F/A-18 Spania sau ce inseamna offsetul…

descărcare

Avionul care a facut din Spania o putere economica si industriala

Spania a achizitionat in 1983 avioane americane F/A-18 Hornet iar in urma acestei afaceri economia Spaniei a avut foarte mult de beneficiat, mai mult decat atat investitiile din cadrul programului de offset s-au facut de comun acord cu Guvernul Spaniei in scopul de a maximiza efectul acestora si modernizarea tehnologica a economiei iberice.

Negocierile cu americanii au inceput insa cu doi ani mai devreme, in 1981, cu producatorul avioanelor Hornet, McDonnell Douglas (astazi parte din Boeing) iar rezultatele sunt urmatoarele:

–          investitile totale au atins un plafon de 1,5 miliarde de euro

–          peste 450 de contracte oferite diverselor companii spaniole, 75% dintre ele in domeniul aero-spatial

–          un total de 900 de companii iberice au avut beneficii directe si indirecte de pe urma acestui contract

–          au fost lansate comenzi catre industria spaniola evaluate la 11 miliarde de euro

–          au fost deschise peste 60 de centre industriale ultramoderne

Un exemplu de cooperare economica benefica, si care a implicat tehnologie de inalta clasa, a fost deschiderea in Spania a unui centru pentru asigurarea mentenantei flotei de avioane Harrier detinute de catre Italia, Statele Unite si Spania, iar contractul asigura monopolul spaniolilor in ceea ce priveste mentenanta flotei de Harrier.

Un alt exemplu este realizarea  ASCOD AFV – un MLI – construit de catre General Dynamics European Land Systems si care a fost, in varianta de cercetare, fabricat in Spania pentru piata britanica.

Cu acest impuls puternic Ministerul Apararii de la Madrid a finantat impreuna cu Ministerul Industriei  un vast program de inarmare, care a avut ca principal obiectiv construirea in tara a unui procent cat mai ridicat din tehnica de lupta necesara, desi principalele programe de achizitii militare au fost unele cu caracter international. Astfel Spania a intrat in parteneriate cu marile companii, parteneriate care se desfasurau dupa un tipic foarte clar: Spania achizitiona tehnica de lupta, insa aceasta era realizata preponderent in tara si de asemenea companiile spaniole deveneau partenere si pentru alte contracte in care compania straina ar fi fost implicat, astfel industria iberica a intrat in fluxul economic international, beneficiind pe langa contracte si locuri de munca si de acces la o tehnologie nou si banoasa.

Astfel ibericii si-au construit singuri tancurile Leopard 2E, dar au fost si parteneri cu Krauss-Maffei pentru tancurile Leopard exportate in Arabia Saudita. Si aceeasi reteta a fost folosita si in urmatoarele programe militare: fregatele F-100, A 400M, Pizzaro II, submarinele S-80 dezvoltate cu Franta – o varianta spaniola a Scorpene, IRIS-T- racheta aer-aer, fregatele F-105, programul elicopterului mutlirol NH-90 si racheta AT Spike.

De remarcat ca Ministerul Apararii si cel al Industriilor de la Madrid au dezvoltat un plan de achizitii militare si industrializare in zone de tehnologii inalte, in valoare de 24 de miliarde de euro in perioada anilor 1997-2008, insa este esential de spus ca armata spaniola nu a fost lasata singura ci dimpotriva, tinand cont de importanta existentei unei industrii nationale, spaniolii au vazut in necesitate inarmarii tarii si o imensa oportunitate pentru a-si dezvolta economia si a obtine un numar foarte mare de slujbe bine platite. De prisos sa mai mentionam ca „grosul” beneficiilor a mers catre economia civila iberica, prin subcontractare de bunuri sau servicii si capitalizare, plus o rata mare de modernizare industriala care a permis economiei spaniole dezvoltarea de produse civile cu un inalt grad de manufacturare, adica slujbe sigure si salarii rezonabile, iar veniturile agregate ale bugetului federal au fost tot timpul pe plus.

Exact acelasi lucru il sustine si RomaniaMilitary inca de la infiintare: nevoia stringenta de modernizare a Armatei Romane nu este o piatra de moara de gatul economiei nationale decat daca esti total impotent mintal, pentru ca de fapt aceasta necesitate este o imensa oportunitate de dezvoltare economica si industriala a Romaniei, mai ales astazi cand cvasi-majoritatea companiilor din domeniul apararii se confrunta cu foarte mari taieri bugetare si ar fi de acord cu aproape orice compromis pentru niste comenzi substabtiale, si ele si guvernele lor, inclusiv prin finanatarea integrala a achizitiei cu plata in rate foarte convenabile.

Astfel acest sistem ar putea asigura sume imense economiei nationale, prin investitii straine directe in fabrici si locuri de munca, plata imprumuturilor fiind asigurata, ca si piata de desfacere a produselor, de catre companiile straine investitoare.

Practic Spania nu  a cumparat niciodata tehnica de lupta fara ca aceste contracte sa aduca plus valoare propriei sale economii si evident nu au cumparat tehnica de lupta second-hand sau la nimereala, cate 31 de bucati odata sau mai nou cate 16, ci dimpotriva au avut un plan intins pe multi ani, plan care prevedea atat inarmarea decenta a tarii cat si cresterea industriei nationale in urma contractelor de offset sau a cooperarilor cu parteneri straini.

RomaniaMilitary Production (Marius Z. & GeorgeGMT)

11 comentarii:

  1. Pe langa valoarea economica, astfel de investitii influenteaza in mod pozitiv si invatamantul tehnic universitar prin simplul fapt ca le ofera absolventilor o sansa de a acces intr-un domeniu de top al industriei. In timp, chiar daca nu ai avut, iti formezi o adevarata elita profesionala, oameni care pot fi foarte utili in dezvoltarea altor proiecte militare dar si civile.

    .

  2. Absolut corect, aceste investitii sunt un motor de dezvoltare atat economic cat si social, oferind tinerilor un rost in viata in tara lor. Unul dintre scopurile ibericilor a fost si acela de a reduce emigratia tinerilor din industria aeronautica spaniola, lucru care le-a reusit pe deplin.

    • Toate tarile care au avut cresteri economice masive incepand din anii 80 au pus accentul pe doua lucruri cercetare si invatamant creand astfel un cerc virtuos: cercetarea ajuta la cresterea invatamantului tehnic care creste calitatea personalui tehnic care creste usurinta modernizarii industriei si lucrului cu parteneri straini ceea ce atrage investitori straini in domeniul high-tech ceea ce aduce banii multi si finatarea a cercetarii s.a.m.d. In Coreea de Sud am impresia ca accentul pus pe finatarea invatamantului si cercetarii este trecut in Constitutie iar finatarea Invatamantului si Cercetarii la un loc trece de 10% PIB prin anii 90 mergea spre 20% la fel si in Taiwan. De aici le-au iesit T-50, (Coreea), AIDC F-CK-1 Ching-kuo (Taiwan), K1, K2, Samsung, Acer, Asus, MSI, LG, Dawoo, sa mai continui?
      La noi din anii 90 mantra este: „ce nevoie avem de cercetare? ca fac altii mai bine” ca urmare au disparut aproape complet proiectele noi serioase de cercetare, facultatilor tehnice le scade calitatea studentilor care prefere studii economice si drept pentru ca acolo se fac banii iar investitorii straini nu mai vin in Romania cu slujbe high-tech pentru ca cei mai buni profesionisti emigreaza direct la ei iar aici nu mai au cu cine lucra s.a.m.d.

  3. „Exact acelasi lucru il sustine si RomaniaMilitary inca de la infiintare…decat daca esti total impotent mintal”
    Comparatia cu si exemplul Spaniei sunt absolut irelevante…
    Pt ca acolo este vorba de spanioli si Spania. Adica Occident.

    La noi este vorba de romani si Rromanica.
    Adicatelea nicidecum Occident, ci TIGANIE Mioritica Est-europeana (si nu ma refer la aia bronzatii din nastere(din ce in ce mai multi), ma refer la TIGANII nostri din structurile statului, aia cu pielea alba si facultate, eventual doctorate prin scarile bloacelor).

    Oarece diferente subtile, oarecum majore…
    Nuff said…

    • volodimir nakajima

      cand te referi la aia cu doctorate luate prin scarile bloacelor, te referi shi la jegurile si leprele din pdl , pp-dd sau miscacarea populara a lui base? sau decat faci o aluzie la pontilica si fraierii din usl?

  4. da, au luat ei ceva investitii da’ cine a luat o intalnire de 15 minute cu Obama?

    fiecare cu prioritatile lui.

  5. Voi comparati contractele din anii 80 cu contractele de acum .
    Ai bani cumperi , nu ai bani nu cumperi .
    Ai bani , dar vrei mai mult ? Atunci mai vedem …

  6. weng-bao morozov

    F/A-18 C/D Hornet era o solutie cu mult mai buna pt Romania, decat F-16 A/B MLU
    in numar de 48 de aparate, bineinteles achizitionate in aceleas contitii cum a facut-o Spania,asa cum se arata in articol,impreuna cu 48 de JAS-39 C/D Gripen, cele 2 avioane avand acelas motor F-404-GE-400,si suplinite de inca 48 IAR-99 B Soim,remotorizat cu F-404-GE-400 fara PC, faceam o forta aeriana redutabila in zona, Dar deh daca suntem condusi de incompetent, nesimtiti, impertinenti si hoti, de la stanga la dreapta…asta e…ne alegem cu ciurucuri si ei,ai nostrii conducatori cu spagile….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *