Buletin naval. Schimbări dramatice în marina australiană?

Schimbări dramatice în marina australiană? Ei bine, pentru prima dată în ultimii 40 de ani, australienii au publicat recent noua lor „Defence Strategic Review – DSR” (rom.: „Analiza strategică a apărării”).

Astfel, australienii au ajuns la concluzia că lumea s-a schimbat și că armata lor curentă nu mai face față provocărilor generate de conflictele moderne… Scurt rezumat din DSR:

  • The region has seen the return of major power strategic competition and the intensity of which should be seen as the defining feature of our region and time. (rom.: „Asistăm la reluarea competiției strategice între marile puteri din regiune – n.a. China vs. SUA & restul – la o intensitate care ar trebui considerată ca fiind o caracteristică definitorie a zonei și vremurilor noastre.”)

  • Australian Defence Force (ADF) is aimed to address “radically different” strategic circumstances, particularly that “our alliance partner, the US is no longer the unipolar leader of the Indo-Pacific”, an obvious reference to the rise of China. (rom.: „Armata australiană va trebui să fie capabilă să abordeze circumstanțe strategice radical diferite, în special faptul că partenerul nostru de alianță, SUA, nu mai este liderul unipolar al regiunii Indo-Pacificului”, o referire evidentă la ascensiunea Chinei.)

  • There is only a “remote possibility of any power contemplating an invasion of our continent” but that “the threat of military force or coercion against Australia does not require invasion. It cited threats to trade routes, cyberwarfare, and long range missile strikes as developments that have “radically reduced Australia’s geographic benefits” of the “comfort of distance”. (rom.: Există doar o posibilitate redusă ca o putere să aibă în vedere o invazie a continentului nostru, dar amenințarea cu forța militară sau coerciția împotriva Australiei nu necesită o invazie. Acesta a citat amenințările la adresa rutelor comerciale, războiul cibernetic și atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune ca fiind evoluții care au redus radical beneficiile geografice ale Australiei date de confortul distanței.)

Renunțarea australienilor la submarinele diesel-electrice pe care urmau să le producă împreună cu francezii de la Naval Group a fost primul semnal major al Schimbării. Decizia de a renunța la submarinele diesel-electrice a fost motivată de rațiuni geostrategice, tehnico-tactice și mai puțin de explozia costurilor aferente dezvoltării programului, că nu degeaba australienii au plătit compensații financiare către Naval Group.

A urmat mai apoi AUKUS (urât nume!), tratatul care are în vedere în primul rând întărirea tuturor relațiilor de cooperare militară dintre Australia, Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite ale Americii (deja membri ai clubului Five Eyes) chiar dacă decizia Australiei de a achiziționa submarine de atac cu propulsie nucleară a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume.

Conform celor de la Defense News, Departamentul american al Apărării a cerut Congresului să autorizeze transferul de submarine cu propulsie nucleară către Australia în cadrul acordului trilateral AUKUS. Pe 2 mai 2023 au fost prezentate trei propuneri legislative care pregătesc cadrul legal necesar vânzării către Australia a două submarine din clasa Virginia, instruirii cetățenilor australieni întru operarea submarinelor și care va permite australienilor să investească în baza industrială americană de submarine.

Acordul pare să se bucure de sprijinul Congresului, reprezentantul Joe Courtney (Connecticut) declarând: „Aștept cu nerăbdare să lucrez cu toți colegii mei din Congres pentru a îndeplini aceste obiective. Propunerile legislative ale Departamentului Apărării sunt cel mai recent exemplu al angajamentului președintelui Biden de a îndeplini acordul AUKUS. Este important faptul că propunerile precizează o cale clară de urmat pentru a facilita transferul submarinelor din clasa Virginia către Australia, asigurându-ne în același timp că dispunem de aprobările necesare pentru a accepta investițiile guvernului australian pentru a spori capacitatea bazei noastre industriale de submarine și pentru a asigura formarea personalului australian.”

AUKUS stipulează că Australia va cumpăra cel puțin trei până la cinci submarine din clasa Virginia în anii 2030, ca parte a fazei a doua a acordului. Propunerea din acest an cere Congresului să aprobe doar două dintre aceste submarine fără a preciza un termen limită pentru efectuarea transferurilor și fără a preciza navele care urmează să fie transferate.

Acest transfer depinde de disponibilitatea Australiei de a opera submarinele, ceea ce va implica dezvoltarea și formarea bazei industriale australiene și o infrastructură adecvată a șantierelor navale australiene. În acest scop, o a doua propunere legislativă ar autoriza exporturile de servicii de apărare ale SUA direct către sectorul privat din Australia pentru a-și instrui proprii lucrători din domeniul submarinelor.

În cadrul celei de-a treia propuneri legislative, Pentagonul cere permisiunea Congresului în vederea acceptării contribuției financiare australiene pentru consolidarea bazei industriale americane de submarine pentru că Australia s-a oferit să investească o sumă nedeclarată în baza industrială americană de profil în cadrul programului AUKUS.

Conform ultimelor știri, SUA vor transfera Australiei două submarine de atac cu propulsie nucleară de clasă Virginia, nave aflate în prezent în serviciul US Navy (dar cu o durată de viață de minim 20 de ani) la care se va adăuga ulterior încă o unitate proaspăt produsă, cumpărată direct de pe linia de fabricație.

Informațiile disponibile ne arată că, cel mai probabil este vorba de unități ale clasei dotate cu sisteme de lansare verticală a rachetelor de croazieră (Block 3, două tuburi cu câte șase rachete de croazieră) ceea ce se coroborează destul de bine cu prioritizarea armelor cu rază lungă de acțiune concretizată de altfel prin intenția Australiei de a cumpăra rachete Tomahawk (achiziție aprobată de Congresul SUA, detalii aici).

viitorul marinei militare australiene

Distrugător purtător de rachete ghidate, specializat în lupta antiaeriană, clasa Hobart.

Speculând, poate că o componentă a acestui program este și cooptarea Austal SUA în programul american de construcție a submarinelor. Filiala americană a companiei australiene Austal va deschide o nouă unitate la șantierul său naval din Mobile, Alabama, pentru a începe construcția modulelor de submarine nucleare pentru șantierul naval Electric Boat al General Dynamics care produce atât submarinele din clasa Virginia, cât și pe cele din clasa Columbia.

Propunerea legislativă notează că fondurile australiene „vor fi aplicate pentru recrutarea, formarea, stimularea și păstrarea meseriilor calificate cheie, a personalului de inginerie și de planificare atât în discipline nucleare, cât și non-nucleare, care sunt necesare pentru volumul de muncă suplimentar al AUKUS”.

Închei aici cu nebunia submarinelor pentru a trece la navele de suprafață, afectate direct de prognozata achiziție.

Conform DSR, din punct de vedere al structurii flotei, prioritățile marinei australiene vor consta în optimizarea mijloacelor tehnice navale pentru a putea opera atât în imediata vecinătate a Australiei cât și pentru a putea asigura protecția liniilor de navigație și securitatea comerțului. (eng. „8.18 Australia’s Navy must be optimised for operating in Australia’s immediate region and for the security of our sea lines of communication and maritime trade.”)

În principiu, cele două deziderate – protecția apelor teritoriale și a zonei economice exclusive și protecția comerțului/liniilor de navigație, necesită nave diferite din punct de vedere al dimensiunilor generale și al capacităților tehnico-tactice.

Dar să continuăm, citez:

  • Achiziția de submarine cu armament convențional și propulsie nucleară va transforma capacitățile marinei militare. Submarinele cu propulsie nucleară sunt mijloace-cheie atât în realizarea unei strategii de negare a accesului, cât și în furnizarea de servicii de război antisubmarin și de opțiuni de atac cu rază lungă de acțiune. (eng. „8.20 The acquisition of conventionally-armed, nuclear-powered submarines will transform Navy’s capability. Nuclear-powered submarines are key assets both in effecting a strategy of denial and in the provision of anti-submarine warfare and long-range strike options.”)

Logica este destul de clară. Unul dintre cele mai eficiente mijloace de luptă cu care SUA și aliații săi pot ține China în șah sunt submarinele. Acestea nu numai că pun în pericol major orice potențial desant amfibiu chinez în Taiwan dar sunt și un excelent mijloc de atac împotriva țintelor din adâncimea teritoriului chinez. Marea Chinei de Sud este un teren propice pentru submarine iar chinezii ar putea fi rapid copleșiți de aliați. Pe de altă parte, distanțele sunt foarte mari în Oceanul Pacific ceea ce implică faptul că submarinele australiene vor avea nevoie de autonomie mare și, mai ales, viteză mare și susținută de tranzit către raionul desemnat. Nevoi care nu pot fi îndeplinite în mod optim decât de un submarin cu propulsie nucleară.

  • O flotă de nave de suprafață cu o capacitate de luptă crecută și care să completeze flota de submarine de atac cu propulsie nucleară este esențială, având în vedere că circumstanțele noastre strategice s-au schimbat. (eng. „8.21 An enhanced lethality surface combatant fleet, that complements a conventionally-armed, nuclear-powered submarine fleet, is now essential given our changed strategic circumstances.”)

Este clar că perioada în care „mergea și-așa” în marina australiană s-a cam terminat. Australia dispune de trei distrugătoare de luptă antiaeriană dotate cu sistemul AEGIS, adaptare a unui proiect spaniol. Au aprobat achiziția fregatelor britanice Type 26 (clasa Hunter) pe care intenționează să le modifice, puțin prea radical aș zice. Spre amuzamentul meu, „fregatele antisubmarin” vor avea un deplasament superior „distrugătoarelor antiaeriene” și, dacă le iese australienilor pasiența, s-ar putea ca „fregatele antisubmarin” să fie chiar mai capabile în lupta antiaerienă decât „distrugătoarele antiaeriene”. Nu cred totuși, sper că bunul simț și limitele fizicii vor prima și vor lăsa fregatelor rolul antisubmarin și, în secundar, cel de lovire la mare distanță cu rachete de croazieră. La cum arată pentru moment lucrurile, e clar că bătrânele fregate Anzac (proiect Meko) vor mai rămâne ceva timp printre noi fiind proaspăt modernizate.

viitorul marinei militare australiene

Type 26 în versiunea australiană. Se va numi Hunter.

  • În calitate de națiune maritimă dependentă de liniile de comunicații maritime, este esențial ca structura, componența și scopul flotei de suprafață să fie adecvate pentru nivelurile de risc cu care ne confruntăm acum. (eng. „8.22 As a maritime nation dependent on our sea lines of communication, it is essential that the shape, size and scope of the Navy’s surface combatant fleet is appropriate for the levels of risk we now face.”)

Prin urmare, s-ar părea că dolce farniente cu nave fitted for but not with se cam apropie de sfârșit! În acest sens a se vedea și modernizarea de dată relativ recentă a fregatelor de clasă Meko.

  • O astfel de flotă ar trebui să fie compusă din nave de luptă de suprafață de Nivel 1 și 2, pentru a asigura un număr sporit de lovituri, apărare aeriană, operațiuni de prezență și război antisubmarin. (eng. 8.23 „Such a fleet should consist of Tier 1 and Tier 2 surface combatants in order to provide for increased strike, air defence, presence operations and anti-submarine warfare.”)

Nu știu cum au de gând australienii să-și catalogheze navele ca fiind de primă linie sau nu. Distrugătoarele de clasă Hobart pot fi considerate nave de Nivel 1 (primă linie, operațiuni de luptă de mare intensitate). Fregatele de clasă Anzac s-ar încadra mai degrabă în a doua categorie (Nivel 2) dar, având în vedere că australienii mai au și nave mai mici de patrulare, e posibil ca Anzac-urile să fie încadrate în prima linie – Nivel 1. Aș zice că viitoarea flotă de suprafață va avea ca nave de Nivel 1 distrugătoarele de clasă Hobart și viitoarele fregate de clasă Hunter. La Nivel 2 vor putea fi încadarate navele de patrulare de clasă Arafura despre care umbla vorba-n târg că vor fi înarmate ceva mai serios decât fusese plănuit inițial.

  • Îmbunătățirea capacității marinei militare de a lovi ținte maritime sau terestre la mare distanță, apărarea antiaeriană și războiul antisubmarin necesită achiziționarea unei combinații optime de nave moderne de luptă de Nivel 1 și 2, în concordanță cu o strategie care prevede un număr mai mare de nave de suprafață mai mici. (eng. 8.24 Enhancing Navy’s capability in long-range strike (maritime and land), air defence and anti-submarine warfare requires the acquisition of a contemporary optimal mix of Tier 1 and Tier 2 surface combatants, consistent with a strategy of a larger number of smaller surface vessels.)
  • Acest lucru ar crește semnificativ capacitatea marinei militare printr-un număr mai mare de unități navale, cu capacități îmbunătățite de atac cu rază lungă de acțiune (maritimă și terestră) și de apărare antiaeriană, împreună cu capacitatea de a asigura prezența navală în zona litorală din nordul țării. (eng. 8.25 This would significantly increase Navy’s capability through a greater number of lethal vessels with enhanced long-range strike (maritime and land) and air defence capabilities, together with the ability to provide presence in our northern maritime approaches.)

Australienii sunt îngrijorați de zona nordică, slab populată, greu accesibilă și, totodată, expusă incursiunilor inamice. În acest scop, australienii intenționează să opereze nave ceva mai mici dar în număr suficient astfel încât să asigure o prezență constantă în zonă. În principiu, acest rol ar trebui preluat de navele de patrulare de clasă Arafura, doar că acestea sunt momentan prevăzute doar cu un tun rapid de 25mm și câteva mitraliere de 12,7mm, armamentul fiind mai degrabă specific unei nave a gărzii de coastă. După cum spuneam mai sus, s-au făcut auzite voci care au cerut ca navele clasei Arafura să fie mai bine înarmate.

Ultimele două puncte vorbesc despre efectuarea unei analize independente a capacităților tehnico-tactice ale actualei flote de suprafață australiene din perspectiva integrării lor cu noile submarine de atac nucleare. În urma analizei (termen de finalizare în trimestrul 3 din 2023) vor fi trase concluziile de rigoare și se vor formula recomandări astfel încât flota de suprafață să ajungă la nivelul cerut de provocările geopolitice curente, astfel cum au fost evidențiate în DSR. Recomandările vor fi extrem de detaliate și vor cuprinde bugetele necesare, programul de construcții navale, practic vor stabili structura și capacitățile tehnico-tactice ale viitoarei flote de suprafață a marinei australiene.

În concluzie, undeva prin toamnă vom ști ceva mai bine cum va arăta flota australiană de suprafață.

24 de comentarii:

  1. PAM!PAM!
    Un fel de mini-US Navy si are sens sa fie asa, dar aflam acum ca australienii vor investi atat in industria britanica de constructie de submarine – succesorul Astute-class – cat si in cea americana.
    Cat ii costa o astfel de aventura?!

    2
  2. Incerc sa inteleg ce vor sa faca , si inca nu pricep

    Australia are un PIB mai mare ca Turcia (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal) )
    Australia are si o linie a tarmului (coast line) mai mare ca Turcia (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_length_of_coastline )
    E adevar, Australienii nu au un regim politic asemanator Turciei, insa ma uita la lista de nave militare active ale Turciei (da, au si niste „coji” adunate de pe unde s-a nimerit), si ale Australienilor si nu stiu daca sa rad sau sa plang de mila lor

    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_active_ships_of_the_Turkish_Naval_Forces

    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_active_Royal_Australian_Navy_ships

    14
  3. Pe cat e de izolata tara dpdv geografic pe atat se vrea a fi un jucator pe plan global dpdv geopolitic si o forta regionala. Tin sa amintesc ca desi tara e foarte mare ca suprafata, populatia lor nu e foarte departe de cea a Romaniei.
    Capacitatile economice si calitatea societatii de la general, politicieni pana la soferi de taxi si soldatul de rand in schimb da, e foarte departe de noi.

    5
  4. pe hartie,toate bune si frumoase(chiar superbe)!! dar,s au cam trezit in al 13 lea ceas.nu cangurii(in zona oricum sunt cantitate neglijabila,ala mic din gasca care baga batul prin gard) ci americanii cu aceste aliante facute „pe genunchi”,pe repede inainte .prima fregata/destroyer Hunter este asteptata in 2031(deja se vorbeste de un delay de 4 ani si o majorare a costurilor de vreo 16 miliarde aus).deci,in cel mai bun caz,in 2033 prima este operationala..tot atunci este asteptata si prima virgina sh,bineinteles daca vor pompa bani suficienti sa creasca vecinii cadenta de fabricatie la mai mult de doua/an.in timpul asta PLAN ul construieste cruisere,portavioane,LDH uri si sub uri nucleare sau conventionale intr o veselie.bune sau proaste,ei stiu.dar tot ei stiu ca pana in maxim 2030 au niste targets de atins.inseamna ca bubuiala cam pe atunci incepe.o alta problema la canguri este personalul.de niste ani in armata cangurilor nu prea se mai inroleaza baietii(la propriu,anul trecut erau doar 75% barbati pe acolo,restul dudui).vreo 10 ani au avut echipaje ptr doar 3 din cele 6 collins(oricum asta e problema si la americani,anul trecut fiind al doilea an consecutiv in care au inrolat doar 75% din necesar).cum vor face rost de personal ptr atata galagie de sub uri,distrugatoare si ale alea,nu stiu(culmea,salariile sunt atragatoare rau).ce ma amuza maxim e ca de 100 de ani incoace nu invata nimic din greseli.in WW 1 au murit vreo 60000+156000 raniti(adica 10% din populatia masculina a tarii !!! ) intr un razboi care nu era al lor .in WW2 au persistat in prostie si pe langa aia 17000 morti prin insulele pacificului(ii inteleg oarecum,erau prin zona) au mai fost 10000 care au murit(ei stiu ptr ce) prin sicilia,plajele normandiei,etc .acum,ptr a treia oara,isi baga pielea in saramura aiurea in tramvai . odata cu primirea toporistilor si virginelor vor deveni tinta ptr irbm urile nucleare chineze.Errare humanum est sed perseverare diabolicum/stultum(in cazul lor)!!

    1
    • „ci americanii cu aceste aliante facute „pe genunchi””

      anzus, ausfta iti spun ceva?

      In rest foarte frumoasa nuvela. Mai scriai d’astea si cu rusii pe vremuri ca fac si dreg.

      p.s.
      https://edition.cnn.com/2023/04/04/asia/us-philippines-military-base-access-intl-hnk-ml/index.html

      https://www.usfk.mil/Portals/105/Documents
      /SOFA/H_Mutual%20Defense%20Treaty_1953.pdf
      https://militarybases.com/overseas/japan/

      https://www.mofa.go.jp/region/n-america/us/q&a/ref/1.html

      https://installations.militaryonesource.mil/in-depth-overview/navy-support-facility-diego-garcia

      7
      • Ausfta ul ala habar nu am ce este, iar de anzus se cam alese praful acum vreo 40 de ani cand zeelandezii au hotarat ca apele teritoriale sa devina nuclear free. La cum ii cunosc pe canguri, cand isi vor da seama ce inseamna virginele cu toporisti pe ele, nu dureaza mult pana vor iesi in strada la proteste anti nucleare. Au iesit ei ptr Canberra class, care le lua view ul spre rasarit si faceau zgomot noaptea cu gen set urile???. Ideea e ca se pare ca aliatii din nord, coreea aia buna si japonia nu mai sunt de ajuns(sau nu mai prezinta siguranta) in caz de ceva. Si atunci s a modificat schimbarea. Barracudele derivate dintr un sub nuclear au picat examenul si au venit virginele nucleare sh, dar cu toporisti(eventual nucleare) la bord. Ca asa e in politica, mai ales cand saracul pe care il munceai non stop ptr o zeama lunga, a devenit ditamai culturistul care vrea sa iti ia profitul nemuncit de la gura.

        1
    • dupa ce-l cititi pe Stumpf luati si ceva sa va taie greata

      https://twitter.com/FromKulak/status/1670252165875527685

      8
    • vezi ca in Sicilia n-au mai fost australieni boots on ground, doar ceva RAAF, RAN si cate ceva auxiliar prin unitatile Commonwealth cu personal amestecat.

      3
      • Eu iti zic doar ca aproape 10000 au mierlt o prin Europa. Ca a fost sicilia sau nu, treaba lor.
        PS. Si eu am aceleasi sentiment cand iti citesc postarile.

        • Cifra este 3.000 fraiere; in Africa de Nord. Australia si-a restras majoritatea trupelor o data cu inceperea conflictului in Pacific.

          10
          • Inteligenta sclipitoare au fost fix 9572,morti in lupte impotriva germaniei si italiei. Si fix 9480 raniti. Si o zice un australian Gavin Long care printre altele a participat la o enciclopedie de 22 volume despre participarea cangurilor la ww2. Deci, stie ce spune. Apropo, la marines nu se mai dau teste de inteligenta?? Sau ai intrat ca persecutat politic?? Doamne fereste sa zic ceva de uncle sam ca apari tu si incepi cu jignirile.
            PS hai sa iti spun un secret :nu numai ca nu ii plac pe noii tai compatrioti, ii urasc de moarte. Si stii de ce?? Ptr ce au facut acum fix 79 de ani, cand au aruncat ca niste cretini cu bombe peste mii de romani nevinovati, desi stiau de aproape un an ca doar asta era rezultatul. Moartea unor civili, copii, batrani, femei. Dar persistau in prostie penca trebuiau sa foloseasca la ceva zecile de mii de camioane zburatoare produse. Si gata cu off topicul, ca nu vreau sa il supar pe Nicolae.

            3
    • „WW2 au persistat in prostie si pe langa aia 17000 morti prin insulele pacificului(ii inteleg oarecum,erau prin zona)”

      Mintea ta pintenoaga nu inregistreaza ca Papua Noua Guinee, Arhipelagul Solomon si Arhipelagul Bismark erau colonii Australiene, luate prin fiat de la Germania la sfarsitul primului conflict mondial, nu? Bezna mintii insotita de apoteoza prostiei continua.

      6
    • „acum,ptr a treia oara,isi baga pielea in saramura aiurea in tramvai ”

      Apărarea intereselor naționale și sincronizarea cu aliații majori numai asta nu-i.
      Sintagma s-ar potrivi mai curând celor de-i omagiezi când își invadează vecinii în operațiuni militare speciale. Australia doar identifică amenințarea majoră și ia măsuri alături de aliați.

      P.S Trebuie să fii un pic special să alegi tabăra ruso- chineză -iraniano -nordcoreeană (și eventual ce mai găsesc la ofertă) în perspectivă. Și nu, neutralitatea nu este o opțiune realistă pentru majoritatea statelor. Am auzit că și România a devenit țintă pentru nuclearele rusești (dar doar) de când cu Deveselu. Unele șlagăre sunt neschimbate.

      2
  5. Editat: offtopic

    3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *