Sud-coreenii par a renunta la ideea de portavion

Propunerea celor de la DSME

Deocamdata cel putin dar lucrurile par sa fie inclinate mai spre definitiv decat spre amanare.

Ca sa luam lucrurile de la inceput, Coreea de Sud si-a propus sa aiba cel putin un portavion, cel mai probabil doua, si pe acest criteriu au anuntat programul: LPX-II” mai apoi CV-X.

In 2020 totul a fost confirmat oficial si s-au alocat fonduri, planul de a construi  portavioane fiind prins in cincinalul 2021- 2025. Doua companii locale, Daewoo Shipbuilding si Marine Engineering [DSME] si Hyundai Heavy Industries [HHI] au venit cu propuneri si parneteri straini, cu experienta in constructia de portavioane.

Babcock si Fincantieri au fost alese, lucrurile indicand un usor avantaj pentru britanici, doar ca odata cu schimbarea guvernului de la Seul lucrurile au degenerat. Mai intai a fost confirmata comanda pentru inca 20 de aparate F 35A, dar nimic despre F 35B, avioane cu care viitorul portavion coreean ar fi fost sa fie echipat. Mai apoi, in planul bugetului de aparare pentru 2023 programul CV-X nu mai apare absolut deloc, in schimb se aloca fonduri suplimentare (bugetul pentru 2023 al Coreei de Sud intru aparare este de 42,5 miliarde de euro) pentru alte programe.

Submarinul “Dosan Ahn Changho” (clasa KSS-III) primeste bani in plus (submarin capabil sa lanseze rachete balistice din imersiune), ca si achizitia suplimentara de rachete anti-racheta Patriot PAC 3MSE, drone de supraveghere si rachete tactice (sol-sol) de calibrul 230mm.

O apreciere speciala, 5 miliarde de euro primeste programul de productie al tancului K2 care intra in productia de masa (sa traiasca polonezii).

Dar cel mai probabil ca sud-coreenii au ales in mod intelept, ce sa faca ei cu 1-2 portavioane?! Cu atat mai mult cu cat apararea tarii are la baza un razboi prezumtiv cu Coreea de Nord, nu cu China, Japonia sau cine stie cu cine si in cadrul unui razboi cu nordul, trei sunt aspectele principal luate in considerare de Seul:

  1. “Ruperea Lantului”, capacitatea operationala a Sudului de a distruge capacitatile de lansare a rachetelor din nord. Si aici intra atat informatiile necesare cunoasterii locurile unde sunt amplasate aceste rachete cat si posibilitatea Sudului de a le distruge rapid, poate chiar preventiv:
  2. „Korea Air and Missile Defense System” [KAMD], sisteme de rachete anti-rachete;
  3. “Korea Massive Punishment end Retaliation” [KMPR], adica promisiunea ferma ca Nordul va fi facut una cu pamantul in cazul unui atac neprovocat asupra sudului.

Si intr-adevar, daca privim  problema prin prisma celor trei “stalpi” ai apararii sud-coreene, portavionul iti pare ca nuca-n perete, fara sens si fara absolut nicio utilitate reala, bani aruncati pe geam.

Cu toate acestea programul nu a fost total abandonat, sau macar coreenii incerca sa renunte la el intr-un mod foarte elegant, asa ca au anuntat ca fac un studio de fezabilitate, idee preluata probabil de la Bucuresti, care atunci cand nu face absolut nimic, face studii de fezabilitate ani si ani de zile…

PS La Seul, unul dintre argumentele in favoarea portavionului a fost si faptul ca acesta este greu de distrus in caz de conflict, are o mare mobilitate, iar pe de alta parte americanii poate nu vor avea mereu un portavion disponibil in zona.

Dar nu este chiar un argument foarte valabil, ori cu 20 de F 35B ori fara cam tot un drac in caz de conflict cu nordul, adevarat ca portavionul ca “baza aeriana mobila” face sens, doar ca deocamdata fondurile vor fi cheltuite cu un mai mare profit pe alte zone.

In acelasi timp, contra-balansarea puterii navale japoneze pare sa fi trecut in plan secund.

GeorgeGMT

17 comentarii:

  1. Pe SK a pus-o nevoia la incercare, nu altceva. Bravo lor!

    1
  2. Sa nu uitam ca SK au deja Dokdo. Iar dorințele lor de a creea o capacitate de proiecție sunt în divergenta fata de nevoi și chiar de capacități:
    1. Pana la urma Coreea de Sud e o tara mica, mult mai mica decât Japonia și infima pe lângă SUA, sau China.
    2. Prioritățile lor sunt apărarea terestra și aeriana a teritoriului național

    5
  3. la mintea mea, strategia la inzestrare ca si politica externa se fac pt orizonturi mari de timp,
    iar dotarea cu portavion presupune operarea lui pe orizonturi mari de timp,
    faptu ca acum Corea de Sud si Japonia sunt in relatii aproximativ amicale nu inseamna ca nu se poate produce o revenire a tendintelor expansioniste japoneze peste 20-30 de ani sau mai mullt,
    istoria relatiilor japonezo – coreene nu este foarte buna,
    frica pazeste bostanaria,

    polonezi nu se inarmeaza intamplator, conducerea poloneza a citit si cartea de istorie

    apoi nu tb exclusa tendinta expansionista evidenta a Chinei, si inarmarea ei exagerata,

    conducerea Coreii de Nord este mentinuta artificial de tovarashii de la moskva,
    daca imi amintes bine, se prea poate sa ma insel, tovashii de la conducerea Coreii de Nord sunt cam singurii care au trimis trupe sa lupte prin Ucraina,
    nu cred ca populatia din Corea de Nord are ceva diferende cu Corea de Sud,
    problema e la conducerea obosita a Coreii de Nord,

    la noi cartea de istorie e un flreac cu care nu se incurca conducerea tarii si a armatei,
    o fi de la factoru uman ?
    o fi de la aia care sunt implicati in programu capital uman cu fonduri UE ?
    cine poate sti,

    3
    • @capatu sacului
      la folbal si geopolitica ma pricep si io ca tot omu´. Este oficial dovedit ca participa soldati nordcoreeni in conflictul din Ucraina de partea rusilor sau doar preluam declaratii sforaitoare? ca asa si Tonga a facut parte din coalition of the willing. Japonia si ´a cam depasit apogeul, eu cred ca unica ambitie este sa ramina intr´o zona de plus foarte solida pentru un timp cit mai lung evident luind in considerare toate pericolele actuale si viitoare. Dar Coreea de sud e cu totul alta mincare de kimchi, am mai vehiculat ideea asta pe aici, imagineaza´ti ca ultratehnologizatoindustrializatii din sud primesc pomana vreo tz milioane de forta de munca ultra disciplinata care pt doo mese calde si o pereche de jeansi +bascheti +neshte circ de al lor(pe scurt orez cu aroma de circ) ar baga 12ore in 6zile din saptamina..eh vizualizezi cam china are spasme doar cind se gindeste la asemenea concurenta?

      5
  4. Kss iii mi se pare mult mai interesant
    Posibilitatea de a lansa nedetectat un atac cu rachete ghidate gps reprezinta un mare avantah si un urias factor de descurajare

    2
  5. „Dar nu este chiar un argument foarte valabil, ori cu 20 de F 35B ori fara cam tot un drac in caz de conflict cu nordul, adevarat ca portavionul ca “baza aeriana mobila” face sens, doar ca deocamdata fondurile vor fi cheltuite cu un mai mare profit pe alte zone.”

    Nu neaparat. Coreenii cei rai au iesire si la Marea Galbena si la Marea Japoniei. Capitala lor este foarte aproape de litoral. Nu va imaginati ca orice racheta anti-nava lansata de coreenii cei rai va conduce automat la scufundarea portavionului sud coreean. Astia au acces la AEGIS.

    Eu zic ca 20 de F-35B ambarcate pe un portavion pot fi mai valoroase intr-un potential conflict cu coreenii cei rai decat rachetele alea balistice lansate de pe submarine. Sunt o forta mult mai flexibila iar capacitatile nord-coreenilor de a le da jos tind sa cred ca sunt destul de reduse, am vazut cam ce-i de capul AA de origine sovietica.

    Am citit mai demult un articol despre cum isi foloseau englezii flota ca sa-i scoata din minti pe franco-spanioli, mi-e ciuda ca nu mai stiu cum se numea articolul. In esenta, englezii, cu o mica flotila, se miscau in lungul coastei spaniole, debarcau, loveau, plecau, de ajunsesera sa-i oblige p-astilalti sa trimita din ce in ce mai multe trupe in zona ca sa-i contracareze. Un soi de guerila navala.

    Ma rog, poate fi o idee mai neconventionala… 🙂

    6
    • la pretul unui portavion probabil ca poti construi mai multe submarine

      4
      • Si cam cate F35 poti parca pe un submarin?

        1
      • Sud- coreenii dau dovada unei judecăți sănătoase , pragmatice .

        1
      • Strict dpdv costuri, un submarin ca cel din articol costa 900 de milioane USD. Bugetul pentru „portavion” era estimat (prea optimist zic unii) de coreeni la 1,8 miliarde USD in timp ce avioanele ar fi costat circa 2,7 miliarde USD. Ar fi fost intr-adevar un program costisitor.
        Americanii ar fi bagat 3,4 miliarde USD in fiecare nava de clasa America, englezii parca au dat ceva mai putin pe ale lor. D-asta zic unii ca-coreenii erau cam optimisti…
        Iar Dokdo necesita modificari prea mari si prea costisitoare pentru a fi modificate sa opereze F-35B, coreenii n-au fost la fel de isteti ca japonezii.
        Un submarin precum cel mentionat in articol duce momentan 6 rachete balistice cu o incarcatura de lupta estimata la 2 tone si, viitoarele nave vor duce 10 astfel de rachete balistice&de croaziera, ambele dezvoltate si produse de coreeni. Vor sa le foloseasca pentru a descuraja pe nord-coreeni sa lanseze un atac nuclear: distrugerea de buncare, centre de comanda, palate prezidentiale etc samd Pe scurt, daca miros ca grasunelul sau sor-sa incep sa mangaie butonul rosu, se pun cu rachetele pe ei pana nu mai raman decat ruinele. Cam asta ar fi ideea. Daca submarinele alea ar fi carat 30-40 de rachete mai ziceam. 6, chiar si 10 mi se pare pur si simplu prea putin. Dar vor fi stiind ei mai bine… Rachetele alea balistice puse pe submarine, cred ca tare si-ar mai dori coreenii cei buni sa fie cu incarcatura nucleara…
        Altfel, cele doua tipuri de nave fac chestii destul de diferite, nu prea merge sa le inlocuiesti una cu cealalta.

        2
  6. Bună seara. Am luat și io niște date de pe Wikipedia. România și Koreea de Sud, bugete militare și populații. SK are armată obligatorie doi ani, România are armată profy. Împărțind buget la populație îmi iese ~930 $ / cap de Kim bun. Aceeași operațiune la noi, îmi iese 388 € /cap de Dorel. Raportul este ~2,4 în favoarea SK. Acu’ întreb : are România o armată dotată doar de 2,5 ori mai slabă ca a lor? Mai băgăm aici și factorul uman (ei 550.000 personal hrăniți, echipați, solde, asigurări etâcî).

    1
    • Ai uitat sa iei in considerare si 30 ani de pauza in dotare la noi. Raportul dat de tine este valabil de doar cativa ani de cand teoretic acordam 2% din PIB pentru aparare.

      6
    • Tine de educație și mentalitate. Noi suntem la ani lumina in urma SK. Hârtia suporta orice, de aia tuturor le era frica de URSS, doar citind hârtia. In realitate, factorul uman e zero barat la aia. Armia Ro, cu metehnele ei și începuturile de cârpeală, încă nu a făcut trecerea de la mentalitate de armata sovietică spre una moderna, occidentală. Mai e mult până departe.

      5

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *