Romania Military

Capacitatea militara a Iranului (III)

Marina Iraniana (Islamic Republic of Iran Navy –IRIN), are cam 16000 de oameni, iar principalele nave de lupta, in marea lor majoritate, sunt mostenite de la Sah (datand de prin anii *60-*70, dar care au suportat modernizari dea lungul anilor). Dispun de:

-3 fregate din clasa ALVAND (modernizare locala a celor britanice VOSPER MK 5, mostenite de la Sah, achizitionate in 1971/1972), fiind botezate,ALVAND (F-71), ALBORA (F-72) si SABALAN (F-73). Navele au 1100 tone/1540 tone (cu incarcatura maxima), 95 m lungime, 2 motoare Diesel de tip ROLLS-ROYCE OLYMPUS TM-3A –fiecare generand 3800 CP (2830 KW) si viteza maxima de 17 noduri/31 km/h si o turbina cu gaz de 34300 KW –putand ajunge la viteza probabila, de 39 noduri/72 km/h!!!

Alvand 

Au cate un radar de tip PLESSEY AWS-1, de fabricatie britanica aparut in anul 1953, modernizat local; sonar TYPE 174 –britanic, aparut in 1951, activ-pasiv, modernizat de catre iranieni; doua sisteme de control al focului, de tip RTN-10X si sistem de razboi radio-electronic de tip, RDL-2AC; 4 rachete anti-nava de fabricatie chineza C-802 sau varianta locala a acesteia, numita NOOR (in functie de varianta, raza maxima de actiune este cuprinsa intre 30-200 km. NOOR-1 -30 km/QADER -200 km); un tun cu tragere rapida de fabricatie britanica, MARK-8/ DP-114 mm/55 calibre (aparut in anii *70, avand rata de foc cuprinsa intre 20-90 proiectile/minut), posibil insa ca acesta sa fi fost inlocuit cu unul de fabricatie sovietica/chineza; un tun AA dublu de calibrul 35 mm (posibil varianta locala a GDF OERLIKON); 4 tunuri de 20 mm; 2 mitraliere de 12,7 mm, produse local dupa DSHK sovietica; 2 lansatoare triple de torpile de 324 mm, posibil si varianta locala a SKHVAL ruseasca; doua mortiere de calibrul 81 mm; un lansator de grenade anti-submarin de tip LIMBO (A/S MK-10, de fabricatie britanica, aparut in anii *60, posibil modernizat ori copiat local, avand cam 35 tone greutate, lansand proiectile reactive de 30 mm, 94 kg greutate cu focos de proximitate/de timp, raza maxima de actiune cuprinsa intre 366-914 m. Fiecare nava are o rezerva probabila de 51 proiectile, ce ar ajunge pentru maxim 17 salve, fiind deservit de sonarul Type 174); doua mitraliere de calibrul 0,5 mm, de fabricatie locala;

BAYANDOR

-cel putin doua fregate din clasa MOUDGE –considerate a fi fregate usoare, de 1500 tone: JAMARAN (posibil inca doua in diferite faze de constructie, sursa de „inspiratie” ar fi dupa unele surse, navele franceze din clasa LA COMBATTANTE II, mostenite de la Sah si achizitionate prin anii *70), aparuta in anul 2010, inarmata cu: un tun rapid de 76 mm,FAJR-27 (copie a celui italian OTO MELARA, avand rata de foc de 85 proiectile/minut, bataie maxima de 7000 m (tinte aeriene)/17000 (tinte navale); un tun de 40 mm AA, FATH-40 (copie locala, BOFORS); 4 lansatoare de rachete anti-nava C-802 sau varianta locala a acesteia, NOOR (aceasta insa este dotata cu motor racheta de fabricatie autohtona, TOLOUE-4 –copie a celui francez, MICROTURBO TRI-60, aparut in anul 1974, ce echipeaza si rachetele SCALPEG, RBS-15, in varianta modernizata si construita sub licenta. Varianta iraniana a motorului racheta francez, are 3,7 KN putere/29500 RPM, 55 kg greutate si 1,3 m lungime); doua lansatoare triple de torpile de 324 mm; 4 lansatoare de rachete SAMFAJR (copie locala modernizata a celei americane, RIM-66 STANDARD/SM-1, cumparate de catre Sah in anii *70), supersonica, bataie maxima peste 20 km altitudine; cate un elicopter ambarcat de tipul, BELL-212, folosit in misiuni SAR/ASW.

BAVAR

BOGHAMMARS

 

Urmeaza in acest an, sa devina operationala, nava VELAYAT (clasa MOUDGE -2): 1420 tone; 95 m lungime; doua motoare Diesel a cate 10000 CP fiecare; 4 generatoare electrice de cate 550 KW fiecare; 30 noduri viteza maxima; 140 de membrii in echipaj; 4 lansatoare de rachete anti-nava, C-802/803 ori varianta locala, NOOR; un tun cu tragere rapida de 76 mm,FAJR-27; un tun AA de 40 mm, FATH-40; doua tunuri de 20 mm; doua lansatoare triple de torpile de 324 mm; elicopter ambarcat, BELL-212, armat cu rachete anti-nava, NOOR; sisteme radar si EW, moderne;

 

-3 submarine din clasa KILO, denumite local, TAREGH, ce probabil vor fi dotate local si cu rachete de croaziera. Deocamdata, acestea sunt echipate cu cate sase tuburi lanstorpile de 533 mm (posibil sa aiba in dotare si varianta locala a VA-111 SKHVAL ruseasca, pe care iranienii sustin ca o fabrica, fiind numita, HOOT -533 mm diametru, 2700 kg greutate, ogiva de 210 kg, avand viteza sub apa de 370 km/h si autonomie cuprinsa intre 2000-13000 m) si un numar incert de mine marine. Submarinele au fost achizitionate intre anii 1992-1997, fiind botezate: TARIQ-901, NOOR-902 si YUNES-903. Baza lor se afla cel mai probabil la Bandar-Abbas;

NAHONG

-cel putin 3 (insa este posibil ca numarul lor sa se ridice la 15 unitati) submarine din clasa GHADIR, operationale din 2007 –submarine de buzunar de inspiratie nord-coreeana (clasa YONO, derivate din cele iugoslave, clasa YUGO), de 29 m lungime, 120 tone, 18 membrii in echipaj, ce au viteza maxima de 11 noduri (la suprafata)/8 noduri (in imersiune), Diesel-electrice, fiind inarmate cu doua lansatoare de torpile de 533 mm (probabil de tip, YT 534W1) –posibil si SKHVAL (2/4 torpile) si 4-8 mine; cel putin un submarin de buzunar din clasa, NAHONG, destinat Fortelor Speciale, fiind echipat cu doua lansatoare de torpile de 533 mm si mine de fabricatie chineza, EM-52/T-1 (copie a celor sovietice -mine racheta anti-nava si anti-submarin, acustice, magnetice si de presiune, putand fi activate si prin telecomanda, de 950/970 kg greutate, ogiva de 300/320 kg cu exploziv puternic, operationala intre 5-200 m adancime. Cel putin 3000 de asemenea mine se afla in inventarul iranienilor. Mina este dotata cu un procesor programabil care permite cel putin 99 de treceri ale navelor vanatoare de mine, fara a putea fi detonata ori detectata, si detonare automata intarziata pana la 250 de zile.

BOGOMOL

Mina poate fi programata sa se autodistruga, pe o perioada de maxim 500 de zile); cel putin un exemplar de minisubmarin de atac, din clasa X, construit local, avand torpile de 533 mm (cel putin doua, posibil de tip, YT 534W1). Per total, ar avea cam 10-12 minisubmarine, din clasele mentionate anterior. Iranienii sustin ca au in constructie primul lor submarin de 1000 tone, clasa QAAEM, ce ar urma sa fie echipate si cu rachete de croaziera –nu se cunoaste deocamdata daca aceasta clasa de submarine este de conceptie 100% iraniana, si nici armamentul/echiparea acestora;

-au un numar mare de corvete, din urmatoarele clase:

CAT-14

1)BAYANDOR/clasa BAYANDOR (probabil 6 unitati, dintre care doua sunt stocate sau in rezerva), numar de bordaj, 81 (de tipul PF-103, fabricata in SUA –achizitionata in anul 1964 -1135 tone; viteza maxima 20 de noduri/37 km/h; echipaj 133 marinari; radar SPS -6/2D (de fabricatie americana, aparut prin anii *50. Radarul este cu siguranta modernizat local, putand detecta tinte de la cel putin 80 mile marine si posibil, 20000 m altitudine); 4 lansatoare de rachete anti-nava chinezesti, C-802/803/NOOR; un tun cu tragere rapida de 76 mm,FAJR-27; un tun AA cu doua tevi, calibrul 35 mm; doua tunuri de calibrul 20 mm; doua lansatoare triple de torpile de 324 mm; 2 mitraliere AA de calibrul 12,7 mm, DSHK; doua mitraliere de calibrul 0,5 mm. Mai sunt operationale, ADMIRALNAGHDI (82 –fosta PF-104), MILANIAN (83) si KAHNAMOIE (84); navele fiind achizitionate de catre Sah in perioada 1963-1968;

CAT-14 IRANIAN

2)clasa HAMZEH –o singura nava operationala, botezata HAMZEH (802): 580 tone; 54 m lungime; viteza maxima 15 noduri; doua motoare Diesel Storck a cate 1300 CP fiecare; doua lansatoare de rachete anti-nava, C-802/NOOR; un tun de 20 mm; 2 mitraliere de 12,7 mm, DSHK. Posibil ca aceasta nava sa fi fost transformata din anul 2006 in vanator de mine, dar ea este in dotare de pe la jumatatea anilor *60;

-dispun de un numar mare de nave rapide purtatoare de rachete, nave de patrulare si ambarcatiuni rapide (mare parte dintre aceste ambarcatiuni sunt la origine civile, dar armate cu mitraliere, rachete si torpile), precum:

-clasa HUDONG (cel putin 10 unitati, de fabricatie chineza, dar posibil ca iranienii sa le fabrice local sub licenta), operate inclusiv de catre, IRGN: 205 tone; aproximativ 40 m lungime; 3 motoare Diesel; viteza maxima de 35 noduri/65 km/h; echipaj, 28 marinari; 4 rachete anti-nava, C-802/NOOR; 2 CIWS, AK-230 (2 tunuri de 30 mm, putand trage 1000 de proiectile/minut); 2 tunuri AA de calibrul 23 mm. Navele sunt operationale din anul 1994, avand numarul de bordaj, P-313, urmat de cifra 1/2…10;

 

HAMZEH

-clasa KAMAN, nave purtatoare de rachete (clasa COMBATTANTE II, franceze, achizitionate incepand din 1977, modernizate local): 275 tone; 47 m lungime; 4 motoare Diesel; 3 generatoare electrice a cate 150 KW fiecare; viteza maxima de 36 noduri/67 km/h; echipaj 31 marinari; 4 lansatoare de rachete anti-nava, C-802/NOOR; un tun cu tragere rapida, OTO MELARA DP; un tun AA de 40 mm. Cel putin 14 asemenea nave sunt operationale, avand numere de bordaj cuprinse intre, P-221/P-234. Din anul 2003, Iranul a dezvoltat aceste nave, numind-o clasa SINA (probabil 4 operationale pana acum);

IPS-18 TIR

-clasa PARVIN, nave de patrulare rapide, cel putin 3 operationale (PARVIN-211, BAHRAM-212, NAHID-213): 148 tone; 30 m lungime; 2 motoare Diesel, de tip 8 GM6-71; viteza maxima de 22 noduri/41 km/h; echipaj 20 marinari; un tun AA de 40 mm; 2 tunuri de 20 mm; 2 mitraliere AA de 12,7 mm, DSHK. Navele au fost achizitionate in anii *60 din SUA, fiind la origine din clasa, PGM-71. Au modernizate de catre iranienii, din anul 2006 primind noi senzori, mult mai moderni;

-clasa KAIVAN (la origine sunt americane, clasa CAPE, achizitionate prin anii *60, modernizate cu noi echipamente si senzori de catre iranieni), cel putin doua unitati operationale (AZADI-202, MEHRAN-203): 148 tone; aproximativ 30 m lungime; 2 motoare Diesel de tip, 24- NYHMS a cate 1200 CP fiecare; viteza maxima 21 noduri/39 km/h; echipaj 15 marinari; un tun de 40 mm; 2 tunuri de 23 mm; 2 mitraliere AA de calibrul 12,7 mm, DSHK;

-cel putin 90 de nave rapide de patrulare din clasa BAVAR, de productie autohtona, avand 3 membrii in echipaj. In functie de varianta navele pot fi dotate cu: cel putin doua torpile de 533/324 mm; rachete anti-nava, in numar de doua, de tipul, C-701/KOWSAR (varianta locala a celei chinezesti, C-701, produsa din anul 2006. Racheta este subsonica –Mach 0,8, are raza de actiune de maxim 25 km, putand zbura la o inaltime cuprinsa intre 15-20 m, greutate de 100 kg/30 kg ogiva, ghidaj TV/infrarosu/radar); rachete anti-nava de tip, C-704/NASR (copie locala a celei chinezesti, C-704, produsa din anul 2010. Iranienii spun despre ea ca este stealth, putand fi lansata de pe lansatoare mobile terestre, nave de lupta, submarine, avioane si elicoptere. Racheta are 350 kg greutate/150 kg ogiva; 3,5 m lungime; viteza subsonica –Mach 0,9; raza de actiune de maxim 35 km; ghidaj TV/radar);

IPS-16 PEYKAAP

-clasa ZAFAR/MIG-S-2600, nave rapide de patrulare (fabricate local dupa cele nord-coreene din clasa, CHAHO, dar este posibil ca unele dintre acestea sa fi fost cumparate si ulterior modernizate –cel putin 3 sunt operationale, probabil din anul 1987, remotorizate in 1993). Navele au urmatoarele caracteristici: 82 tone; 8,6 m lungime; 4 motoare Diesel; viteza maxima de 40 de noduri; 17 membrii in echipaj; un lansator multiplu de rachete, BM-21, produs local, avand bataia maxima de 20 km; 2 tunuri ZU-23 calibrul 23 mm; radar DECCA 1226, avand raza de actiune de 20 mile marine;

-CAT-14, nave rapide de patrulare de productie chineza, catamaran cu capacitati stealth, achizitionate de catre IRIN probabil pe la jumatatea anilor 2000 (cel putin 5 unitati). Navele au urmatoarele caracteristici: 20 tone; 23 m lungime; viteza maxima de 50 de noduri/93 km/h; echipaj 10 marinari; radar; 2 motoare Diesel a cate 1150 CP fiecare (858 KW); 4 lansatoare de rachete anti-nava, C-701/KOWSAR; un tun de 23 mm, ZU-23; o mitraliera AA de 12,7 mm, DSHK;

HENGHAM-LST

-clasa IPS-18TIR, nave rapide torpiloare de conceptie iraniana, cu caracteristici stealth, avand suprastructura ce reflecta undele radar si radar retractabil, cel putin 10 unitati operationale. Navele au urmatoarele caracteristici: 28 tone; 7 m lungime; 3 motoare Diesel a cate 1200 CP fiecare; 3 motoare cu jet de apa de conceptie iraniana, DIO; viteza maxima de 52 noduri; autonomie 450 mile marine; echipaj 6 oameni; 2 lansatoare de torpile de 324 mm, avand raza de actiune intre 6-10 km, acestea putand fi de fabricatie chineza, nord-coreeana sau autohtona; un radar de navigatie in banda I; o mitraliera AA de 12,7 mm, DOOSHKA (copie locala a celei sovietice, DSHK). Sase asemenea nave au fost exportate in Siria, intre anii 2006-2007;

-clasa IPS-16 PEYKAAP, nave rapide torpiloare, cel putin 10 operationale, varianta probabila a IPS-18 (este insa posibil ca IPS-16 sa aiba ca sursa de inspiratie, clasa nord-coreeana, TAEDONG B/C), avand urmatoarele caracteristici: 14 tone; 17 m lungime; 3 membrii in echipaj; doua torpile de 324 mm, posibil SHKVAL/HOOT; viteza maxima de 52 noduri; 2 motoare Diesel a cate 1200 CP fiecare;

– o vedeta rapida purtatoare de rachete, clasa OSA II, capturata de la irakieni in timpul razboiului; o nava de patrulare clasa BOGOMOL (de fabricatie sovietica, PROJECT 206,5 ULISS, captura de la irakieni, avand 245 tone, 130 m lungime, 30 membrii in echipaj, viteza maxima de 37 noduri si autonomie de 500 mile marine) –nu se stie daca iranienii au schimbat vechile sisteme radar sovietice, cu cele de productie autohtona;

-10 unitati operationale de vedete purtatoare de rachete, clasa HEGU (Type 024, de fabricatie chineza, copie dupa cea sovietica, clasa KOMAR): 79 tone; 27 m lungime; viteza maxima de 38 noduri; autonomie de 520 mile marine; 4 motoare Diesel de fabricatie chineza, L-12V-180; 17 membrii in echipaj; 2 lansatoare de rachete anti-nava, SY-1/C-802/NOOR; 2 tunuri binate, de calibrul 25 mm; un radar Type 352/posibil inlocuit cu unul autohton);

-cel putin 3 nave vanatoare de mine: SCHAHROCK (din clasa, BLUEBIRD, aparuta in anii *50, achizitionata de catre iranieni in anii *70, de 335 tone, echipata insa cu echipamente moderne si remotorizata); una din clasa americana, CAPE si una din clasa HARISHI (provenienta incerta);

-cel putin 15 nave amfibii, din clasele: HENGHAM –TLS (Tank Landing Ships, 4 unitati operationale: HENGHAM-511, LARAK-512, LAVAN-513, TONB-514, intrate in dotare intre anii 1974-1975, de fabricatie britanica): 93 m lungime; 2940 tone; 4 motoare Diesel a cate 2000 CP fiecare; viteza maxima de 14,5 noduri; autonomie 3500 de mile marine; echipaj 75 de marinari+168 de infanteristi marini; 4 tunuri AA binate, ZU-23, calibrul 23 mm; un lansator multiplu de rachete cu 40 de tevi, bataie maxima 20 km, BM-21, fabricat local; 2 mitraliere AA, calibrul 12,7 mm, DOOSHKA (copie locala a DSHK); 4 MANPADS, SA-N-8/9 K34 STRELA-3, sau de fabricatie autohtona, MISAGH-2;

IRAN AJR-LST

-3 nave de aprovizionare a flotei: KHARG (431) -intrata in dotare in anul 1980, de fabricatie britanica: 208 m lungime; 33014 tone; un set de turbine cu abur, Westinghouse; viteza maxima de 21 noduri; echipaj 248 de marinari; un tun de calibrul 76 mm, FAJR-27; 6 tunuri AA binate, ZU-23, calibrul 23 mm; 2 clasa BANDAR ABBAS (BANDAR ABBAS-421, BOOSHEHR -422) –achizitionate intre anii 1973-1974, posibil din Germania: 108 m lungime; 4673 tone; viteza maxima de 20 noduri; autonomie 3500 de mile marine; echipaj 60 de marinari; 2 tunuri AA binate, ZU-23, calibrul 23 mm; 2 tunuri AA, OERLIKON, calibrul 20 mm; 2 mitraliere AA, calibrul 12,7 mm, DOOSHKA (copie locala a DSHK); 2 MANPADS, SA-7 GRAIL/9 K32 STRELA-2, sau de fabricatie autohtona, MISAGH-2 (copie dupa cea chineza, QW-2 VANGUARD);

-2 nave din clasa, IRAN AJR (LST) –la origine acestea sunt comerciale, cumparate din Japonia in anul 1978, armate insa de catre iranieni: 2474 tone; 54 m lungime; viteza maxima de 14,5 noduri; 2 mitraliere AA, calibrul 12,7 mm, DOOSHKA; mine; un radar INA (probabil, radar meteo si de navigatie);

-3 nave din clasa HORMUZ (LCU) -65 m; 1280 tone; viteza maxima de 9 noduri; 2 mitraliere AA, calibrul 12,7 mm, DOOSHKA; un radar INA.

IPS-16-TAEDONG C

Aviatia Marinei Iraniene, dispune de urmatoarele tipuri de aeronave: 4 aeronave F-27, 6 de tip STRIKE COMMANDER, 4 FALCON 20E; 10 elicoptere SH-3D SEAKING, 6 de tip AB-212, 15 AB-205, 10 AB-206, 4 RH-53D si 5 MI-17.

 

WW  

Exit mobile version