Principalele rezultate ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL 2014) – Republica Moldova

 

NUMĂRUL POPULAȚIEI

La recensământul populației și al locuințelor (RPL2014) desfășurat în perioada 12-25 mai 2014, au fost recenzate persoanele cu reședință obișnuită (persoanele care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 12 luni, indiferent de cetățenie), cât și cele absente din țară pe o perioadă mai mare de 12 luni. Astfel, au fost înregistrate un total 2.804.801 persoane, din care 209 000 sunt non-rezidenţi (7,5%), iar 2.595.771 sunt persoanele cu reşedinţă obişnuită în Republica Moldova.

În mun. Chișinău populaţia nu a fost recenzată în totalitate, gradul de acoperire fiind de 59% (conform rezultatelor Anchetei post recenzare realizată de către BNS în perioada 16-29 iunie 2014 cu aplicarea metodologiei recomandate de UNSD, Post Enumerations Surveys – Operational guidelines, UN, 2010) , iar pe total ţară populaţia a fost recenzată în proporție de 98,1%. Conform estimărilor, populația care nu a fost cuprinsă la RPL este de 193 434 persoane, iar numărul total de persoane recenzate ar fi constituit 2.998.235 persoane, inclusiv 2.789.205 populaţia cu reşedinţă obișnuită. Spre deosebire de RP2004, datele din 2014 vor fi diseminate pe două totaluri ale populației, persoanele cu reședința obișnuită și persoanele absente mai mult de 12 luni peste hotarele țării.

Raioanele și municipiile cu o populație de peste 100 000 sunt aceleași comparativ cu 2004 si anume – municipiile Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia și raioanele Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni. Totodată a crescut numărul raioanelor cu o populație de sub 50 000, care în 2014 a constituit 9 raioane, iar în 2004 – 6 raioane. Raionul cu cea mai mică populație continuă să fie Basarabeasca. În 2014 cele mai multe orașe, 18 la număr, aveau populația între 10 000 și 20 000, în timp ce în 2004 numărul acestora a fost de 22.

Din total populaţie recenzată în 2014, 33 700 persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit, comparativ cu 26 500 persoane în 2004.

STRUCTURA ETNICĂ ȘI LINGVISTICĂ A POPULAȚIEI

La recensământul din 2014, înregistrarea datelor despre etnie, limba maternă, limba vorbită de obicei și religie s-a efectuat la dorința şi libera declarație a persoanei. Astfel, informația privind etnia este disponibilă pentru 2 754 700 persoane (98,2% din total populație recenzată).

S-au declarat moldoveni 75,1% din populaţie, 7,0% – români, ucraineni – 6,6%, găgăuzi – 4,6%, ruşi – 4,1%, bulgari -1,9%, romi – 0,3%, iar alte etnii constituie 0,5% din populaţie. Comparativ cu 2004 ponderea populaţiei care se identifică moldoveni s-a redus cu 1,0 p.p., iar a persoanelor care s-au declarat români a crescut cu 4,8 p.p. față de 2004. Ponderea populației de etnie rusă și ucraineană s-a micșorat respectiv cu 1,9 și 1,8 p.p. în ultimii 10 ani, iar a etnicilor bulgari, găgăuzi și romi nu a suferit modificări esențiale.

Menţionăm, că moldovenii, românii, ucrainenii și găgăuzii, locuiesc preponderent la sate, iar ruşii în oraşe. Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1 mie sunt: belorușii, evreii, polonezii și armenii cu 2, 8 mii, 1,6 mii, 1,4 mii și 1.0 mii persoane, respectiv.

 

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că moldovenii sunt majoritari în majoritatea raioanelor /municipiile țării, iar în 16 din acestea, ponderea moldovenilor este de peste 85%. Excepție fiind raionul Taraclia, unde predomină etnicii bulgari (66,1%) și UTA Găgăuzia, cu 83,8% găgăuzi. Ucrainenii și rușii sunt concentrați în mun. Chișinău și Bălți, astfel ponderea etnicilor ruși fiind de 37,7% și 13,6%, iar a ucrainenilor de 14,9% în mun. Chișinău și respectiv 9,6 % în mun. Bălți.

Potrivit liberei declaraţii a celor 2 723 300 persoane care au indicat limba maternă (97,1% din total recenzaţi), pentru fiecare a doua persoană (56,7%) din populaţia care au declarat limba maternă, limba moldovenească este limba maternă, iar în cazul a 23,5% limba română reprezintă limba maternă. Limba rusă este considerată limbă maternă de către 9,7% din populație, iar limba găgăuză, ucraineană și bulgară de 4,2%, 3,9% și respectiv 1,5% din populaţie.

Comparativ cu 2004 s-a mărit ponderea persoanelor care au indicat în calitate de limbă maternă – limba română cu 6,9 p.p., fiind în scădere ponderea persoanelor care au indicat limba moldovenească drept limba maternă – cu 3,5 p.p.. De asemenea, se atestă o scădere a ponderii persoanelor a căror limbă maternă este rusă și ucraineană, cu 1,6 p.p.

În cadrul recensământului din 2014 a fost obţinută şi informaţia despre limba în care vorbeşte de obicei populaţia. Din numărul total a locuitorilor ţării, care au indicat limba vorbită de obicei (2 720 300 persoane), 54,6% vorbesc de obicei în limba moldovenească, iar 24,0% în limba română, 14,5% în limba rusă, 2,7% în limba ucraineană și aceeași pondere pentru limba găgăuză, 1,0% – limba bulgară. În alte limbi, decît cele enumerate, vorbeşte de obicei 0,5 % din populaţie. Nu a indicat limba în care vorbeşte de obicei 3,0% din populaţie.

Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă, limba naţionalităţii sale, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,7% din total.

CETĂȚENIE

Din totalul populației recenzate, 99,5% sau 2 609 000 persoane sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din care 6,5% (180 700 persoane) au declarat că dețin și cetățenia altui stat. Cetățenii altor state reprezintă 0,5%, iar cei fără cetățenie sunt 0,02% din totalul populației. Dintre cetățenii Republicii Moldova cu dubla cetățenie, 97,4% au declarat țara celei de-a doua cetățenii, din care 84,4% dețin cetățenia României, 6,0% pe cea a Rusiei, 2,4% a Bulgariei, iar pe cea a Italiei și Ucrainei cîte 1,5% respectiv.

CONFESII RELIGIOASE

Din numărul total al populaţiei care și-au declarat religia (2 611,800 persoane), 96,8% se consideră ortodocși, cu 1,3 p.p. mai mult față de 2004. Din rândul persoanelor de altă religie, urmează a fi menţionaţi: baptiștii (creștinii evanghelici baptiști) reprezintă 1,0% din total, martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii – 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea – 0,3% din total şi catolicii reprezintă 0,1%, de altă confesiune decît cea menționată mai sus s-au declarat 0,5%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2% din total, cu 1,2 p.p. mai puțin față de 2004.

Religia nu a fost declarată de către 193 000 persoane, reprezentând 6,9% din populaţia ţării.

Sursa (și restul datelor/articolului), Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova:

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5583&parent=0

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=30&id=5582&parent=0

________________________________

Rumania Military vă amintește și de scandalul cu privire la aceste date, pentru a putea face o comparație. Ne referim la faptul ca procentele etnice  ale ”moldovenilor” (56,8%) și ”românilor” (23,2%) din linkul de mai jos (prezentat de presă în 2 ianuarie 2015 și contestat atunci de BNS al Republicii Moldova) sunt virtual identice cu cele finale ale…limbii materne ”moldovenești” (56,7%) și ”române” (23,5%) prezentate în acest moment (31 martie 2017)! Ce coincidență! 😉

Republica Moldova – (infografic) Recensămîntul populației și al locuințelor 2014: date preliminare

41 de comentarii:

  1. Extrase din dictionarul moldovenesc-roman
    Nadejde-speranta
    Primejdie-pericol
    Zavod-uzina
    Gat legau-cravata
    Maia-ficat
    Indragostit-inamorat
    Razi bine cand il citesti. Nu stiam ca dictionarele pot fi comice.

    • Dictionar de 2 bani. De gat legaul isi are originea in activitatea Scolii Ardelene si incercarile unor membri de a „indigeniza” 100% lexicul ceea ce a dus la accidente comice precum aceasta traducere a cuvantului cravata.Altfel umor fortat inventat de jurnalisti cu o cultura precara .

  2. Stau in Banat si la mine la sat, legaul este bucata de lemn cu un carlig de fier, a carutei. Carligul de fier se ataseaza pe un inel de caruta iar de capetele acesteia sun legate doua lanturi ce sunt prinse de harnasamentul calului folosit la tractiune. Deci in Basarabia „gat legau” inseamna „cravata”…. nu stiam asta….
    Imi mai amintesc si de injuratura favorita a bunicului din partea mamei… (a murit prin ’97): ” ‘tu-ti maiu’ mamii tele”. I-as spune-o cu drag lui Dodon. Si asa nu ar intelege ce zice un roman mai ales ca din Banat in Basarabia e cale luna si deh… vorbim limbi diferite…

    • Eu sunt din Iași și nu vreau să rămână ideea că sintagma gât-legău se și utilizează în Moldova. A apărut pe la mijlocul secolului 19, dorindu-se a fi introdusă pentru a înlocui cuvântul cravată de proveniență franceză. Puriștii limbii române, au propus sintagme de genul nas-suflete sau nas-suflău/nas-ștergău pentru batistă, de-sine-mergător pentru automobil, departe-vorbitor pentru telefon și alte giumbușlucuri din astea. Autorii dicționarului ”moldovenesc”-român nu fac decât să-i plagieze pe puriștii secolului 19.
      Celelalte cuvinte sunt folosite la o scară mai mică sau mai mare… nădejde primejdie și zăvod de proveniență slavă, innamorat de origine italiană, maia nu prea l-am auzit ca și înlocuitor pentru ficat, se utilizează însă la amestecul de drojdie lapte care se pune peste aluat înainte de frământat.

      • Sincer nici nu stiam ca exista aceasta sitagma pana acum. M-a frapat asemanarea intre cea din dictionarul respectiv si regionalismul folosit la mine in zona. Dintr-un capat in celelalt al tarii ne leaga un cuvant. Cuvantul acesta spune, striga la noi ca suntem de acelasi neam, acelasi sange. Limba si traditiile leaga o natiune si totusi unii o tin pe.a lor. Ne spun ca albul este negru sau ca ploua de jos in sus. Partea cea mai rea este ca sunt si oameni care cred acest lucru si atunci mai ca.mi vine sa le plang de mila.
        Clar, cuvantul legau este unul dintre cuvintele ce ne arata ca banatenii, moldovenii si celelalte regiunii unde este folosit au origini comune. Oare de ce nu se zice la fel si in Ungaria? Ori Serbia? Si asta este doar un cuvant…
        Mai punem portul popular atat de asemanator in toate regiunile tarii? Doina cea suava ori hora noatra din strabuni? Dansul navalnic al calusarilor ce se intalneste pw mai tot cuprinsul Romaniei? Taiatul porcului, Martisorul, Sanzienele, Rusaliile, Caii lui San Toader… si mukte altele ce se intalnesc doar la poporul roman sau la unii vecini ce le.au imprumutat de la noi…
        Si totusi unii sunt orbi…

        • Ăia, unii nu sunt orbi. Știu foarte bine lucrurile pe care le spui. Caută însă să falsifice totul, istorie, limbă, neam. Asta e trădare cu premeditare. Și sunt mulți. Foarte mulți.
          Norocul nostru însă, e că inteligența neamului nu e dată de politicieni, de șefi de camere parlamentare trădători, de parlamentari inculți, de șefi idioți.
          ”Republica Moldova” va intra la un moment dat în UE. Păcatul e că va trebui să treacă un timp prea mare. Tinerii de azi, cu dublă cetățenie, să devină bătrâni. Și atunci se va face și unirea pe veci a neamului Românesc.

          • Republica Moldova nu va intra niciodata in UE.

            • Ba o să intre. Nu știu dacă vom prinde momentul. De intrat, o să intre.

            • Cum a spus si Dl Musoiu, Republica Moldova nu va intra niciodata in UE.De ce?? Pentru ca o alta extindere a uniunii nu va mai fi.Singura lor solutie este unirea cu Romania(De voie sau de nevoie).

              • Eu sunt adeptul teoriei schimbării prin schimbarea de generații. Acum, în anul de grație 2017, ar trebui să intrăm în UE, nu ne-am califica. Geografia ne-a ajutat însă, și în cazul nostru, s-a dorit accelerarea procesului. Liberă circulație, locuri de muncă în UE, cât să atingem o masă critică. Problema e că masa critică nu reacționează decât la lucrurile esențiale. (vezi manifestațiile ordonanței lui ciordache). O metodă de accelerare a procesului e MCV. Ecuația creșterii percepției nivelului la care suntem, la ceea ce mai avem nevoie să facem, a fost în mare parte datorată procesului de anticorupție în România. Și a crescut exponențial, influențată fiind de oamenii plecați la muncă în afara țării, și de influența rudelor care au rămas aici.
                În Moldova, se încearcă același lucru. Și creuzetul schimbării de acolo este oferirea de cetățenii române. Deosebirea dintre noi și ei este însa în atingerea masei critice, masă care să se implice și să schimbe lucrurile. Cheia este să continuăm să le dăm cetățenii, să continuăm să le dăm mii de burse anuale, să-i sprijinim în opțiuni energetice, să le refacem grădinițe, școli, să le dăm posibilitatea să vadă lucruri, autobuze școlare, mălai, făină de grâu, whatever. După ce le vor fi văzut, vor atinge și ei masa critică, și se va termina și cu dodon și cu șor și cu alți garabeți de pe acolo.

              • Nici eu nu cred ca o sa intre in UE… in primul rand pentru ca Rusia isi baga coada serios prin presiuni asupra UE si interventii in interiorul Moldovei prin politicienii filorusi… si in al doilea rand..nici UE nu stium daca o sa mai existe in viitor..din pacate.

      • Cred ca ” maiu” este un soi de ciocan :))). Am postat ceva similar cu postul tau mai sus inainte sa-l citesc pe al tau. Nu am dorit sa te dublez.

        • În zona asta, maiu are aceeași semnificație. La piuă (un soi de mojar), e utilizat pentru zdrobit semințe (un soi de pistil). E făcut din esență de lemn tare să fie greu, iar în trecut era o armă de temut în mâinile unui om puternic. Mai ales, dacă, îi băteau două trei piroane (cuie lungi pt. nave) în partea dilatată. Era un soi de megabuzdugan….

          • Maiu
            Mjolnir – „de maner/manuit”, ciocanul lui Thor (Zeus/Jupiter/Dzeul fulgerelor/tunetelor/ploii) in miturile scandianve. „J-ul” se pronunta „i”.
            Mjolna – „fulger” in limba rusa.

      • in Ardeal maiul este un ciocan de lemn

        • Maiul este ciocan din lemn si in Banat. La ciocanelele cu care se bate toaca de exemplu se spune maiutze 🙂 fiindca sunt mai mici.
          Dar totodata pe la sate se mai spune mai si la ficat :))))

      • ”inamorată ”e venit pe linia rusă, rușii au împrumutat din franceză-nobilimea lor a folosit foarte mult franceza!
        este mai nu maia ”MAI3, maiuri, s. n. (Reg.) Ficat. – Din magh. máj”

    • Domnule Nevers ,depinde unde in.Banat ptr ca banatul nu.mai este banat de zeci de ani ,moldovenii si.oltenii au colonizat jud timis ,Bine venirati scrie la intrare in.Timisoara ,majoritatea numelor se termina cu …..esei sau aiei,probabil in zona caransebesului sa nu fie atatia moldoveni in rest e full ,nu te mai mira ca sunt cuvinte aduse din zona moldovei sau olteniei,la taicamio in.jud hd se spune vinars si peste deal la faget se spune rachie ,si in moldova tot rachie se spune .

      • Zona fagetului este zona mea. Rachie nu se zice din cauza moldovenilor. Moldovenii care au venit in banat nu au venit sa stea la sat…
        Diferente sunt de la sat la sat dar.mite peste deal cum spui matale. In satul meu se vorbeste folosind preponderent grupul de litere „ge” sau chiar „gi” in loc de „de” iar in satul vecin se foloseste „dă” atunci cand grupul de litere este in afara cuvantului. „De unde esti?” este la mine „ge unge esti” iar in satul vecin este „dă unge esti?”. Folosirea de „ci” in loc de ” ti” este cam la fel in toata zona fagetului astfel Timisoara devine Cimisoara :))) iar grupul „ge” inlocuit cu „je”, Faget pronuntandu.se in zona „Fajet” 😀
        Bunica din partea maica.mii este de la Lapugiu… dincolo de dealul Cosevitii, mentionat de tine… si bietul tata, fie iertat, mi.a povestit ca dupa ce s.a casatorit cu mama au fost in vizita la neamurile la Lapugiu. Si normal l.au imbiat cu vinars. Si tot s.a intrebat ce putea fi… logica ii zicea ca trebuie sa fie vin distilat deci tescovina cum se spune pe la noi si s.a mirat un pic ca nah… rachia de struguri e cam pe locul 2 in zona. Nu mai spun ce usurat si mirat a fost dupa ce a gustat… ca nah… normal era din prune. Doar in zona aia se face o rachie super… si o palinca la fel 😉
        Asa ca diferentele astea nu trebuie sa ne mire atat si de aceea sunt bucuros cand aud regionalisme folosite in fiecare colt al tarii.. sunt ramasite ale limbii romane vechi dar care incet, incet vor dispare din pacate…

  3. Marfa, sunt poligot. Cu cat se plateste un translator Md-Ro?

    • Mai este si o veche unealta folosuita la pietruit drumuri. O bucata de lem grea, cilindrica de 70-100 cm inlatime si poate 20 cm grosime. In partea superioara are 2 manere din lem .. partea de jos estetarita cu cercuri de fier . Se ridica 10-20 cm si se izbea piatar de dedesubt .. sa intre in „pat” . Munca grea pana a apraut compresorul . In frageda copilarier am maipuacat s avaz ope unii batand pietrele cu maiul …

  4. Uitasem sa precizez ca tot la mine acasa… catre gat se zice grumaz… deci este evident… m.am luminat… vorbim alta limba.

    Am scris totul sub semnul sarcasmului. Nu trebuie sa ne mire asemenea nerozii. Chiar in Romania unii cred si acum in ce spune cel ce iti imparte uleiul inainte de vot asa ca nu ma mir de ce se intampla acolo. Interesul unora este ca masele sa ramana cat ma inculte, cu cat mai putin acces la informatie. In felul acesta sunt usor de controlat. Totusi sa nu fii in stare sa te intrebi de ce vorbesti tu moldoveneasca si vecinul romana si totusi sa te intelegi… imi pare ceva de domeniul sf…

  5. Rezultate normale pentru un stat care nici nu ar trebui sa existe.

  6. Rezultatele recensământului includ și Transnistria? Nu cred. Acolo sunt aproximativ 1/3 români, 1/3 ruși și 1/3 ucrainieni. Deci adevăratele rezultate de fapt nu se cunosc. Oricum, e îmbucurător creșterea semnificativa a vorbitorilor de română, desigur în sensul clarificării identității naționale acelor oameni.

  7. Lucrurile evolueaza si eu zic ca este incurajator faptul ca 24% din populatie se declara vorbitoare de limba romana .
    Referendumul s-a facut in 2014 si in mod sigur agresiunea rusa din Ucraina a mai adaugat cateva procente in plus pentru tabara pro romana
    Partea proasta este ca populatia batrana, cei nascuti in URSS sunt piedica in calea romanizarii Moldovei.
    Timpul insa nu iarta si la urmatorul referendum in 2024 cifrele vor fi mult mai bune pentru noi.

    • Pacat de tineretul din Moldova condamnat pentru mult timp la saracie si lipsa de perspective in cel mai sarac stat din Europa

    • LAsa ca sunt si unii tineri care au prekluta cestia cu „statalismul” si incearca sa zica ca ei e Moldova … sica ei nu sunt romani ci au olata identitate. Culmea unii sunt scoliti pe aici pe la noi …. mai ales la New Colege a lu Plesu …

  8. intotdeaunna se trezesc unii care n-au ce face si inventeaza limbi „straine”.

    Ca sa nu fim chiar cei mai speciali, la englezi au aparut unii care spun ca enmgleza ar trebui purificata de elementele latine/franceze/etc si astfel a aparut anglish (ultimate nerd language):
    https://www.youtube.com/watch?v=IIo-17SIkws

    Acuma daca exista limba klingon….

  9. Ce motiv are Moldova sa se uneasca cu Romania? Ca si noi suntem la fel de saraci ca si ei,maine poimaine ne intrec si bulgarii si o sa ramanem vai de noi. In 90 Polonia avea acelas pib ca si noi,si unde sunt ei acum si unde suntem noi? E bine sa se vorbeasca si de unire da eu zic sa nu mai visam cai verzi pe pereti ca abia sunt bani la buget sa se mareasca pensiile. UE nu va permite niciodata o unire, nimeni nu are nevoie de asta mai ales in climatul geostrategic sensibil in care ne gasim. Dar poate pune guvernul de vreun ROEXIT ca sa ne luam tara inapoi si facem si unirea asa in ciuda „birocratilor de la Bruxelles”, doar ca atunci cand doua saracii se unesc nu iese nimic bun.

    • „Ce motiv are Moldova sa se uneasca cu Romania?”

      Pentru a sterge nedreptatea din 1940.

      „maine poimaine ne intrec si bulgarii”

      Da, imediat.

      „Dar poate pune guvernul de vreun ROEXIT ”

      ROEXIT = faliment total al Romaniei.

  10. Basarabia este o minune si este de mirare ca exista. Vreo 200 de ani sub turci si inca vreo 200 sub rusi…si totusi majoritatea locuitorilor vorbesc limba stramosilor nostri.

  11. Opiniile personale nu reflecta neaparat realitatea domnule Musoiu.

  12. Moldova este ca o femeie care sta cu cineva doar pt bani, este bine cand primesc fonduri nerambursabile dar nu prea vor ei unire,lucru confirmat si prin alegerea lui dodon.

    • Ce vor „moldovenii” nu conteaza, important este ca Romania sa obtina controlul asupra teritoriului. Restul se va rezolva pe parcurs.

  13. Mda, poate ar trebui sa ne mai amintim , ca si germani au vrut…. si au ajuns la concluzia ca ar trebui sa-i numeasca cumva pe ai mai prosti dintre ei si asa au aparut austrieci, pentru confortul meu as prefera sa ……ai mai prosti dintre ……moldoveni, opinia mea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *