Racheta A – 94 M

Intre rachetele produse de Electromecanica Ploiesti, modelele A-94 si A-94M ocupa un loc aparte, prin numarul de exemplare produs si universalitatea utilizarii lor.
Astfel, in Fortele Terestre, racheta A-94 se utilizeaza lansata de complexele portabile CA-94 ( nu se cunoaste nimic sigur despre intrarea in dotare a CA-94M )

                                                                               Tragere cu CA 94    

 

 

 

 

 

                                                                    A-94 componente

Marina militara a utilizat pe majoritatea navelor un lansator cvadruplu, actionat manual, care crestea eficacitatea complexului prin reducerea timpului necesar trecerii rachetei in pozitie de lupta ( 4 disponibile in acelasi timp) si crestea precizia ochirii prin inlaturarea miscarilor tragatorului inerente lansarii de pe umar. Nu in ultimul rand, se reducea efortul fizic al tragatorului in conditii reale, cand trebuia sa astepte apropierea tintei cu lansatorul pe umar. Astfel pare greu de inteles decizia de inlaturare a lansatorului de pe nave si trecerea la lansarea de pe umar, astazi fiind foarte rar intalnit (de pe navele fluviale a disparut in totalitate dupa cum reiese la o analiza rapida a fotografiilor date publicitatii pe site-ul MApN sau pe site-ul Marinei Militare Romane).

  Tragere CA 94 marina
Cat despre Fortele Aeriene, in afara de utilizarea curenta ca arma cu bataie scurta conjugata cu complexele de rachete Volhov, a exista si intentia de dotare a elicopterului IAR 317 Airfox cu acest tip de racheta, care i-ar fi dat o sansa in lupta elicopter-elicopter.
De remarcat ca si alte elicoptere, cum ar fi Mi-24 sau Tigre folosesc rachete cu bataie scurta in lupta cu alte elicoptere.

  IAR 317 Airfox what if 

 Expo Clinceni    

Din nefericire, pe   prototip racheta nu a ajuns sa fie montata nici macar sub forma de mock-up, in pofida faptului ca multe surse straine au dat ca certa instalarea rachetei pe elicopter, bazandu-se si ele pe declaratii de intentie sau pe modelul prezentat la Expozitia permanenta de tehnica militara de la Clinceni. O idee despre cum ar fi aratat ne-o da doar Photoshop-ul.
Instalatia de lansare a rachetei cu comanda de la distanta exista insa, si a fost instalata sub forma de prototip pe Ghepard si pe TAB C 79.

                                          Gepard dotat cu CA-94

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TAB 79 dotat cu complexul AA CA -94

 

 

Un alt proiect ramas in stadiul de prototip este cel al complexului antiaerian Carpati, unde 4 lansatoare CA-94 au fost montate pe un autosasiu 4×4, ARO se pare. Exista o singura mentiune a acestuia in presa militara oficiala, de o propozitie, si o captura fugara pe pelicula la Capu Midia. Jane´s sustine ca ar fi fost omologat in septembrie 1995  si ar fi dispus de un sistem FLIR realizat in colaborare de Electromecanica Ploiesti si RAFAEL
( Israel ) sub denumirea de ADMS.

Complexul AA  Carpati

Racheta antiaeriana A-94 a fost omologata in anul 1987 pe baza modelului de referinta sovietic Strela 2M, care a intrat in dotare in anul 1970. Era o racheta antiaeriana cu bataie scurta, destinata esalonului batalion, cu autodirijare in infrarosu, fara racire a elementului fotosensibil, destinata a fi utilizata in lupta de catre o singura persoana. Complexul era dotat cu echipament IFF, avand antena montata pe casca tragatorului.
        Sistem IFF montat pe casca tragatorului la CA -94

 

In cursul anului 1995 a fost omologata o varianta modernizata, denumita A-94M, complexul de lansare modernizat primind denumirea de CA-94M. Ar fi trebuit sa intre in fabricatie de serie in 1996.
Atat Jane´s cat si sursele rusesti, sustin  A-94 si A-94 M prezinta diferente enorme, datorita solutiilor moderne adoptate pe parcursul modernizarii, sistemele de dirijare, focos, baterie, automatizarea lansarii fiind practic noi.
Fata de modelul precedent inspirat direct din Strela 2M, ea prezinta urmatoarele imbunatatiri:
-instalarea unui focos de proximitate, cu raza de actiune de 0,5 m ( primul din lume la acest calibru )
-incarcatura exploziva cu bare libere si exploziv mai puternic, crescand efectul la tinta ( dupa unele surse neoficiale de provenienta israeliana )
-imbunatatirea modulului de autodirijare prin realizarea in tehnologie hibrida, ceea ce a facut posibila analiza semnalului IR al tintei, dubland probabilitatea de lovire si permitand scaderea inaltimii minime de utilizare
-sistem de indicare a unghiului de ochire, a carui valoare se introduce la tragere
-capacitate de lupta si pe timp de noapte
-scaderea timpului de reactie
De remarcat ca producatorul poate moderniza atat complexul CA-94 cat si complexul Strela 2M la standardul CA-94M.
Pentru complexul modernizat, Aerostar Bacau a realizat un nou tip de echipament IFF compatibil NATO.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



 Componente A 94

Sistem IFF fabricat la Aerostar  

 

Caracteristici tehnico-tactice pentru modelul A-94M
-lungime                          1532 mm ( cu aripioarele pliate in tub )
-calibru                            72 mm
-masa in pozitie de lupta   15 kg ( lansatorul inclus )
-trecere din pozitia de mars in pozitie de lupta   10 sec.
-temperatura de utilizare    -40 …. +50 ºC
-altitudinea tintei                                                 20 (30) – 2300 m
-distanta minima de tragere
“tinta-vine” sau regim de intampinare                           500m
“tinta se duce” sau regim de urmarire                          600m
-distanta maxima de tragere
“tinta-vine ”  sau regim de intampinare                         3300m
“tinta se duce” sau regim de urmarire                          4600m
-viteza maxima a tintei
“tinta-vine” sau regim de intampinare                           265m/s
“tinta se duce” sau regim de urmarire                          310m/s
-viteza maxima a rachetei                                                   430m/s
-raza de actiune a focosului                                                0,5m
-timpul de intrare in parametri a bateriei termice                    1,3 sec.
-probabilitatea de lovire cu o singura racheta                         0,4

Unghiul minim de separare fata de soare este de 22º – functie de conditiile meteo ( la unghiuri mai mici detectorul nu mai poate decela radiatia infrarosie a tintei fata de cea solara), iar fata de linia orizontului este de 2º (datele se refera la modelul A-94, pentru modelul A-94M neexistand date).

 

 

 Lansare A-94

 

Modul de lansare al unei rachete A-94 (dupa instructiunile pentru Strela -2M):
Racheta se livreaza de catre fabrica introdusa in tubul de transport-lansare. Inainte de utilizare se ataseaza la acest tub bateria externa ( in cazul in care nu este atasata din fabrica) si  lansatorul (care contine blocul exterior de automatica si manerul-pistol de lansare). Dupa observarea vizuala a tintei, tragatorul scoate capacele de protectie ale tubului, ridica inaltatorul si catarea, indreapta lansatorul in directia tintei si cupleaza sursa externa de energie. Dupa intrarea in regim normal de functionare a giroscopului si a electronicii de autodirijare ( cca. 5 sec.), se ocheste tinta, si se apasa tragaciul pana la jumatate, achizitia tintei fiind semnalizata optic cu un LED pe catare si acustic, in casti. Cu apasarea completa a tragaciului  se activeaza sursa interna de energie a rachetei si se intializeaza lansarea. In circa 0,8 secunde se intializeaza motorul de start, care propulseaza racheta afara din tub cu viteza de 30 m/s si ii imprima o miscare de rotatie in jurul axei proprii de circa 15-20 rot/sec. Odata cu acesta se initializeaza si mecanismul de autodistrugere care detoneaza incarcatura exploziva dupa 14-17 sec. de la lansare, in caz de rateu. La parasirea tubului se depliaza suprafetele anterioare de dirijare ( aripioarele pliante ) si suprafetele posterioare de stabilizare. Dupa circa 0,3 s de la parasirea tubului intra in functiune motorul de mars care accelereaza racheta pana la viteza maxima de 430 m/s.  In acest moment se armeaza si focosul de impact. De aici sistemul de urmarire automata urmareste valoarea maxima a semnalului IR,  printr-un reticul rotativ perforat dispus in fata detectorului de radiatie IR ( lungime de unda 2,8 micrometri ). Reticulul are un punct mort in centru. Astfel, cand racheta ajunge coliniara cu tinta, miscarea de giratie in cautarea maximului de emisie nu se opreste, ci se continua iesind de pe linia tintei pana cand detectorul sesizeaza o noua scadere a nivelului de energie IR primita, inversand miscarea de giratie, trecand inca o data prin punctul mort pana la sesizarea unei noi descresteri, astfel explicandu-se traiectoria usor serpuita a Strela-2M si a derivatelor, care duce la scaderi in precizie si bataie.
Dupa analiza filmelor tragerilor de omologare a A-94 M, prin observarea formei darei de fum, se pare ca aceasta problema a fost depasita de specialistii romani.

  Tragere A-94M 

  Tragere ghepard cu A 94M

O alta imbunatatire a fost realizarea unui sistem de indicare a unghiului de ochire, care permite lansarea rachetei asupra unei pozitii viitoare a  tintei, marindu-se precizia si bataia.

  Lansare A-94 

 

Lansare A-94m cu corector

De mentionat ca descrierea modului de lansare a fost  compilata dupa Wikipedia, cat si din lucrarea rusa ” Zenitnie raketnie komplexi ” ( Complexe de rachete antiaeriene ), instructiuni in limba romana, de libera circulatie fiind inexistente. De aceasta data sunt de acord cu secretomania.  Aceasta deoarece urmarile in cazul doborarii unui avion de pasageri cu o racheta romaneasca ar fi incalculabil de nefaste asupra Romaniei, luand in calcul enorma presiune exercitata asupra tarii in ultimii 25 de ani.
Dealtfel, racheta nici nu se mai afla in nomenclatorul de fabricatie de pe site-ul Electromecanica Ploiesti.
Faptul ca este produsa in tara a creat posibilitatea existentei unei logistici adecvate. Astfel, pentru service, au fost create 2 tipuri de autospeciale: una pe sasiu TV, pentru verificarea bunei functionari inainte de lansare, dotata cu instalatia IV-A94M, si alta pe sasiu DAC, destinata depanarii rachetelor defecte in conditii de campanie.

Autospeciala TV verificare a94 + a95 


autospeciala intretinere rachete aa a94 si a95


  DAC service rachete a94+ a95                                                                DAC si TV service rachete ca-95

De asemenea, pentru antrenarea tragatorilor, a fost realizata instalatia de antrenament tip IAC-A94. Aceasta poate fi utilizata pentru antrenamentul cu ambele complexe de tragere, CA-94 si CA-94M. Poate fi utilizat atat static, pentru formarea deprinderilor de ochire, mentinere a tintei prinse si introducere a unghiurilor de avans, cat si dinamic, cu lansarea unei rachete lestate avand functional doar motorul de azvarlire din tub, racheta cazand la cativa metri in fata tragatorului. De asemenea se pot inregistra si greselile comise de cei instruiti.

Mai mult, in anul 2001 a fost dat in folosinta in poligonul Capu Midia un simulator ultramodern de tragere, care permite instruirea in conditii aproape reale cu complexele CA-94, CA-94M, CA-95 si CA-95M, precum si cu modele similare straine.

 IAC  A-94

 


 Pregatire pe simulatoare IAC A-94
Pentru a concluziona, acest tip de arma a fost modernizat ultima data acum 16 ani. Atunci se apropia de nivelul celor de renume.
Nici nu se stie precis daca tipul modernizat a intrat in dotare, sau daca a intrat in suficienta masura. La data cand ar fi trebuit sa intre in productie de serie venisera deja timpurile marilor deziluzii si ale marilor minciuni sforaitoare. Loturile fabricate dinainte imbatranesc, fizic si moral. Sunt trase in loc sa fie revitalizate, intr-o tara tot mai neinarmata pe masura ce trece timpul.
Dar in lumina noilor intelegeri de colaborare cu Polonia in domeniul rachetelor antiaeriene, se intrevede o posibilitate de resurectie: sistemul combinat de aparare antiaeriana punctuala: tun cal.35 mm combinat cu racheta sol-aer cu bataie scurta. Acest sistem va avea rolul de aparare punctuala in regim de intampinare, pe ” tinta vine”, impotriva rachetelor ce incearca sa loveasca un anumit obiectiv. Prin montarea rachetelor A-94M pe complexul AA autopropulsat Ghepard s-a creat un inceput si s-a dovedit fezabilitatea. Cred ca proiectilele tip AHEAD realizate sub forma de prototip sau serie redusa cat si racheta A-94M,  remodernizata sau nu, ar putea combate cu succes aceste tinte care au  posibilitati reduse de contramasuri electronice sau in IR.

Bibliografie si surse de imagini:
-album Expomil 2005 realizat de Ionica Fonos
– www.elmec.ro
– www.navy.ro
– www.roaf.ro
– www.forter.ro
– www.rft.forter.ro
– http://articles.janes.com
– www.rosa.ro
– Zenitnie raketnie kompleksi, Minsk, 2001
– Wikipedia

 

– emisiunea Pro Patria , TVR1
– Observatorul Militar

 RAV-RS racheta romaneasca de top, ghidata IR

 

  Nicusor

39 Comments:

  1. Felicitari! Un articol excelent. Am auzit despre acest simulator ca este extrem de modern; pe el antrenandu-se si militari din cadrul NATO. Nu stiu sigur insa ce provenienta are, dar dupa unele surse ar fi israelian. Sti cumva mai multe despre el?

    • Despre sistemul AA CARPATI chiar n-am auzit! Asta-i ceva nou…pentru mine. Sti mai multe despre el? Simulatorul este cumva cel facut de AAI Corp din SUA?

  2. Un posibil motiv pentru disparitia subita a CA-94 ar putea fi si asta:
    “La rachetele CA-94 si la alte trageri au aparut probleme care puneau in pericol viata tragatorilor. Asa ca s-au facut unele interventii cu personal calificat, s-au remediat, dar ele au reaparut si acum.
    Pentru siguranta, am dispus oprirea tragerii cu aceasta categorie de tehnica. Se vor face investigatii de catre uzina care asigura asistenta de specialitate si, cand se va obtine aprobarea reluarii tragerii cu acest complex, vom proceda in consecinta.” http://www.presamil.ro/OM/2005/35/07.pdf
    Nu am mai multe detalii, care au fost cauzele si daca au fost rezolvate sau daca erau comune si la CA-94M dar se pare ca erau probleme serioase.

    Cat despre CA-94M, are cineva mai multe detalii legate de capul de dirijare IR, pare complet diferit fata de cel de la SA-7, si despre tipul si provenienta focosului de proximitate (radar vs laser, romanesc vs israelian)?

  3. 1.Despre complexul AA Carpati se poate citi aici : http://articles.janes.com/articles/Janes-Land-Based-Air-Defence/ADMS-Weapon-Station-for-CA-94-and-CA-94M-Romania.html
    La tragerile de omologare toate cele 5 rachete lansate au functionat corect si au lovit tintele .
    2.Rachetele A-94 sunt fabricate in majoritate in perioada 1987 – 1993 . De atunci a trecut multa vreme . Si veci pentru revitalizare nu sunt bani .Despre A-94M nici nu am auzit sa intre in dotare .
    Nu am auzit de nici un accident la trageri cu racheta A-94 . Despre oprirea de la tragere da, am citit . La scurt timp s-a cerut cumpararea din strainatate de noi rachete , apoi a fost o intreaga poveste legata de un contract. Nici nu mai are rost sa detaliez .
    3. Da, simulatorul de la Capu Midia a fost realizat de AAI Corporation .Regret , nu mai am datele tehnice facute publice la vremea respectiva .Poate daca s-o gasi ceva pe net ….

    • PACAT ca sistemul sau complexul Carpati, nu a intrat in dotare sau nu a fost dezvoltat mai departe. Ideea de a folosi rachete AA in baterii la sol este foarte buna…pacat ca nu s-a mers mai departe cu acest proiect!

      • George , poate actualul contract Intre UTI si Bumar sa ne ajute in aceasta privinta .Dea Domnul sa mearga inainte . Salut decizia Poloniei de relua colaborarea cu Romania . E cale lunga de la articolele publicate in periodicul Ministerului de Externe Polonez din anii ´93-95 in care se spunea ca Transilvania ar trebui sa aiba un statut aparte , chiar independenta , si pana la ajutorul sincer acordat Romaniei pentru integrarea in spatiul Schengen de anul acesta . Se pare ca polonezii si-au dat seama cine le sunt prieteni . Mai saraci , mai cu probleme , dar prieteni .
        Mai mare rusinea : sa vina altii sa ne spuna ca rachetele noastre sunt bune .

        • Sper sa ai dreptate si hartiile semnate acolo sa se traduca printr-o colaborare faptica si vizibila. Eu sunt invariabil optimist iar alturi de polonezi avem o sansa buna. Chiar si afilierea intre UTI si Brumar imi pare un lucru bun. Pur si simplu am mai mare incredere in industria privata, asa cum e ea, decat in incremenita industria care apartine statului.

    • As fi interesat de povestea legata de contract. Mai precis, as fi interesat sa stiu ce fel de rachete se preconiza?

      • Se alocasera deja fonduri de peste 200 de milioane de euro pt VL MICA si Mistral, din pacate s-a anulat sau sistat contractul. Regret in primul rand sistemul VL MICA extrem de performant…Unul din groparii contractului a a fost coruptul de sorin rosca stanescu. Si nu este o greseala ca i-am scris numele cu litere mici. Un corupt si un peseudo-ziarist !

        • Imi amintesc ca in corul hulitorilor proiectului elicopterului Dracula a fost cooptat si grupul Divertis la acea vreme . Mai mare rusinea !

        • Numele UTI era mentionat si in legatura cu acel contract, ziaristul pomenit mai sus chiar a lansat acuzatia ca rachetele ar fi urmat sa fie cumparate prin intermediul UTI (la preturi mai mari). Nu a publicat insa probe in legatura cu chestia asta, si e posibil sa fi fost o confuzie (voita sau nu) intre importul rachetelor si asamblarea lor in tara avand ca integrator UTI.

          Ar fi interesant de vazut daca in urma colaborarii cu Bumar se vor importa/asambla tot Mistral/Mica sau altceva.

          MICA VL a fost laudata pentru performante, nu si pentru costul destul de mare per unitate, de altfel nici nu si-a prea gasit clienti externi, cred ca doar Oman-ul. Se aude ca versiunea IR ar costa cam cat un Aster, ceea ce e deja prea mult.
          Are insa sens pentru armatele care au deja MICA in dotarea aviatiei, in momentul cand unei rachete ii expira numarul de ore in care poate fi acrosata, este convertita pentru serviciu “la sol” ca VL.
          Pentru armatele care nu au deja MICA in dotare, ramane o optiune scumpa.

          As vrea sa vad un concurs de oferte cu Crotale NG, NASAMS II, Syder, IRIS-T SLS si poate chiar Umkhonto.

          Iar pentru contractul VSHORAD: RBS-70, Mistral, Stinger sau o evolutie a CA-94M.

        • @ Vali
          Dupa stiinta mea , termenul este de 200 de ore de utilizare in zbor . Dupa aceea , ” la pifani “

        • @nicusor: Cam asa, spre comparatie uite duratele de folosinta a rachetelor din dotarea ROAF (unele deja au expirat conform tabelului):
          http://www.scritube.com/diverse/DURATELE-DE-FOLOSIN-PENTRU-MUN951816146.php

  4. Referitor la articol: multe informații, multe imagini, are și surse. 5/5

    Referitor la blog: de când am dat de el am trecut prin toate articolele din el. Pe unele le-am citit cap-coadă, pe alte doar le-am ”scanat” un pic. Tematica aleasă e excelentă, iar din ce am citit articolele sunt scrise cu pasiune. Greu găsești o astfel de colecție de informații despre tot ce înseamnă Armata Română, în special tehnica sa de luptă.

    Da’ ce-ați avut cu săracu’ Su-22 pe care-l tot doborâți prin poze? :))

    • Pozele su Su-22 sunt photoshop, facute de Nicusor.El stie cat a muncit la ele, si probabil ca are el o problema personala cu sus-numitul avion :) .
      Referitor la articole…multumim foarte mult pt cele scrise, chiar conteaza!Este un blog care a plecat de la ideea de a arata Armata Romana, si tot ce tine de ea, asa cum este, cu bune si rele, este un blog despre baietii in uniforma si despre cei care nu o poarta mereu.
      Poate cateodata suntem prea optimisti sau prea laudativi la adresa alor nostri, DAR…sunt destui care ne vor raul si tot destui sunt si cei care ne injura, jignesc si defaimeaza, pamantul si Tara si Armata Sa! Iar noi de aceea suntem pe aici: sa le mai dam peste bot, sa le mai taiem din gheare, sau macar incercam sa o facem.
      Pasiune? Da frate avem, ca avem o singura Tara si daca ea se duce , ne ducem si noi! Daca noi nu aparam si nu laudam pamantul cine sa o faca?! Ca imbecili pro-alti sunt destui, da si noi suntem destui si ne mai facem si ai dracului cateodata.
      Si este un blog deschis unde oricine poate scrie, dupa cum ai vazut de altfel! Suntem o mini-gasca. Inca odata multumim pentru comentariu, este…deosebit! Acum ca ne-ai gasit te asteptam cat mai des sa ne ciorovaim pe tot felul de chestii! :)

    • Nu era acelasi , era altul de fiecare data dar vad ca au mai multe cu aceeasi inmatriculare . Eu cel putin l-am doborat si cu A-94 , si
      cu RAV-RS si cu A-901 si cu….:)
      Ce usor e din condei…. :)

  5. Am făcut câteva trageri dar nu cu această rachetă ci cu Strela 2M. Lansatorul de pe nave a fost luat de la uscat şi rolul lui era, în principal, de a da stabilitate trăgătorului. Mai ales pe navele mici, cum e vedeta torpiloare din fotografie, ochirea se făcea destul de greu chiar şi cu acesta în condiţii de mare rea cu ruliu şi tangaj accentuate. Ideal ar fi fost ca platfoma respectivă să fi fost stabilizată giroscopic. O altă problemă era tragerea simultană cu mai multe rachete. Sursa de alimentare exterioară avea durata de funcţionare mică, sub un minut. Dacă în acest timp nu se realiza ochirea ţintei trebuia schimbată sursa iar racheta avea în complet doar două surse. Ideal ar fi fost o sursă de alimentare comună pentru toate rachetele de pe lansator, cu o durată mare de funcţionare.
    Principalul procedeu de lansare „ pe ţintă se duce” o face improprie apărării aa a navei care o foloseşte, racheta devine cu adevărat utilă în cazul apărării unui dispozitiv de lupă naval, când este folosită de navele din siguranţa dispozitivului .

    • Asadar, in principiu acest tip de racheta se poate folosi eficient dupa ce se poate lua in vizor emisia de caldura a motorului, iar asta tot in principiu se poate face cel mai bine dupa trecerea apartului. Ori asta inseamna ca avionul respectiv si-a facut atacul deja…Ciudata logica au avut rusii cand au gandit-o, sau atat au putut atunci. Sau poate a fost gandita pentru elicoptere, pt ca doar aici s-ar putea folosi in incercarea de a bloca atacul inainte de producerea lui.

      • Atat au putut atunci. Si limitarea asta o aveau toate rachete ghidate infrarosu de prima generatie.

        • Rachetele românești suferă de aceeași limitare? că din ce văd sunt date și cifre pentru tragerea în modul ”ținta vine”. Au reușit ai noștri să-i dea vreo capabilitate ”all-aspect”?

        • Laur are dreptate. S-a facut ce s-a putut . In ciuda reclamelor , cam toate rachetele din aceasta categorie aveau caracteristici similare . Dupa 1990 s-a inceput o colaborare cu israelienii ( surpriza , destui emigrasera de aici ) care a dus la o modernizare radicala a proiectului .Datorita potentialului de cercetare a Romaniei , atunci inca se putea numi colaborare nu simpla cumparare .

      • Concepţia lor era să fie introduse în prima linie şi să lovească aviaţia inamică care, de regulă atacă, în adâncimea apărării. La vremea când a fost concepută aviaţia ataca la viteze mult mai mici ca cele de astăzi.

        • Si, presupun, ca folosirea rachetei se subordona si unui alt tip de tactica.

        • Conform conceptiei Tratatului de la Varsovia , racheta Strela -2M ( echivalent CA-94 ) era destinata esalonului batalion .Esalonul regiment folosea Strela 1 sau Strela 10 si tunul AA autopropulsat ZSU-23-4 . La noi CA-95 si ce a mai dat Domnul ( mitraliere cal. 14,5 mm si daca aveau noroc , tunuri AA de 30 mm ).Esalonul divizie utiliza complexul OSA. La noi au ajuns doar OSA-AKM ( ultimele ). Esalonul armata utiliza complexul KUB ( cub ). Toti. Esalonul front utiliza complexul Krug ( cerc)– noi nu l-am pupat .

    • Daca nici macar o sursa de alimentare nu au putut sa puna, e clar de ce au fost demontate. Daca si Complexul AA Carpati avea aceasta limitare, nici nu e de mirare ca nu a fost cumparat. Sunt curios daca rachetele integrate pe Ghepard sunt alimentate extern?

      • Gepard cu Strela 2, a fost doar un singur exemplar. Cu acesta s-a tras in poligon, iar rezultatele au fost bune. Nu s-au montat rachete si pe celelalte instalatii Gepard, dar pe unicul prototip sursa era interna. Germania avea si ea in dezvoltare Gepard dotat cu rachete Stinger, dar intr-un final au scos sistemul LeFlaSys, montat pe vehicule Wiesel 2, cu 4 rachete Stinger. Dupa informatiile mele, nici ei n-au mai continuat programul Gepard-Stinger.

    • Multumesc pentru lamuriri .
      Nu stiam ca lansatorul nu dispune de alimentare pentru rachete .
      Cred ca prin efortul comun am reusi mai mult , cel putin in directia revelarii istoriei tehnicii militare romanesti .
      Daca ai date , ai putea lua legatura cu George GMT pentru publicare .

      • Dintr-o toana a calculatorului meu , care cam face ce vrea dupa o poveste cu virusi , comentariul meu destinat a fi subscris comentariului lui Karadeniz a ajuns aici . Imi cer scuze .

  6. http://facutinromania.wordpress.com/2010/08/28/aro-aurora/
    chiar daca e cu intarziere.mi se pare ca acesta e sistemul pe sasiu aro

    • Da, acesta este! Dupa cate stiu, a fost doar un singur exemplar, si se pare ca structura sasiului masinii ARO avea de suferit, nerezistand lansarilor. Pacat ca nu s-a montat sistemul pe un HUMMWE, de exemplu, s-au macar sa-l fi reluat. Dupa cate stiu, in 1995, acest vehicul inca exista, desi poza postata (prima), pare a fi facuta la o expozitie. A fost oare el expus la Expomil, prima editie, stie cineva ceva?

    • Cred ca este vorba de o confuzie .Aurora este un lansator de proiectile reactive nedirijate cal.122mm , cu 12 tuburi, utilizand proiectilul M-21-OF-S , cu o bataie maxima de 12,7 km.

  7. Daca am avea igla1 -e cum au bulgarii si le-am vinde in palestina +rpg-29 vampire+pg-7vr TANDEM(munitie pt pg-7) +vks (vssk /vichlop )+pkm pecheneg am iesii din criza economica in cateva luni!

  8. Am auzit seara trecuta la emisiunea Q&A pe Antena 3 ca in perioada 1994-1995 Romania (Romtehnica mai exact) aproviziona Iranul cu rachete sol-aer, confiscau pasapoartele iranienilor si ii declarau americanilor drept egipteni

    Ma intreb ce tip de rachete vindeau Iranului?

  9. VDOVICENCO DAN

    sunt cam suspicios in aceasta privinta nu prea aveam ce dpdv calitativ! sa vindem iranului ceva mai prost decat are in dotare n-are sens!iranul are igla1e si igla sa 18 net superioare lui 9k32m strela2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>