Declaratia finala a Summitului NATO – continuarea misiunii Aliantei in Afghanistan dupa 2014, contributii financiare pentru fortele de securitate afghane si reasigurarea ca scutul antiracheta nu e impotriva Rusiei

Afghanistan

  • Tranzitia ireversibila a responsabilitatii privind securitatea de la ISAF (International Security Assistance Force) catre fortele de securitate afghane (ANSF) isi urmeaza cursul pentru incheierea la sfarsitul anului 2014, asa cum s-a decis la Summit-ul de la Lisabona.
  • Pana la mijlocul anului 2013, cand cea de-a cincea si ultima parte din provincii incepe tranzitia, NATO isi va fi imdeplinit obiectivul si ANSF va raspunde de securitatea intregii natiuni afghane. In acel moment, misiunile ISAF se vor transforma din misiuni de lupta in misiuni de instruire, consultanta si sprijin pentru ANSF, iar ISAF va fi capabila sa se asigure ca afghanii au sustinerea necesara pentru a face fata noii responsabilitati. „Ne retragem gradual si responsabil fortele si vom finaliza misiunea ISAF pana la 31 decembrie 2014”, se arata in declaratie.
  • Pana la sfarsitul anului 2014 cand autoritatile afghane vor avea responsabilitatea completa asupra securitatii, misiunea de lupta a NATO va fi finalizata. Insa Alianta ca continua sa ofere o sustinere politica si practica puternica si pe termen lung, prin parteneriatul cu Afghanistanul.
  • NATO este pregatit  – la cererea guvernului afghan – sa aiba o misiune post-2014, de o natura diferita, de a antrena, sfatui si asista ANSF. Aceasta nu va fi o misiune de lupta.
  • NATO isi va indeplini rolul, impreuna cu alti actori, in realizarea unor forte afghane suficiente si sustenabile, capabile sa asigure securitatea propriei tari. In acest scop, Aliatii vad binevenite contributiile si isi reafirma angajamentul puternic fata de contributia sustinerii financiare a fortelor de securitate afghane. Nu se vorbeste despre valoarea contributiilor si nici despre cat este dispus sa ofere fiecare stat NATO.
  • Viitoarele alegeri (n.r. care au loc in 2014) trebuie sa fie organizate avand in vedere respectarea suveranitatii si in concordanta cu Constitutia afghana. Transparenta, incusivitatea si credibilitatea lor au o importanta extrema. Progresul in atingerea acestor obiectibe va incuraja natiunile NATO sa ofere ajutor pana si dupa 2014.

Relatia NATO-Rusia

  • Cooperarea NATO-Rusia este de importanta strategica intrucat contribuie la crearea unui spatiu comun de pace, stabilitate si securitate.  (…) Vrem sa vedem un adevarat parteneriat strategic intre NATO si Rusia si vom actiona ca atare, asteptand ca si Rusia sa faca la fel.
  • Salutam progresul important in cooperarea noastra cu Rusia de-a lungul celor 10 ani de la infiintarea Consiliului NATO-Rusia (NRC). In acelasi timp, avem opinii diferite pe anumite subiecte si este nevoie sa imbunatatim increderea, transparenta reciproca si predictibilitatea pentru a atinge intregul potential al NRC.
  • In acest context, intentionam sa discutam cu Rusia in NRC preocuparile aliatilor privind intentiile declarate ale Rusiei de instalare de echipamente militare la granitele Aliantei. Avand in vedere obiectivele, principiile si angajamentele ce deriva din NRC, cerem Rusiei sa isi indeplineasca obligatiile in ceea ce priveste Georgia. (…) Continuam sa fim ingrijorati de multiplicarea prezentei militare ruse pe teritoriul georgian si continuam sa cerem Rusiei sa asigure accesul liber asistentei umanitare si observatorilor internationali.

Scutul antiracheta

  • Continuam sa fim ingrijorati de multiplicarea amenintarilor la adresa Aliantei noastre puse de proliferarea rachetelor balistice, se arata in Declaratia Summit-ului. La Summitul de la Lisabona am decis sa dezvoltam o capabilitate de aparare impotriva rachetelor balistice a NATO pentru a ne indeplini misiunea de baza a apararii colective. Scopul acestei capabilitati este sa ofere o acoperire totala si protectie pentru toate populatiile NATO din Europa, a teritoriului si fortelor impotriva amenintarilor aparute din proliferarea rachetelor balistice.
  • Apararea antiracheta poate complementa rolul armelor nucleare in descurajareș nu il poate substitui. Aceasta capabilitate este pur defensiva.
  • Suntem incantati astazi sa declaram ca Alianta a realizat capabilitatea de aparare antiracheta interima a NATO. Va oferi un semnificativ prim pas operational c efect imediat, in acord cu decizia noastra de la Lisabona, oferind masumul de acoperire cu mijloacele disponibile, pentru a proteja populatiile, teritoriul si fortele de pe flancul sudic european al NATO impotriva atacurilor cu rachete balistice.
  • Scopul nostru ramane sa oferim Aliantei un sistem de aparare antiracheta al NATO operational care sa poata oferi acoperire si protectie complete populatiilor, teritoriilor si fortelor armate, bazat pe contributii nationale voluntare, prin interceptori si senzori finantati la nivel national, prin aranjamente privind gazduirea (n.r. unor elemente) si prin extinderea capabilitatii de protectie antiracheta din teatrele de operatiuni (Active Layered Theatre Ballistic Missile Defence – ALTBMD).
  • Doar comanda si controlul sistemelor ALTBMD si extinderea la apararea teritoriilor sunt eligibile pentru finantari comune. In contextul capabilitatii de aparare antiracheta al NATO, Turcia gazduieste un radar de avertizare timpurie. Notam potentiale oportunitati pentru cooperarea in apararea antiracheta si incurajam Aliatii sa exploreze alte posibile contributii voluntare, prin cooperare multinationala, sa ofere capabilitati relevante ca si o folosire a sinergiilor potentiale in planificare, dezvoltare, achizitii si desfasurarea echipamentelor.
  • Ca in cazul tuturor operatiunilor NATO, va fi asigurat intregul control politic al Aliatilor asupra actiunilor militare ale acestei capabilitati interimare. Avand in vedere timpul scurt de zbor al rachetelor balistice, Consiliul Nord-Atlantic (Consiliul – organismul celor 28 de membri) agreeaza reguli predeterminate de comanda si control si proceduri care au invedere inclusiv consecintele interceptarii. Consiliul va analiza regulat implementarea capabilitatii de aparare antiracheta a NATO, inclusiv inaintea reuniunilor ministeriale de aparare si externe, si va rpegati un raport comprehensiv pana la urmatorul Summit.
  • Alianta este pregatita sa colaboreze cu state terte, dupa caz, pentru a spori transparenta si increderea si pentru a spori eficienta apararii antiracheta. Avand in vedere interesele de securitate comune cu Rusia, ramanem angajati in cooperarea privind schtul antiracheta in spiritul increderii reciproce.
  • Prin eforturi continue in Consiliul NATO-Rusia, incercam sa determinam cu sistemele noastre independente de aparare antiracheta pot functiona impreuna pentru intarirea securitatii europene. Suntem nerabdatori in implementarea propunerii de infiintare a Centrului de fuziune a datelor asupra rachetelor NATO-Rusia si a centrului comun de planificare a operatiunilor pentru a coopera in apararea antiracheta.
  • Propunem dezvoltarea unui regim transparent bazat pe schimbul regulat de informatii despre capabilitatile actuale de aparare antiracheta ale NATO si Rusiei. O astfel de cooperare concreta in apararea antiracheta este cel mai bun mod de a oferi Rusiei asigurarile pe care le cauta privind planurile si capabilitatile NATO de aparare antiracheta.
  • In acest sens, reafirmam astazi ca sistemul antiracheta al NATO din Europa nu este indreptat impotriva Rusiei si nu va submina capabilitatile de descurajare strategica ale Rusiei.  Apararea antiracheta a NATO este menita sa ofere protectie impotriva potentialelor amenintari care vin din afara zonei nord-atlantice. Chiar daca regretam declaratiile recurente ruse privind posibile masuri indreptate impotriva sistemului de aparare antiracheta al NATO, salutam dorinta Rusiei de a continua dialogul cu scopul gasirii unui acord pentru viitorul cadru de cooperare in apararea antiracheta.

 

Un grup de 14 tari NATO, intre care si Romania, a cumparat cinci drone fara munitie

Un grup de 14 tari din cadrul NATO – Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Romania, Slovacia, Slovenia si Statele Unite – a decis sa achizitioneze cinci vehicule aeriene fara pilot (drone) impreuna cu centrul de comanda si control, a anuntat, duminica, Casa Alba, in prima zi a summit-ul NATO de la Chicago. In comunicatul Casei Albe se mentioneaza ca NATO va opera si va asigura mentenanta sistemului din fondurile comune ale celor 28 de tari aliate. Presedintele Traian Basescu s-a referit, duminica seara, la proiectul Smart Defence, insa nu a spus ca Romania se afla in grupul de 14 tari care va achizitiona cele 5 drone. Nu este clar care este contributia financiara a Romaniei in cadrul acestui proiect. 

Despre acest proiect a vorbit duminica si secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care nu a mentionat insa numele tarilor care cumpara drone. “Astazi, a fost  semnat un contract privind achizitioarea a cinci drone fara munitie care le va da posibilitatea comandantilor nostri sa identifice amenintari, sa identifice tinte sau sa vada ce se intampla la orizont, in orice moment”, a declarat Rasmussen. Secretarul general NATO a mai spus ca acest proiect este realizat in cadrul Smart Defence, si ca alte 20 de proiecte au fost aprobate duminica “menite sa furnizeze facilitatile de care avem nevoie la un pret pe care ni-l putem permite”.

Sursa: Hotnews

 

M.C.

2 comentarii:

  1. Acest anunt tine tot de servirea Patriei.
    Va invit pe toti pe 27 mai ,in parcul Izvor ,la ora 12 ,sa gasim solutii la problema cainilor agresivi(cu stapan sau fara),dar si problema animalelor maltratate de oameni.Sunt invitati toti .Si iubitorii de animale si iubitorii de oameni si neiubitorii.Toata lumea.Ca niste cetateni responsabili sa gasimi solutii in mod inteligent.
    Vorbiti cu cine doriti si dati mesajul mai departe.

  2. Cum am spus si pe „celalalt site”:
    Cu Global-Hawk-urile nu mai suntem doar „europeni” ci si „GLOBALI”.
    Acum, ca e vorba de un program NATO in care americanii si-au plasat niste echipamente de care probabil nu aveau neaparata nevoie e partea a 2-a.
    Banii investiti de Romania nu sunt multi insa intrebarea mea este cum sunt stabilite prioritatile de utilizare ale acestor drone? Noi, ca granita estica NATO, avem vreun mot in plus la chestia asta sau nu, fata de state europene situate in interiorul Europei geografice? Poate din perspectiva asta am platit o cota parte mai mica decat potentialul de utilizare…

    Mie nu-mi pare neaparat problematic faptul ca utilizam la comun astfel de echipamente ci modul in care s-a luat decizia plus declaratia domnului presedinte, „no confirm si nu infirm”… Pai ce e asta?!

    Sau vrea s-o anunte la calup cu alte stiri, gen multirol si sisteme AA, ca sa intelegem despre ce offset o fi vorba?! O fi vreo tatonare pe 25 mil$ pentru achizitia de cateva mld. $ de multiroale, sa vada cum reactioneaza opinia publica? Adica ce-ati zice daca …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *