Două vești mari pentru Turcia

După ce în iulie 2025 Indonezia  a semnat un contract cu turcii pentru achiziția a 48 de avioane multirol KAAN pentru aproximativ 10 miliarde de dolari, lucrurile merg mai departe.

Dar pentru început, continui să-mi exprim grozava uimire față de acest contract măcar și pentru că multirolul turcesc este la nivel de machetă, un pic zburătoare. Turcii nu dețin sisteme de armament pentru avion, nu au radare propri, nu au motoare pentru el, iar la nivel de experiență nu au absolut nimic, și cu toate acestea Indonezia este gata să cumpere un avion care abia de există, în condițiile în care acesta este și primul avion de lupta turcesc din istorie.

Dar turcii sunt optimiști și susțin că în 2028 va fi lansată producția de serie.

O paralelă între Turcia și Coreea de Sud nu cred că merită făcută. Coreenii au o industrie net superioară tehnologic celei turce, au marșat mai întâi pe familia de avioane FA-50 – antrenament avansat și vânătoare ușoară – susținuți masiv de americani (mai ales la motoare) și israelieni (pe zona radarului AESA) și abia apoi au făcut pasul spre KF-21.

Așa că dați-mi voie să rămân uimit.

Cu toate acestea, turcii ar trebui să fie veseli, pentru că spaniolii ar fi demarat discuțiile pentru o eventuală achiziție a aceluiași KAAN. “Infodefensa” a scris despre asta pe 7 mai iar turcii de la TAI au confirmat. Să rămâi fără grai și mai multe nu. Întrebarea este ce anume cumpără spaniolii de la turci, când turcii cumpără Eurofighter de la europeni?!

Spaniolii, de nerozi ce sunt socialiștii de-i conduc, nu vor să cumpere F 35A pentru forțele aeriene pentru înlocuirea F/A-18 Hornet și nici F 35B pentru a scoate la pensie ultra-bătrânele Harrier și cum programul european FCAS este de facto mort de mult, Madridul s-a băgat singur într-un colț al lumii și de acolo caută soluții.

Adevărat că Spania a semnat deja un contract pentru achiziția a până la 45 de avioane de antrenament avansat (și el tot la nivel de prototip zburător) Hürjet. Atunci unul dintre motivele afacerii ar fi fost acela că Turcia s-ar fi angajat să cumpere șase Airbus A 400M pe care Spania era obligată să le cumpere dar nu le mai dorea, iar turcii ar fi fost dispuși să le preia ei.

Cert este că spaniolii s-au băgat să cumpere un avion de antrenament care nu este nici măcar în producția de serie.

Oferta turcească pare atrăgătoare, nu neaaparat dpdv militar ci al altor premise. Turcii promit un grad ridicat de participare industrială, suveranitate asupra arhitectuirii IT a avionului și evident, reducerea dependenței față de Statele Unite.

Lucruri care pe hârtie sună foarte bine, doar că la război nu mergi cu astfel de hartogarii ci cu avionul în sine, cu sistemele lui de comunicații și război electronic, cu arsenalul sau de rachete și bombe, și prima întrebare care îți vine în minte este cu ce rachete aer-aer va veni Kaan în dotare? AMRAAM, Sidewinder, Meteor, MICA?! Americanii vor fi de acord cu integrarea rachetelor și bombelor lor ghidate pe KAAN? Poate europenii cu Meteor, IRIS T, SCALP?

Poate, dar să cumperi KAAN ca substitut la F 35A arată că ești dus rău cu capul și habarnuai ce faci.

Este bineînțeles doar opinia mea.

Sigur că există și varianta ca spaniolii, pe model  Hürjet, să cumpere fix avionul și mai apoi să și-l doteze singuri cu radar, sisteme de comunicații, război electronic, să-și integreze singuri – dacă vor primii aprobare – rachete și bombe. Doar că și avionul în sine contează foarte mult…

În privința motoarelor, turcii au în dezvoltare un motor – TF3500 – despre care nu se știu foarte multe lucruri, dar ne uităm la cât de mult se chinuie rușii (după ani și ani de zile) pentru motorul lor pentru Su-57, la câți ani s-au dat chinezii cu capul de toți pereții să obțină niște copii cât de cât decente după motoare rusești și la cât s-au chinuit turcii (încă n-au reușit) pentru a  dezvolta un motor diesel pentru tancul lor Altay…

Astfel încât este rezonabil de presupus că motorul turcesc nu va fi la nivelul celor americane sau europene, cum nici avionul în sine n-are cum să fie Eurofighter, Rafale, F 16 sau F 15, fără să mai discutăm despre F 35A.

În altă ordine de idei, indonezienii par multumiti de primul contract și au semnat un acord pentru livrarea a unui maxim de 60 de Bayraktar Kizilelma. Acesta drona ar fi să fie “loyal wingman” pentru Kaan și dispune de radar propriu AESA, cala internă pentru arme, sisteme autonome.

Acest sisteme semi-autonome de arme sunt destinate să lupte alături de avioane de vânătoare cu pilot și deși multă lume dezvoltă astfel de sisteme, deocamdată nu avem ceva în dotare. În principiu avem de-a face cu un sistem multiplicator de forță, ieftin și care nu necesită pilot, iar un avion pilotat ar putea controla parțial un număr de astfel de drone.

Ideea ar putea fi bună.

Astfel încât, în Turcia ori se întâmplă ceva nemaivăzut la alții și atunci evident că ne este greu să înțelegem miracolul turc, ori lucrurile nu sunt nici pe departe atât de frumoase cum par de la distanță ci doar foarte ieftine și achizitionate de socialiștii spaniolii sau de Indonezia care deși n-a prea făcut achiziții prostești nu este totuși o țară în care transparența să fie la ea acasă.

Dacă aș face o paralelă între Spania și Indonezia, mai multă încredere aș avea în guvernul țării asiatice.

 

GeorgeGMT

 

2 comentarii:

  1. Păi zic să renunțe și pesedeaua la SAFE și F-35 și să facă un contract cu KAAN. Adică chiar dacă vin avioanele peste vreo zece ani, rușii să știe de pe acum că aici sunt iar otomanii.

  2. Problena cu „loyal wingman” e ca nu-i de loc ieftin.
    Despre KAAN… imi iau floricele si ma asez la peluza.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *