Operatiuni militare uitate- 13 Iulie 1913, obiectiv Sofia

“…vom fi ce am fost, şi mai mult decât atâta…”- Petru Rares

 

In data de 1 aprilie 1913, Parlamentul Romaniei vota “Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul de infiintare a Fortelor Aeriene Romane. La data de 30 Aprilie, regele Carol I, ratifica aceasta lege prin Inaltul Decret Regal nr.3199.

Imediat dupa infiintare, Fortele Aeriene Romane vor da primul test, participarea la al doilea razboi balcanic. La data de 5 Iulie 1913 Romania isi mobilizeaza armata, iar in 10 Iulie 1913 declara razboi Bulgariei.

Nou infiintata forta aeriana avea doua structuri: Şcoala de zbor de la Cotroceni (Sectia I) si Liga Aeriana Romana (Sectia a II-a). Datorita lipsei de avioane a Sectiei I, armata s-a bazat pentru misiuni de recunoastere doar pe Sectia a II-a, aceasta fiind relocata pe terenurile de zbor de la Dunare. Sub conducere printului George Bibescu, Sectia a-II-a avea in componenta 9 aviatori si 13 avioane, in majoritate de tip Bleriot.

Blériot XI (Wikipedia)

Dupa 10 Iulie, Sectia a II-a s-a mutat la sud de Dunare la Vratza şi Orhanie. S-au efectuat in principal zboruri de recunoastere  pentru Corpul I de armata.  In data de 13 Iulie 1913, pilotul Nicolae Capsa survoleaza Sofia, astfel, Aviatia Militara Romana devine prima forta militara aeriana care survoleaza o capitala inamica pe timp de razboi. In cele mai multe documente, se mentioneza ca Sofia a fost prima capitala survolata de o aviatie militara inamica pe timp de razboi, ceea ce nu reuseste sa stirbeasca din extraordinarea reusita a aviatiei militare romane.

Nicolae Capsa

(http://earlyaviators.com/ecapsa.htm)

Pentru ca documentele si documentarea acestui episod din istoria Romaniei sunt extrem de limitate, mai jos va invit sa cititi o relatare a capitanului Ion H. Arion publicata in “Revista automobila”  in octombrie 1913. Trebuie sa mentionez ca preluarea am facut-o de pe site-ul www.historia.ro.

“D-l Ionel Arion a luat parte la ultima campanie cu gradul de căpitan detaşat la secţia a doua a serviciului de aviaţiune al armatei. D-sa şi-a făcut o adevărată specialitate din funcţiunea de ofiţer observator în aeroplan şi a izbutit să facă observaţiuni tot atât de precise şi de documentate ca orice ofiţer similar din străinătate. Am obţinut dela D-l Ionel Arion carnetul D-sale de drum precum şi autorizaţiunea de a publica conţinutul lui pentru cititorii Revistei automobile. Rândurile de mai jos sunt reproduse textual după acel carnet aşa cum au fost notate zilnic de autorul lor. Vom aminti că D-l Arion a făcut primul zbor de aviaţiune în Bulgaria, încă de la 24 Iunie, împreună cu pilotul căpitan C. Fotescu, atunci când nu se ştia nimic încă despre trupele bulgare. În aceeaşi zi, în urma unui accident, D-sa salvă viaţa tovarăşului său căzut sub aparat şi cuprins de flăcări. M.S. Regele răsplăti vitejia ambilor ofiţeri, decorându-i cu «Virtutea militară». De la 1 Iulie înainte d. Arion fu ataşat pe lângă pilotul nostru naţional, Locotenent N. Capşa, pe monoplanul căruia făcu apoi toate recunoaşterile următoare.

24 Iunie.Sosiţi în Calafat din ajun, pornim din Calafat cu Căpitanul C. Fotescu şi cu mine la orele 6.20 dimineaţa. Evaluăm câtva timp deasupra regiunei cuprinse între comunele Ciuperceni şi Smârdan. Luăm înălţime şi trecem Dunărea la Akar Arcer la aproximativ o mie de metri. Urmând valea râului Arcer ajungem în dreptul şoselei naţionale Vidin-Ferdinandovo pe care o urmărim până la Belogradcik. Nu observăm nicio trupă inamică ci numai convoiuri de căruţe încărcate. Constat însă exactitatea hărţei respective din «Călăuza automobilistului» pe care urmez drumul şi ţin să trec această sinceră constatare în raportul meu spre ştiinţa celor în drept. Virăm spre nord-vest. Trecem Rabiska pe la orele 7 şi 15 min. De acolo se trag două focuri de tun în direcţiunea noastră. Mergem mai departe spre Topoleve, Kalenik;înconjurăm Vidinul şi trecem înapoi Dunărea la Ciuperceni, unde cavaleria română trage asupra noastră o salvă de patruzeci de focuri. Aterisăm la Calafat, la ora opt. Totalul zborului 1 oră 40 minute;160 kilometri.

Ne înălţăm din nou la orele 6 şi un sfert pentru a recunoaşte, conform ordinelor primite, valea râului Topolovica şi graniţa bulgară din spre Serbia. Ne ridicăm la vre’o sută de metri când o vijelie puternică întoarce aparatul nostru şi-l trânteşte la pământ. În momentul căderei benzina ia foc, aeroplanul începe a arde şi tovarăşul meu Fotescu prins sub corpul aparatului este cuprins de flăcări. Subsemnatul căzut în picioare mă reped în ajutorul lui şi reuşesc să-l scap din groaznica lui poziţie, stingând cu mâinile hainele lui în flăcări. Isteţul pilot are totuşi arsuri grave la obraz şi la mâini. Aparatul arde complect. Motorul suferă stricăciuni radicale. Plecăm cu automobilul la Bucureşti unde sosim după un drum de 14 ore. Am dispus ca aparatul să fie expediat a doua zi cu trenul la Bucureşti.

1 Iulie.Sosind dimineaţa din Bucureşti, am format parcul la Segarcea şi am montat îndată aparatele noastre. Îndeplinesc rolul de observator pe monoplanul Locotenent N. Capşa.

La ora 6 şi ½ seara punem elicea în mişcare şi luăm direcţia spre sud. Trecem peste bivuacul trupelor române la Gighera şi trecem Dunărea la Kosloduci. La o mică depărtare zărim un convoi de căruţe în număr de pe[ste] patruzeci, cari au şi fost capturate de cavaleria română în urmă, după indicaţiunile noastre. Înaintăm spre sud-vest, trecem peste Razgrad şi zburăm pe valea Cibarului până la Vâlceadrava. Virăm spre est şi prin Goria Gnoiniţa şi ne îndreptăm spre râul Ogost, pe care-l urmăm la vale până la Butan. De la Butan ţinem şoseaua Rahova-Ferdinandovo. Dar o pană de motor ne sileşte să aterisăm în mijlocul Câmpului. Reparăm pe loc;contactul dela magnet se desprinsese. Este ora 8 şi 10 m. O mulţime de ţărani bulgari ne privesc cu teamă, fără nicio rea voinţă. Trecem Dunărea pe la Rahova şi aterisăm la Bechet la ora 8 şi 20 m. Totalul zborului:1 oră şi 50 minute;160 kilometri. Între Bukohica şi Rahova am văzut trupe inamice, al cărui efectiv l-am evaluat la o companie. Am aflat a doua zi că era întreaga garnizoană din Rahova care fugea de trupele române şi care a fost capturată a doua zi de Corpul I de armată.

2 Iulie. Ne-am mutat la Bechet, unde am format parcul. Primim ordinul la 6 ½ seara să plecăm în căutarea monoplanului lui Poly Vacas, cari nu s-a întors. Zburăm spre Isker în dreptul comunei Selanovce, dar nu găsim pe Vacas (aterisase lângă Plevna). Ne înapoiăm la Bechet după un zbor de 50 kilometri în 45 de minute.

3 Iulie. Pornim din Bechet la ora 6 a.m. cu ordinul de a recunoaşte şoseaua Rahova-Vratza. Zburăm drept spre sud. La eşirea din Rahova recunoaştem un regiment de infanterie şi un regiment de cavalerie în bivuac. Mai departe, la Kruşevica, un escadron de cavalerie, de asemenea în bivuac. Nu pot însă să disting dacă sunt trupe amice sau inamice, de oarece suntem prea sus. Ştiu însă că sunt trupe româneşti. Trecem peste comunele Galici, Târnova, Sokolar, Komarevo, Male Pesten şi virăm la ora 7 şi 10 m. deasupra oraşului Vratza, în gara căruia văd mai multe vagoane staţionând, dar nici o urmă de trupe. Ne întoarcem spre nord prin Borovan, Malorat, Rogosna, Bârzina, Sarbenica pe Ogost şi înapoi la Bechet. Totalul zborului:2 ore şi 15 minute;180 km.

4 Iulie.Parcurgem distanţa ce desparte Bechet şi Corabia. Zbor de 50 kilometri în 45 de minute.

5 Iulie. Schimbăm aparatul nostru din ajun. Bate un vânt puternic. Ne întoarcem totuşi la Bechet de astădată în 38 de minute numai de zbor;distanţă:50 kilometri.

6 Iulie. Ni se dă ordinul să facem o manevră de ravitailare (aprovizionare – n.a.) pe Şoseaua Rahova-Vratza. Pornim la orele 7 ½ a. m. şi aterisăm fără incident la Altemir în faţa Regmentului 5 artilerie care trecea pe acolo în acel moment. Aşteptăm sosirea camionului cu benzină. Pe la orele 9 şi 30 m. văzând însă că nu vine camionul plecăm înapoi de teama vântului care se ridica. Distanţa totală:95 de kilometri. Spre seară pornim la ora 6 pe un vânt destul de tare. Înaintăm spre sud în aceeaşi direcţie ca dimineaţa. Aterisăm la Vratza la 7 ½ în faţa unei cazărmi unde cantona Regimentul 1 roşiori şi tocmai în momentul când Regimentul 31 infanterie intră în Vratza. N’am văzut decât trupe româneşti. Totalul zborului:1 oră şi 15 m;90 de kilometri. Petrecem noaptea la Vratza.

7 Iulie. Primim ordinul să pătrundem mai adânc în Bulgaria. Avem de recunoscut astăzi Şoseaua spre Mezdra şi Valea Murovului. Plecăm din Vratza la ora 4 dimineaţa şi urmăm calea ferată spre est. La Bela Ruska virăm spre sud, trecem peste munţi la o înălţime de 200 metri cutreerăm Valea Murovului până la Povacene. Observăm aci două companii de infanterie bulgară. În gara Mezdra recunoaştem un escadron de cavalerie română. Aterisăm la Vratza la ora 5 şi ½ . Totalul zborului:1 oră şi 15 minute;100 de kilometri. După trei sferturi de oră, după ce am comunicat celor în drept rezultatul recunoaşterei noastre, ne înălţăm din nou la ora 6 pentru a ne înapoia la parcul nostru din Bechet, unde sosim după 1 oră şi 20 de minute de zbor. Distanţă:90 de kilometri.

9 Iulie. Parcul nostru a pornit la Rahova. Am rămas singur cu aparatele Blériot No.1 şi No. 8 (Poly Vacas). La orele 6 a.m. plecăm la Corabia pentru a lua ordine. Suntem pe aparatul No.1. Terenul este foarte accidentat, vântul bate tare. În momentul decolărei rupem elicea, tigele de la supapele motorului, carterul din faţă şi rezervorul de uleiu. Schimbăm imediat aparatul şi pornim cu No.8. Dar vântul este din ce în ce mai puternic. După câteva minute de zbor vijelia ne dă aproape aproape peste cap. Suntem trântiţi brusc de la 400 metri înălţime la 50. Capşa reuşeşte să restabilească echilibrul şi, săltând mereu, ajungem în dreptul Corabiei. Vântul nu ne lasă să coborâm. Suntem jucăria lui. Aterizăm, totuşi, fără accident. Distanţă:50 de kilometri.

10 Iulie. Suntem trimişi din nou la Vratza. Pornim din Corabia pe aparatul No.10. la orele 6 şi 30 m, iar Poly Vacas porneşte în acelaşi timp cu noi pe aparatul No.8. Vacas soseşte înaintea noastră la Vratza. Îl urmăm după câteva minute, aterisând la orele 7 şi 50 de minute. Totalul zborului:1 oră şi 20 minute;110 kilometri.

La Vratza ni se dă ordinul de a recunoaşte iar valea Murovului şi de a împinge recunoaşterea până la satul Etropole. Plecăm la ora 6 şi 54 m. seara. Ne învârtim deasupra oraşului pentru a ne înălţa la circa 1.200 de metri. Luăm direcţiunea şoselei spre Mezdra, trecem munţii şi mergem de-a lungul văei Murovului la 2.000 metri înălţime. Trecem peste Povacene şi Orhania şi deasupra defileului ne ridicăm la 2.500 metri până la Kamarci, unde vedem o divizie întreagă românească. Spre dreapta zărim o construcţie poligonală ce are înfăţişarea unui fort. La Vest, în depărtare, zărim primele case ale capitalei Bulgariei, dar, ne îndeplinim misiunea mai la Est. Ocolim satul Etropole. Nu vedem nici o trupă inamică. Aterisăm la Orhania la ora 8 şi 40 m. Totalul zborului:1 oră 55 minute;140 kilometri.

13 iulie. Astăzi mergem deasupra oraşului Sofia. Pornim la ora 6 şi 5 m. dimineaţa. Trecem munţii de-a lungul defileului la o înălţime de 1.500 metri până la monumentul din Arab-Konak. Virăm apoi spre Vest şi înaintăm direct spre Sofia de-a lungul şoselei celei mari. La eşirea defileului celui de al doilea, pe la Zeljava, vedem un bivuac cu o 140 de corturi aproximativ. La ora 7 şi ½ suntem deasupra Sofiei. Trecem deasupra palatului regal, virăm peste mitropolie. Vedem un fort mare cu două cupole la începutul şoselei spre Filipopoli. De asupra oraşului iau mai multe vederi stereoscopice. Dar la întoarcere întâmpinăm greutăţi mari din pricina norilor îngrămădiţi în calea noastă. În dreptul munţilor începe a ploua. Cade şi grindină. Nu ştiu cum se face că aterisăm sănătoşi şi nici un accident. La ora 8 şi 20 m. suntem adăpostiţi la Orhanie. Totalul zborului:2 ore [şi] 15 minute;140 km”.

 

VS- Viorel Stan

Biografie:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/primul-examen-aviatia-militara-romana-in-al-doilea-razboi-balcanic

https://en.wikipedia.org/wiki/Second_Balkan_War#Romanian_intervention

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bl%C3%A9riot_XI

http://earlyaviators.com/ecapsa.htm

http://www.aviatiamagazin.com/headline/fortele-aeriene-romane-au-implinit-100-de-ani/

 

13 comentarii:

  1. Alte surse vorbesc despre aruncarea de manifeste deasupra Sofiei.

    • Da, ai dreptate. Mai multe surse indica acest lucru, dar mi s-a părut ciudat ca Ion Arion nu menționează nimic despre asta. Oricum dacă orice nație ar fi reușit o astfel de premiera, ar fi sarbatorit-o și promovat-o intens. Dar noi , nu. Păcat

  2. Cristian IONITA

    Pionerat cu adevarat …. ar fi interesant de aflat ce aparatura ptr observatie aveau …. camera foto, statie radio, eventual arma … etc
    Oare inamicul avea cu ce sa riposteze?

    • Nu cred ca aveau statie radio. La ce dimensiuni si masa aveau statiile de pe vremea aia, nu cred ca mai decola avionul. Din ce se intelege din text, aterizau si raportau.
      Nu cred ca producea cineva tunuri antiaeriene pe vremea aia.
      EI vorbesc ca s-a tras asupra lor dar ori zburau foarte jos, in zone muntoase, si s-a putut trage cu tunuri obisnuite, ori s-a tras cu armament de infanterie.

    • Nu aveau arme, nu mai mult de revolver la sold eventual. 1913 era anul in care s-au facut primele bombardamente experiementale, cu grenade aruncate din calinga manual. de altfel in 1914 tot manula s-au aruncat bombele (proiectile de artilerie modificate, grenade de mana si sageti de metal)
      nu aveau sigur aparate radio. Tot echipamentul inclusiv avioanele erau din comert ca sa zic asa. Improvizatie de la inceput la sfarsit
      Dar asa era peste tot in acele zile de pionerat

  3. „De asupra oraşului iau mai multe vederi stereoscopice”

    Interesant de aflat ce echipament permitea asta.
    Si mai interesant ar fi fost sà fie pàstrate cliseele ce permiteau imaginile cu efect de relief.

    Cât despre Blériot XI, este tipul de avion care a traversat primul canalul Mânecii.
    Prima lui întrebuintare în ràzboi a fost fàcutà de italieni, în Libia, contra turcilor, în 1911-1912.

  4. Grigore Leoveanu

    Foarte interesant ! M-am documentat de curand pentru un articol referitor la aviatia de recunoastere in ww1, care va apare in curand pe site. Sunt prezentate informatii despre camerele foto folosite.
    Nu stiam despre aceste misiuni romanesti.
    Oficial, cam astea sunt considerate primele zboruri de recunoastere aeriana :

    The first use of airplanes in combat missions was by the Italian Air Force during the Italo-Turkish War of 1911-1912. On 23 October 1911, an Italian pilot, Capt. Carlo Piazza, flew over the Turkish lines in Libya to conduct history’s first aerial reconnaissance mission, and on 1 November 1911, the first ever aerial bomb was dropped on the Turkish troops in Libya.

    The first reconnaissance flight in Europe took place in Greece, over Thessaly, on October the 5th over the Ottoman army. This was the first day of the Balkan wars, and during the same day a similar mission was flown by German mercenaries in Ottoman service in the Thrace front against the Bulgarians. The Greek and the Ottoman mission flown during the same day are the first military aviation combat missions in a conventional war. A few days later, on 16 October 1912 a Bulgarian Albatros aircraft performed one of Europe’s first reconnaissance flight in combat conditions,[citation needed] against the Turkish lines on the Balkan peninsula, during the Balkan Wars of 1912-1913.
    Este mentionata ca data 5 oct 1912 .
    Probabil zborul de recunoastere deasupra unei capitale, reprezenta o noutate absoluta. Era 13 iulie 1913,

    Este extraordinar ce faceau acei adevarati eroi romania !!! Cinste lor !

    Multumesc pentru articol . Foarte bun !

    • Din pacate pilotul nu a apucat sa se catapulteze si a murit…Dumnezeu sa-l ierte!
      Zbura in formatie si se pare ca a intrat in fileurile de aer / turbulentele create de jeturile celor din fata, l-au intors si a cazut pe o aripa. Inaltimea mica la care evoluau
      la show-ul aviatic i-a fost fatala…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *