Buletin naval american: despre funcţionarea sistemelor antiaeriene americane

Recenta operaţiune de pedepsire a guvernului sirian a reactivat elementele de propagandă ruseşti aducându-ne, pentru a câta oară? în zona discuţiilor de genul care e mai tare, mai bun, mai eficient etc

Evident, atacul la saturaţie a fost argumentul preferat al elementelor ruseşti. Pentru contracararea acestui tip de atac, americanii folosesc sistemul AEGIS instalat pe distrugătoarele de clasă „Arleigh Burke” şi crucişătoarele de clasă „Ticonderoga”. Caracteristicile tehnico-tactice ale sistemului sunt probabil unul din cele mai bine păstrate secrete militare americane dar, din când în când, pentru că democraţie, mai aflăm şi noi, muritorii de rând, pasionaţi de subiect, una alta.

Studiul de mai jos este despre ghidarea rachetelor Standard şi ESSM şi aduce, tangenţial, câteva lămuriri celor interesaţi explicând modul de ghidare al acestor rachete. Explicaţia este bună mai ales pentru că ne oferă câteva „hinturi” despre capabilităţile sistemului AEGIS de a combate celebrele atacuri la saturaţie. Citindu-l s-ar putea să înţelegeţi şi de ce nu prea există corvete anti-aeriene.

Este în engleză şi vă invit să-l citiţi în această limbă, traducerea lui n-ar face decât să-i denatureze înţelesul. De asemenea, vă previn că, de la un anumit punct încolo devine arid, însă cine vrea să înţeleagă imaginea de ansamblu, o va înţelege.

Standard Missile (SM) is a family of surface-to-air missiles used on U.S. Navy destroyers and cruisers. As the U.S. Navy’s Technical Direction Agent for SM, APL has been involved with the development and in-service use of numerous aspects of this missile, including all of its variants, since their conception. One of the many aspects of APL’s involvement is in the area of missile communications links that were introduced into SM in the early 1970s to support its new midcourse guidance mode. APL’s efforts in this area include concept development, design, analysis, testing, test equipment design, modeling and simulation, and systems engineering. This article provides an overview of the current communications links used by SM and discusses the Preplanned Product Improvement Link, a new communications link development for SM and the Evolved Seasparrow Missile that also is used by the U.S. Navy on some of their combat ships.

Studiul poate fi lecturat în întregime aici

În altă ordine de idei, după cum am semnalat şi ieri la rubrica PMR, s-ar părea că au fost nişte probleme cu lansarea MdCN, probleme despre care s-a vorbit în presa locală şi internaţională de profil. Ce înseamnă democraţia….

 

Nicolae Hariuc

Sursa: http://www.jhuapl.edu/techdigest/TD/td2804/Cole.pdf

39 de comentarii:

  1. dupa cum povesteai in articol am zis ca are vreo 100 de pagini plin de date tehnice si limba de lemn :))). are 7 pagini si cu desene chiar asa tolomaci ne crezi ?

    • Eu cand vad formule ma emotionez… 🙂

    • Domnule Robi,
      Sunt doar 7 pagini și au și desene , nu ?
      Este primul comentariu ( al dumitale ) și nu am observat pe nimeni care să considere tolomac pe altcineva.
      Dar sunt foarte mulți deștepți, printre care sigur și dumneata te auto-incluzi, din cît dai de înțeles.
      Tocmai de aceea , îmi permit să te întreb, dacă nu te superi cum se comută automat semnalele de emisie cu cele de recepție în cadrul sistemului prezentat și de ce este utilizat filtrul gaussian trece-jos in acest montaj inedit ?
      Eventual și de ce se normează densitatea de putere spectrală prin rata de biți codați emiși ?
      Iar la final , de ce nu este posibil ( practic ) bruiajul acestei comunicații nici chiar prin zgomotul alb ?
      Vedeți unul prost ca mine, întreabă pe unul mai deștept , unele lucruri pe care poate nu le-a înțeles prea bine …
      Vă mulțumesc anticipat pentru înțelegere , pentru timpul răpit și eventual pentru un răspuns .

  2. Articolul e interesant deoarece explica cum functioneaza inclusiv sistemul AEGIS cu radarul SPY si cele 24 rachete antiracheta de la Deveselu.

  3. Hai sa plecam de la scenariul urmator. Adversarul stie unde e arleigh burke si nava americana e singura. O ataca cu avioane care vin la inaltime joasa si urca doar sa lanseze rachete supersonice. Arleigh burke are vreo 30 de secunde sa reactioneze din cauza liniei orizontului. Intrebarea e cate salve de essm poate trage si cate rachete poate ghida? De cate rachete este necesar sa opreasca o racheta ? (eu stiam de 2-3 pe racheta)
    Evident mai conteaza si directia din care e atacata ca nu are la fel de multe arme si radare din orice pozitie si mai conteaza si contra-masurile navei…

    • AEGIS se bazeaza si pe radare aeropurtate si pe sateliti, pe toate modurile de observatie posibile, iar sistemul le coordoneaza pe toate.
      Doar pe timp de pace vezi Arleigh Burke facand vizite in Marea Neagra de unul singur. Americanii navigheaza in formatie de lupta gen task force pe timp de razboi, mai ales cand se afla in apropierea unor tarmuri ostile.
      In rest nu prea te mai poti furisa cum a facut-o Bismark, Scharnhorst sau Prinz Eugen (primul a fost prins) cu atatia sateliti si aione de supraveghere

      • inteleg asta dar e deja de domeniul sf-ului sa iti faci o idee despre capabilitatile aegis daca bagi atatia factori. de aia am si plecat de la un exemplu in vacuum unde se bazeaza doar pe radarele navei si pe capabilitatile rachetei essm.

        eu nu m-as baza asa mult pe sateliti intr-un conflict global cam toata lumea are arme sa ii dea jos.

        • eh, in caz de razboi nu stiu de ce am impresia ca nu va fi asa usor sa dobori satelitii. Da, toata lumea a facut teste si are rachete cu capuri de lupta cinetice care in teste au distrus sateliti. Care sateliti au stat si au asteptat sa vina capul de lupta peste ei. Toti satelitii au motoare de manevra, iar capul de lupta nu e invizibil. E de ajuns un impuls puternic ca sa scape de interceptare.
          Toate in teorie desigur

          Doctrina americana navala nu se bazeaza pe lupta individuala decat in cazul submarinelor. In rest nu prea o sa vezi nave singure, iar supravegherea aeriana joaca un rol important. O nava AEGIS mai ales nu o sa fie niciodata singura, pt ca sistemul e mult mai eficient cand coordoneaza alte nave si aeronave, etc
          E ca si cum ai trimite in avangarda un tanc/vehicul de comanda. E ca inelul lui Sauron, one ring to rull them all :)))

      • De bine ce avem atatia sateliti etc n-au gasit nici acum avionul ala malaezian… 😉

        • Ala e sub apa… Undeva….
          Iar ai cu satelitii, este nitel mai special.Americanii se indreapta spre sateliti de recunoastere miniaturalli. Kestrel eye……14 kile…pana intr-un milion de dolari. Rezolutie de1 m.

        • Nu l-au gasit pentru ca a aterizat bine mersi pe o insula din Oceanul Indian … D.G. ….

  4. @robi, cred ca nu prea înțelegi sistemul integrat Aegis, despre ce linie a orizontului vorbești când sistemul are sute de puncte de observație în toate colturile lumii

  5. Daca ataci o nava singura cu de toate pana la urma o scufunzi asta e sigur. Dar doar daca esti rusia sau china si pe langa tarmurile acestora o nava nu va ajunge niciodata singura. Daca sunt mai multe se apara reciproc si la cate rachete au la bord, e fff greu sa ataci prin saturatie un grup de 3-4 nave aegis. Dpmdv ca sa ataci cu mai multe sanse trebuie neaparat razboi electronic prin care sa incerci sa le bruiezi radarele (macar sa isi poata lansa rachetele cat mai tarziu) sau submarine foarte silentioase care ca ajunga nedetectate aproape de nave si sa le atace cu torpile (contra torpilelor degeaba ai aegis).

    • sunt complet de acord cu tine dar trebuie sa pleci de la ce poate o nava ca sa iti dai seama ce pot mai multe. De aia am si dat exemplul ala unde adversarul stia locatia si venea dintr-o pozitie unde era greu sa il ataci. The worst case scenario. Ce poate sa faca atunci?

      Daca aflam la cate rachete poate rezista un aegis in cel mai nasol moment al sau putem afla ce poate face cu adevarat un grup de 4-10 nave cu aegis.

      torpilele in ziua de azi sunt folosite doar ca arme defensive si de area denial din cate stiu eu

  6. US nu poate exista in forma actuala fara Rusia pe post de sperietoare. Chiar daca Rusia va lesina are grija US sa o resusciteze…

    • Eu aș zice că Rusia nu poate exista mult în forma actuală. Sunt șanse mari ca ciorba ucraineană sa dea in clocot, dupa campionatul de fotbal în buna tradiție rusească. Cred că dupa dispariția lui Putin, lupta pentru putere va fi cam la ce a dus la destrămarea urss-ului.
      In schimb americanilor atât timp cât economia merge nu au nici o temere. Acum in Siria s-a văzut fiecare ce poate.

      • Nici eu nu cred ca Rusia mai poate rezista mult in forma actuala,se va diviza in continuare iar falimentul va fi foarte dur ,deja au ajuns sub nivelul de trai din china.

        • Tara lui Andrei

          Rezista sau nu pretul petrolului a crescut destul de semnificativ ceea ce le convine rusilor (si nu numai). Din pacate pentru noi restul…

          • Le convine si nu prea… Ii deja la pretul unde americanii rup cu productia de shale oil. Plus mai este Iran pe piata care baga sa recupereze dupa embargouri….
            Piata petrolului nu mai este simpla…

    • Gata bre, nici matale nu mai postezi cu „Alexander” din 14 aprilie?

  7. S-ar pute ca „ciorba de varza acra ukr” sa de-a in clocot insultes si as crea sa FIM pregatita…nu sti ce bucatica ne imbie..

    • Ca sa-l citez pe Alex la articolul mai deunazi cu inlocuitorul lui Ticonderoga: „Zumwalt o sa fie”.

      • Acum sa vedem daca scot AGS si pun ceva VLS in loc. Ori daca or sa se orienteze spre altceva tinand cont ca se lauda cu multa putere disponibila unde se vrea datorita Integrated Power System 😀

        • E de ajuns sa scoata doar unul si tot au loc cacalau pt. Mk.47.

          Daca ne uitam la tonaj, un Zumvalt ar echivala cu vreo 1,5-2 Ticonderoga (sau – daca vrei – vreo 2 Arleigh Burke in Flight 1-2…de fapt si F.3 e la tonaj cat o „Tico”). Sa stii ca nu e matematica rea. Le-ar scadea si niste costuri, problema ar fi doar la disponibilitate.

          • Vrei sa spui Mk 57.

            • Mk.41 de fapt 🙂 , intr-adevar o mica eroare din partea mea. Vreo 3×8=24 celule.

              Sunt destule Mk.57 pe borduri, nu mai putin de 20 (12 la prora si 8 la pupa, cum fiecare are 4 celule, asta inseamna 80 deja):

              • Mk41, in locul unuia dintre tunuri 🙂
                In 24 de celule, ori 4 ESSM/celula iese bine.
                Dar cred ca intra mai mult.

                • Posibil, nu zic nu….

                  Mk.57 e un pic smecher la lungime, deoarece are 4 celule in linie plus cate o evacuare (putin mai mica decat o celula) la fiecare capat. Deci 4 celule + 2 evacuari = cam 5,5-ish celule lungime 😀 .
                  https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Mk_57.png

                  Insa pentru 3×8 celule Mk.41 o comparatie cu turela si teava tunului in privinta spatiului se vede mai bine de sus la o Ticonderoga, care are cate 2×4 bucati Mk.41 la prora si idem la pupa (teoretic 64+64 de celule…dar scazi 2×3 celule, are ocupate de fapt 61 de celule la prora si 61 la pupa):
                  https://cdn.shopify.com/s/files/1/0264/1659/products/USS_Lake_Champlain__CG-57.jpg

                  O schita top-view pentru Zumwalt care da o perspectiva cat de cat:

                  Sunt curios daca intr-adevar teava tunului dintre Mk.57-uri se suprapune – la o elevatie mica – peste unele din deschiderile VLS-urilor, ar fi chiar ridicol desi sistemul computerizat blocheaza o lansare de rachete sau o tragere a unui proiectil intr-un astfel de caz (sau teava se ridica obligatoriu/preventiv cand ia un anumit azimut lateral sau la lansari din VLS teava e programata sa ia azimut 0º, oricum o iei, prin design, pozitia celui de-al doilea AGS obliga traiectoria unui proiectil sa incruciseze in multe cazuri vectorul de lansare al unei rachete). Parca as vedea o situatie in toiul luptei in care aia din CIC ar ramane blocati-socati de ce mama dracu nu vor sa lanseze anumite VLS-uri! 😀 „It’s the gun, boss, the gun!”
                  Sau ca turela celui de-al doilea tun nu e pe structura mai inalta decat cel din fata sa – ca la vechile dreadnought-uri (sau Marasestiul nostru)…

                  • Eventual sa puna in partea din spate niste VLS-uri de inaltime mai mica gen sylver A43 (probabil ca nu ar fi greu sa faca niste MK57 de genul si sa le puna in continuarea celor existente pe toata lungimea helipadului). Aceste VLS-uri sa fie de genul self defense cu rachete din categoria ESSM. Ar fi loc probabil de vreo 32 in genul MK57 Iar in fata sa bage in locul unui AGS niste MK 41. Probabil este loc suficient de 64 de bucati. Daca mai pun si un railgun(ca electricitate au destula) in loc de al doilea AGS, probabil ar iesi un Zumwalt cum trebuia sa fie .

                    • Mici adaugiri:
                      Trebuie tinut cont insa ca sub puntea navei sub helipad pot fi elemente critice de care nu stiu eu(pe partea centrala parca e hangarul pt. 2 barcute ca vor si ei sa mai iasa la plimbare 🙂 , nu stiu daca pe laterale e ceva care sa nu poata fi modificat…).
                      Iar referitor la orice modificare trebuie tinut cont si cum ar afecta ea centrul de greutate al navei…

                  • Continuarea Mk57 de-a lungul helipadului si un Mk41 cu maximul de celule (eu zic ca-r intra cam ca la Ticonderoga) in locul turelei din fata comenzii.
                    Intelegerea mea e ca e reconfigurabila asa ca probabil suporta mai usor modificari.

                    • Nu stiu daca poti sa continui cu Mk57 de-a lungul helipadului, in unele schite ar avea inaltimea necesara (7,93m) , in altele nu. Poate niste „Mk57” mai mici de inaltime, desi nu exista o astfel de varianta…

                    • Ai dreptate, nu mai e loc pe inaltime, carena se “ridica” spre pupa…

  8. Editat: cam care-i legatura cu articolul?

  9. Domnule Nicolae Hariuc,
    Personal, doresc să vă mulțumesc pentru informația excepțională furnizată.
    Materialul Cole2.pdf și articolul lui Murota, K., și Hirade, K., “GMSK Modulation for Digital Mobile Radio Telephony”,împreună cu modul în care au fost înglobate și sumarizate în textul d-voastră mi-au produs o reală plăcere.
    Pentru cine poate înțelege, principala învățătură este că sistemele SM și ESSM , practic nu pot fi bruiate, urmat și de concluzia perfectă a d-voastră despre inutilitatea conceptului de corvetă anti-aeriană.
    Cu stimă,
    Menumoruth

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *