, în cooperare cu Iugoslavia, propriul său avion [de vânătoare-bombardament] IAR-93 şi un tanc mijlociu (o versiune a tancului sovietic T-55 – nota P. Opriş).

Proiectarea şi începerea noii producţii a costat foarte mult România”[1]. Documente inedite, descoperite recent în arhivele din România, confirmă interesul deosebit manifestat de autorităţile de la Bucureşti pentru avionul MIG-23. De exemplu, în raportul trimis lui Nicolae Ceauşescu la 8 noiembrie 1977, generalul-colonel Ion Coman a solicitat şi a primit aprobarea preşedintelui ţării pentru primirea în România a 9-11 specialişti militari sovietici (împreună cu familiile lor), în scopul asigurării asistenţei tehnice necesare pentru avioanele de vânătoare-interceptare MIG-23 ce urmau să fie importate în anul 1978 din U.R.S.S..[2] La 23 ianuarie 1979, primele două aparate MIG-23 UB (de antrenament, cu dublă comandă, fabricate la Irkutsk) au sosit în România.

Acestea au aterizat pe aerodromul de la Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa) şi au intrat în înzestrarea Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare Interceptare. Câteva luni mai târziu, 14 avioane MIG-23 MF au sosit la aceeaşi bază şi au înlocuit cele 14 MiG-21 M ale escadrilei 1 a regimentului respectiv (19 mai 1979). La rândul său, Regimentul 93 Aviaţie Vânătoare Interceptare – aflat pe baza de la Giarmata, judeţul Timiş – a primit în dotare două aparate MIG-23 UB (la 17 iulie 1979) şi 12 MIG-23 MF (în patru etape: în toamna şi iarna anului 1979, respectiv în primăvara anului 1980).[3]

 

Dotarea cu avioane MIG-23 a constituit o transpunere în practică, de către autorităţile române, a ideii mareşalului sovietic Ivan Iakubovski privind utilitatea „de a avea în fiecare armată aliată anumite unităţi (subunităţi) înzestrate cu cele mai moderne tipuri de armament şi tehnică militară, pentru pregătirea din timp a cadrelor pentru noua tehnică, dobândirea experienţei în însuşirea, întrebuinţarea în luptă şi exploatarea acesteia (subl.n.)”[4]. În acelaşi sens, la începutul lunii aprilie 1989, Nicolae Ceauşescu a aprobat propunerea generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, şi a lui Ion Coman privind deplasarea la Moscova, pentru trei zile, a generalului-locotenent Victor Stănculescu, prim-adjunct al ministrului Apărării Naţionale şi şef al Departamentului pentru Producţia de Apărare şi Înzestrare a Armatei.

Acesta era însoţit de patru specialişti militari pentru a purta „tratative cu partea sovietică referitoare la achiziţionarea unor avioane MIG-29 împreună cu mijloacele de îndrumare şi de asigurare tehnică”.[5] În raportul trimis la 7 aprilie 1989 lui Nicolae Ceauşescu, ministrul Apărării Naţionale a precizat astfel: „Potrivit indicaţiilor Dumneavoastră de a importa pentru aviaţia militară avioane MIG-29 din URSS şi a discuta cu furnizorul posibilitatea de a intermedia livrarea şi pentru alt partener care a solicitat sprijinul ţării noastre pentru procurarea lor (posibil din fosta Republica Arabă Yemen / nota P. Opriş[6]), propunem şi respectuos Vă rugăm a aproba:

– reluarea tratativelor cu URSS pentru achiziţionarea unei escadrile de avioane MIG-29, împreună cu rachetele de bord, muniţia, mijloacele de asigurare tehnică şi pregătirea personalului la furnizor, din care în 1989 – 4 [avioane cu] simplă comandă şi 2 [avioane cu] dublă comandă, în valoare de aproximativ 108 milioane ruble, iar în 1990 – 8 [avioane cu] simplă comandă, în valoare de aproximativ 122 milioane ruble;

– analizarea, împreună cu furnizorul a condiţiilor în care ar putea livra avioane militare prin intermediul nostru”[7]).

 

La raportul respectiv, generalul Vasile Milea a anexat mandatul delegaţiei conduse de generalul Victor Stănculescu, în care a menţionat următoarele:

„1. Tratativele se vor desfăşura pe baza ofertei transmisă de furnizor pentru o escadrilă, conform propunerilor din raport. Preţurile de ofertă: 14,150 milioane ruble pentru MIG-29 simplă comandă şi 13,500 milioane ruble pentru MIG-29 UB dublă comandă. Delegaţia va acţiona pentru reducerea preţurilor de ofertă, propunând partenerului ca preţurile de livrare să fie cu 10-5% mai mici decât cele din ofertă, iar dacă furnizorul nu va fi de acord cu nici o reducere, să se accepte preţurile de ofertă şi să se semneze contractul. Se vor solicita două motoare de avion MIG-29, de rezervă, în loc de unul cât s-a oferit pentru industrie, în scopul realizării variantei dezvoltate a avionului de luptă românesc (IAR-93 B).

2. Se vor transmite furnizorului cererea unui partener extern de a cumpăra prin intermediul ţării noastre avioane de vânătoare-interceptare şi se va discuta modul de efectuare a acestei acţiuni.

3. Delegaţia va analiza, cu persoane cu funcţii de răspundere din conducerea unor ministere şi organe centrale sovietice şi alte aspecte ale colaborării în domeniul special, şi anume:

– cooperarea în fabricaţia de tehnică militară pe bază de licenţă şi documentaţie sovietică;

– livrările reciproce de bunuri speciale în prezent şi în perspectivă.

Şeful delegaţiei este împuternicit să poarte tratative cu locţiitorul ministrului relaţiilor economice externe al Uniunii Sovietice pentru domeniul special, vicepreşedintele Comitetului de Stat al Planificării care coordonează sectorul special, locţiitorul ministrului industriei aviaţiei şi cu locţiitorul ministrului ministrului Apărării al URSS pentru probleme de înzestrare”. [8]

 

Pentru mijloacele de asigurare tehnică şi aparatura de măsură şi control ce urmau să fie furnizate în anul 1989 de Uniunea Sovietică, autorităţile de la Bucureşti trebuiau să plătească 13,43 milioane ruble, iar pentru mijloacele şi aparatele livrate în anul 1990, încă 800.000 de ruble. Pentru rachetele şi muniţia necesară celor 14 avioane, România trebuia să achite 8.782.000 ruble – din care 3.451.000 ruble pentru muniţia celor 8 aparate care erau livrate în anul 1990.

Totodată, motoarele de rezervă, piesele de schimb şi materialele pentru exploatarea avioanelor costau, în total, 9.988.000 ruble. De asemenea, în scopul pregătirii în URSS, timp de 3 luni, a personalului ce urma să asigure exploatarea avioanelor MIG-29 de simplă şi dublă comandă (12 piloţi şi 35 de tehnicieni[9]), România trebuia să plătească 1,2 milioane ruble.[10] În total, pentru achiziţionarea şi menţinerea în exploatare a 14 aparate noi MIG-29, de către forţele aeriene române, sovieticii au solicitat 231 milioane de ruble. Pentru a înţelege valoarea respectivă, menţionăm faptul că România a exportat în anul 1988, prin Ministerul Industriei Alimentare, în ţările socialiste (în primul rând în URSS), 52.535 tone de carne – în valoare totală de 56,9 milioane ruble convertibile.

Vizita la Moscova a generalului Victor Stănculescu şi a celor patru specialişti români a avut loc în a doua parte a lunii aprilie 1989. După întoarcerea acestora în ţară, Nicolae Ceauşescu a reanalizat propunerile sovietice împreună cu generalul Vasile Milea.[11] Două luni mai târziu, ministrul Apărării Naţionale a redactat un nou raport, pe care l-a trimis şefului statului român (8 iunie 1989). În documentul respectiv, generalul Vasile Milea a precizat: „Conform indicaţiilor Dumneavoastră, date cu ocazia şedinţei Consiliului Apărării din 31 mai a.c., în 1989 urmează să fie achiziţionate din URSS 3 avioane MIG-29, împreună cu muniţia, rachetele de bord şi tehnica necesară exploatării. Pentru cunoaşterea în detaliu a posibilităţilor de întrebuinţare în luptă a acestui tip de avion, partenerul sovietic organizează, în perioada 18-23 iunie a.c., în oraşul Frunze, o prezentare tehnică, cu toate variantele de înarmare şi mijloacele tehnice de exploatare.

Propunem şi respectuos Vă rugăm să aprobaţi participarea la această activitate a generalului-maior Rus Iosif, comandantul aviaţiei militare, însoţit de 3 ofiţeri”.[12]

Nicolae Ceauşescu a fost de acord cu propunerea respectivă, fapt ce a permis generalului-maior Rus Iosif să asiste în URSS la prezentarea MIG-ului 29, realizată de către reprezentanţii uzinei sovietice de tehnică militară. La 21 decembrie 1989, primul lot de patru aparate MIG-29 (două MIG-29 A, de simplă comandă, tip 9.12, şi două MIG-29 UB, de dublă comandă, tip 9.51) a sosit la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa), iar ulterior au ajuns la aceeaşi bază alte 16 avioane comandate în 1989. În total, au fost achiziţionate 16 MIG-29 A şi patru MIG-29 UB. Toate acestea au intrat în dotarea Regimentului 57 Aviaţie de Vânătoare (în escadrilele 157 şi 257), înlocuind avioanele MIG-21M/MF şi MIG-23MF. În anul 2002, un număr de 18 aparate MIG-29 erau încă în dotarea Grupului 57 Aviaţie de Vânătoare „Constantin Bâzu Cantacuzino”, aflat pe baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Deoarece resursa de zbor a acestora a expirat în anul respectiv, autorităţile de la Bucureşti nu au mai dorit menţinerea MIG-ului 29 în dotarea forţelor aeriene române. Toate avioanele cumpărate în 1989 la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu au fost retrase de la zbor şi, ulterior, s-a încercat vânzarea lor prin compania „Romtehnica”.

 

Articol Art-emis.ro

Surse articol AICI

 

 

25 de comentarii:

  1. Deci au fost livrate 20 si pe undeva am citit ca am fi primit inca unul din Moldova? Poate stie cineva mai bine daca este adevarat si ce s-a intamplat cu el.
    Alta intrebare ar fi de ce in 2002 mai erau active decat 18? Si cum pot astia sa ne vanda asa gogosi ca s-a epuizat resursa in 10 ani…

    • Un MIG-29 a fost primit intradevar din R. Moldova. Nu stiu insa daca a fost inmatriculat la noi, sau daca a si zburat. De fapt nu resursa a expirat, ci doar ca avioanele aveau nevoie de o revizie generala. Resursa aveau foarte destula pe atunci.
      Pacat ca nu am cumparat noi MIG-urile moldovenesti pe cateva zeci de milioane de dolari. Atunci am fi avut doua escadrile de 29, iar daca le si modernizam la standardul Sniper, eram intradevar foarte destepti.

      • Nu doar o revizie, trebuia inlocuita turbina
        Nu era deloc rau gandit rd-33 ala, numai ca nu au fost in stare sa gaseasca materiale corespunzatoare, vesticii erau mult in fata cu „life span” la reactoarele militare din cauza de aliaje
        motoarele derivate din rd33 vandute chinezilor si pakistanezilor au 2200 de ore in loc de 300 din cauza de titan la ax, si aliaje „single crystal” la palele turbinei

        Daca va place sa cititi – de exe aici zic ca P&W aveau deja din 1969 materiale de astea disponibile pentru motoare militare
        http://www.tms.org/superalloys/10.7449/1980/Superalloys_1980_205_214.pdf

        Au mai avut rusii proiecte bune, pentru care nu au avut materiale si tehnologie sa le produca in masa (fuselajul si aripile de la mig25 de exemplu, iesea cu totul altceva daca aveau rusii ideea sa il faca ca pe sr71 doar in cateva exemplare, si sa foloseasca titan nu aliajul ala greu )
        motorul de mig29 la fel

    • Volk au fost 21 in total – nr 47 a ars pe pista si a fost inlocuit de rusi, cu cel din moldova, nr 53, care era 29C)
      dubla 29 si simpla 41 au cazut
      dubla 22 a fost pusa pe burta si nu a mai fost niciodata reparata (cica s-ar fi putut)

      cu tot cu dubla 22 mai sunt 18
      http://aviation-safety.net/wikibase/dblist.php?AcType=MG29

      Motorul avea 300 de ore resursa dupa care trebuia facut RK – romania nu facea decat la motorul de 21, la 23 se facea in bulgaria, la 29 trebuia trimis ia ucrainieni sau la rusi
      multe simple au fost zburate 300 de ore, dublele aveau sub 1000 de ore
      nemtii le-au „downgradat”, au prelungit resursa motorului limitandu-i puterea, si upgradele rusesc SMT cam asta face la motor

      In 2003 se gasisera bani de rk, nu stiu de ce nu le-au mai facut
      Mare pacat de ele ca le-au lasat acolo sa rugineasca in ploaie la kogalniceanu

      • Pai cum sa crape turbina la 300 de ore, pai intr-o tara decenta se zboara atat in 2 ani si atunci tu faci RK o data la 2 ani? Pe de alta parte mi-e cam greu sa cred ca din `89 pana in `03 cele in comanda simpa au zburat decat 300 de ore…zburau o data pe luna sau cum?

      • 47 a fost înlocuit în garanție cu un alt 9.12 nou, nu-i știu numărul. MiG-ul 29 de la moldoveni are numărul 53 și e altă mîncare de pește. E, într-adevăr, un 9.13 și a fost primit în urma unor schimburi de tehnică de luptă dintre România și Republica Moldova în perioada războiului din Transnistria. A fost zburat un timp la MK și piloții spuneau că zbura altfel decît ale noastre, în sensul că mai bine, și apoi a fost retras împreună cu celelalte și stocat.
        P.S. la sfîrșitul anilor 90 se zbura foarte puțin în general iar la Kogălniceanu și mai puțin. La ei a fost și problema dublelor care erau puține. Au fost inițial 4, una a căzut și cele rămase nu erau disponibile toate mereu, iar în 99 dubla 22 a fost pusă pe burtă și nu a mai fost reparată niciodată. Am văzut niște poze cu ea din 2005 în care este pe bretea alături de celelalte MiG-uri 29, e cu motoarele scoase și cu partea inferioară a prizelor de admisie demontată (părțile de sub numere)

  2. 1. „Vizita la Moscova a generalului Victor Stănculescu şi a celor patru specialişti români a avut loc în a doua parte a lunii aprilie 1989.”

    Daa, sigur ca da! 🙂 doar pentru a cumpara avioane mergea domnu` general in vizita, la Moscova :)))

    2. 18 Miguri 29 dotate cu motoare noi + avionica si armament „made in Israel” ar fi fost o excelenta optiune, comparativ cu F-16 „3rd hand” 🙂

  3. 2 MIG-29 au fost distruse in accidente…

  4. Si uite asa s-au cheltuit bani pentru dotarea „la zi” a Fortelor Aeriene Romane pe care apoi politicienii nostri le-au scos pe linia moarta dupa numai 10-12 ani de exploatare din cei 30-35 programati initial.
    Cine mai spune de MIG 29 ceva sa se gandeasca ca structura era proiectata pentru 4000 de pre de zbor si multi le-au extins viata spre 6000, ale noastre au zburat 300 – 1000 de ore – deci capacitatea de aparare a teritoriului national a fost puternic periclitata odata cu scoaterea prematura a MIG 29 din serviciu activ si trecerea lui in conservare sub cerul liber…
    Pacat! Pacat pentru banii tarii risipiti de niste mediocri oameni politici.

  5. ai dreptate Marius fenchea!

    Renuntand la programul respectiv, Romania si-a ingropat capacitatea tehnica de a face upgrade si mentenanta pe un avion de generatia a 4-a, care ar fi putut fi adus la 4+. Nemaiavand decat comenzi de mentenanta dupa lotul de 110 avioane MIG-21 Lancer, grupul de firme romanesti a intrat intr-o faza de reducere progresiva de efective, competente si programe, iar dupa 10 ani este foarte greu sa mai repari ceva.

    Partea rea este ca se continua aceasta risipire a banilor, putini cat mai sunt, pe contracte dubioase care nu creaza nimic de lucru pentru industria aeronautica romaneasca, ca sa nu mai zic de retehnologizare si proiecte noi. Poate resaparea celor 12-24 MIG-21 Lancer sa mai compenseze putin, insa intre resapare si upgrade este o diferenta serioasa.

    • Daca exista dorinta inca se poate, dar timp mult nu mai e.

      Sa nu uitam ca industria aero a mai murit o data dupa razboi si a reinviat pe vremea lui Ceausescu, insa erau alte vremuri, cand se putea face ceva doar printr-o decizie.

      Problema care se pune insa e urmatoarea – e usor de distrus, dar va fi extrem de greu de reconstruit o industrie aero – conditiile sunt foarte complicate sa faci un nou Romaero sau o noua Avioane Craiova – iti trebuie aeroport aproape, munca calificata, etc.

      Acum investitia necesara e mult mai mica – exista baza umana, exista fabricile (inca nu le-au taiat astia pentru fier vechi si pentru terenuri) – exista costurile mai mici cu munca – iar la avioane sa nu uitam ca 80% din costuri sunt cele cu munca – nu exista automatizari cum sunt la productia de masini.

      Un supersonic are 70.000 ore de labour in el – si e munca inalt specializata, nu flipping burgers. Deci premisele exista. Tot ce trebuie e o guvernare cu bune intentii, niste oameni care sa vrea sa faca ceva – nu sa taie tot si sa dea industria la reciclat de fier.

      Dar nu va fi simplu – unele fabrici sunt tentante pentru distrugatori – Romaero sta de ex. pe un teren extrem de valoros si multi i-or fi pus gand rau, ca si aeroportului Baneasa. Craiova, la fel. Sa speram ca binele va invinge raul, cumva.

  6. Off-Topic

    Baieti,va rog zicetimi din cati oameni este format un pluton de infanterie roman,eu asa stiu:

    4 grupe de cate 8 soldati,intro grupa sunt 2 cu AG,1 PK machine gun,1 RPK light machine gun,4 cu AK-uri.Adevarat?Daca nu,va rog,spunetimi,cati oameni si cum sunt compuse grupele etc.

  7. valentin vasilescu

    Nu va mai bateti capul cu infanteria, va disparea curind din armata romana. E valabil si pentru petitia cu avioane noi.

    http://romanian.ruvr.ru/2012_10_16/91438986/

    • Nu prea inteleg de ce se mai agita la 12 avioane cu variante complicate de armament.
      Adica nu vad rostul sa cumperi sa zicem 300 AMRAAM C-8 pt 12 avioane.
      Cele 12 se vor pierde repede in fata unui stol numeros de MiGuri si Suhoiuri.
      Presupun ca rusii n-or sa trimita cate un avion incoace. Se mizeaza pe o rezistenta de 48 de ore, timp in care vor veni ‘amercanii’ to save the day.Dar daca vine un val de 60 avioane odata, cu MIG31/R37 si A50-Mainstay dupa ele, la ce aparare AA sofisticata avem in teritoriu, cele doishpce probabil vor musca tarana repejor, cu toate AMRAAMurile de pe piloni…Sau mizeaza pe faptul ca vor fi gata HAWKurile intr-o zi cu soare…Deci ne transformam intr-o armaticica exclusiv pt aparat scutul.
      Se explica si de ce l-au tinut cu inversunare pe fanariot la putere si le-au dat-o in bot la papagalii aia care n-au avut tupeul sa mearga cu suspendarea pana la capat.Traiasca Chiorii si odraslele lor…

      • nu ar fi pentru un razboi cu rusii, nu cred ca planifica cineva asa ceva si crede ca alea 12 avioane, din care mare minune daca avem 2 functionale in QRA ar face ceva in afara de a le irosi alora niste rachete – ci e vorba sa ai avioane pentru politie aeriana si antrenamente.

        adica, daca vine vreun avion civil fara permisiune (sau pierde radio), sau daca o ia vreunul razna, sau daca trec niste avioane militare straine pe aici fara permisiune, trebuie sa ai cu ce interveni, eventual sa le insotesti pana la iesire, sa vada ca nu e sat fara caini. e ideea de suveranitate a spatiului aerian.

        deci nu poti sa ramai complet fara aviatie daca nu vrei sa ai probleme.

        apoi e alta dezbatere despre ce fel de aviatie sa fie – daca sa iei vechituri, avioane noi, sau sa faci subsonice in tara, etc.

      • valentin vasilescu

        Special m-am referit doar la distrugatoare AGIS, omitind altceva. Vezi cit costa 2 bucati din acestea : http://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=4200&tid=800&ct=4

        Cele 2 vaporase care ies din inzestrarea marinei SUA, par numai bune sa fie vindute Romaniei. Nu ca ar avea nevoie Romania de asa ceva, ci pentru ca asa cum se si intituleaza ( cruciseroare purtatoare de rachete ) sunt numai bune pentru a crea un aliniament de interceptare avansat pe linia litoralului.
        http://en.wikipedia.org/wiki/USS_Cowpens_(CG-63)
        http://en.wikipedia.org/wiki/USS_Anzio_(CG-68)

        • valentin vasilescu

          La RTV, 1 septembrie a.c. (moderatoare Laura Chiriac), preşedintele PRM Vadim afirma : Băsescu este unic în lume, America l-a reinstalat pentru că existau serioase avantaje, pentru Marele Licurici : cumpărarea de către Statul Român a două crucişătoare, avioane F-16 (vechituri), gazele de şist, Roşia Montană, Afacerea Bechtel.

          • 2 crucisatoare AEGIS in Romania?! Vadim este prea fraier ca sa faca diferenta intre un crucisator si o barcuta pe Hereastrau. Haideti sa fim un pic seriosi. Mi-as dori sa avem doua Ticonderonga, insa sunt prea scump de intretinut.

  8. Am citit acel articol ; cica speranta moare ultima , pe dracu ne este ingropata > Aseara la tv referitor la intalnirea ppe-istilor moderatorul a intrebat oare ce s-a dat la schimb pt sustinera barcagiului chior (apropo sper sa-l vad gugind asa cu cetatenii pe urma ,in loc de reporteri ,vise) si cineva a spus „federalizarea Romaniei ” La cum se dicteaza in lume de marile puteri e posibil.
    Rusia se reinarmeaza/ doteaza cu tehnica noua sau upgradata pana in 2020 si noi ce facem ?! Reducem armata la 50 000 de oameni. Si aia cu tehnica din anii 60-80.
    60 MIG-31 e exagerat . Pot venii si pe jumate , si chiar daca am upgrada sistemele Hawk , sigur si rusii au evoluat de acel container SPS 141 . Vom traii (greu) si vom vedea .
    Apropo de ce nu-l intreaba pe dobrica si pe toti cretinii gen c..va de la fundatia facias care latrau rau despre oprea, iar ieri ala era bine mersi langa boul de la agricultura iar aia de la facias care ameninta cu zeci procese pt taierea pensiilor militarilor tot asera spunea „in politica se fac si comprimisuri” adica unde au scuipat acuma ling pt binele lor. Ce ar fi fost 2 GBU-uri una in arena si una parlament
    Si daca tot s-a vorbit de avioane vom ramane doar cu o istorie transpusa. GEN (vezi postarea 74)http://www.cartula.ro/forum/topic/10364-cavalerii-aripilor-tricolore-romania-1941-1945/page__pid__157479__st__60#entry157479.

  9. valentin vasilescu

    Basescu a spus ceva destul de serios despre suveranitatea limitata sau cam asa ceva… Adevarul e ca odata ce am intrat in NATO, le-am dat dreptul americanilor sa se joace cu armata romana ca si cind ar fi din plastilina. Au avut nevoie de trupe de ocupatie in Afganistan, ne-au pricopsit cu o structura militara de infanterie, dotata cu fierataniile de care acum nu mai avem nevoie. Ar fi trebuit sa stiti ca in NATO, SUA hotaraste cu ce se inarmeaza Romania, in ce cantitati si de unde. Totul pentru a servi intereselor americane in acesta zona si noi nu putem decit sa alegem culoarea in care vom vopsi tehnica bagata de ei pe gat. Dobrica, care s-a plimbat degeaba pe la cartierul general NATO, batea cimpii cu inzestrarea lu~ peste, inainte de a ajunge ministru si gulgutarii cadeau pe spate ascultindu-l : http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/ministrul-din-umbra-al-apararii-la-intalnirile-ziua-veche-58577.html

    • Aici simt nevoia sa va contazic: nu SUA hotareste, ci doar recomnada. Nu SUA au creat debandada din achizitile militare, ci prostia si coruptia oficialiilor romani. Americanii au cerut cateva batalioane cu anumite echipamente si pregatire, iar cateva bataliaone nu reprezinta mare lucru. Iar participarea trupelor noastre in Afganistan si Irak este foarte benefica dpnv al pregatirii de lupta si al profesionalizarii reale a trupelor. Soldatii care au macar un stagiu in TO sunt cu mult mai buni decat cei care nu au fost.
      Nu americanii au ruinat armata si nu ei hotaresc ce dotare vom avea. Ar fi foarte bine daca ei ar hotara.

  10. bai degeaba va stresati voi p-aci pe site-ul asta care e interesant, dar trb. sa va prindeti de jmecherie ca tot ceea ce inseamna inzestrare in armata e vorba de lovele si baietzii destepti din sistem trb sa-si traga lozu si cvascavalu cat mai mult…ii doare pei ei undeva de Romania si de romani….buzunaru lor conteaza…pacat de industria romaneasca de aparare…in orice caz sunt multe de spus si analizat…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *