Introducere
Pentru a înţelege mai bine calităţile nautice ale navei este necesar ca mai întâi să facem o scurtă introducere şi să lămurim câteva dintre particularităţile lor constructive.
Corpul navei, denumit şi cocă cuprinde două părţi: partea imersă, aflată în apă, care se numeşte carenă sau opera vie şi partea emersă, situată deasupra nivelului apei, care se numeşte opera moartă. Carena suportă presiunea apei în toate punctele ei exterioare; rezultanta componentelor verticale ale acestor forţe pentru întreaga suprafaţă a carenei constituie împingerea lui Arhimede ce acţionează de jos în sus, echilibrând greutatea navei în condiţii statice.
USS „Donald Cook” în ianuarie 2015 în Marea Neagră. Cam aşa poate arăta iarna la Marea Neagră. Sursa: history.navy.mil
Definiţie
Prin calităţile nautice înţelegem acele însuşiri ale navei, specifice plutirii pe apă, şi care sunt determinate de interacţiunea navă-mediu înconjurător, şi anume apa în care pluteşte nava.
Calităţile nautice ale oricărei nave sunt : flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea şi soliditatea.
Pentru restul articolului vă invit să accesaţi rnhs.info (Romanian Navy Historic Ships) mai ales că se potriveşte de minune cu celălalt articol publicat azi pe RoMilitary şi vă va ajuta să înţelegeţi mai bine de ce mă tot auziţi pe mine vorbind atât de mult despre calităţi nautice.
Nicolae Hariuc
Doua articole, acesta si cel al lui Alex, care imi intaresc – pentru a cata oara – convingerea ca avem nevoie de „corvete grele – fregate usoare” de peste 3000 de tone „mutifunctionale/multirol” ( traducere – „antisubmarin” 🙂 )
Formidable, Formidable, Formidable, Formidable, Formidable, Formidable (sau ceva similar, intre 3200-4000 de tone).
Da, de 6 ori: nu „4 corvete noi si 2 fregate noi mai tarziu”.
Platforme serioase capabile de sustinut Self-Defense si Tactical/Strike in acelasi timp cu…antisubmarin.
La banii pe care vrem sa-i cheltuim…nu e loc de „barcute”.
Daca vrem sa completam si cu niste „NPR-uri” Sigma pana in 900 de tone..n-am nici o problema.
pai intre timp poate punem de unele de hartie…ceva ‘material de constructie’ de la atatea caiete de sarcini s-o mai gasi…inca nu a ajuns economia chiar asa de praf…desi nici departe presupun ca nu sintem…poti sa scrii cu carioca pe ele ce tonaj vrei…:(
„fi-v-ar
melciicorveteleai/ale dracu sa va fie…”Este un articol in ciorne strict pe subiectul acesta, al unei alte abordari a flotei.
Altfel discutia asta ar fi mai potrivita la articolul lui Alex, aici fiind usor offtopic… 🙂
Sigur, merge la ambele, aici insa pornesc de la tonaj care influenteaza „ce poate cara” o nava de lupta, mai ales in Marea Neagra, care e cu…dichis.
@RM: Impresia mea e ca MApN si conducerea marinei urmaresc o „strategie” de dotare care inlocuieste in timp navele, dar pastreaza actuala structura, adica 3 fregate, 4 corvete si 3 Tarantule.
Parerea mea e ca am avea nevoie de inlocuirea acestor 10 nave cu 6 (eventual 8, daca vor fi bani) fregate usoare, fiecare dotata cu 32 (4 x 8) VLS Mk41.
In 32 Mk41 ar incapea (o configuratie posibila) 48 ESSM block2, 12 SM-2, 4 Asroc si 4 LRASM.
Eu as propune lungirea Sigma 10514 (devenind Sigma ~12014 🙂 ) astfel incat sa suporte 32 Mk41, pentru ca Formidable e prea scumpa.
Deasemenea, decuplarea costului de achizitie al navelor de costul munitiilor (luate prin FMS), precum si intrarea in „clubul” ESSM block2.
Cred ca in configuratia propusa de tine, una foarte buna tehnic, Sigma 12014 costa cat o Formidable. Doar rachetele si lansatoarele sunt circa 150 milioane USD
Belh@rra e chiar formidabila.
Noi am iesit pe mare cu V.P.R. de 240 t si cu V.Sm. de 170 t si nu ne ierta nimeni decat daca gradul marii trecea de 5. Imi este greu cand cei care nu au avut tangenta cu domeniul cer cu atata larghete mii de tone. Problemele plecau de la faptul ca navele au fost proiectate in conformitate cu o doctrina idioata, care cerea nave cu pescaje cat mai mici, ca sa vina „intregul popor” cu barca si sa aduca munitia la bord. Nimeni nu a intrebat marinarul daca proiectele sunt bune, daca se pot folosi in lupta, daca-si pot indeplini misiunile. Pescajele mici faceau ca navele sa sa nu tina bine marea. Navele construite in URSS aveau stabilitate excesiva si erau prea dure ( momente de revenire prea mari). Si asta din cauza ca inginerii s-au incuiat in birou si au proiectat vapoare fara sa intrebe ce si cum pe cei care le folosesc. Asadar nave cu deplasamente de 1700 – 2000 de tone sunt suficiente , daca sunt bine proiectate, tin marea bine si au tehnica adecvata.Dar cel mai important este sa se aleaga varianta cea mai buna de catre tactician, nu de politruci si de comisioane.
„Larghete”… 🙂 Hai ca asta-i buna!
Iti cerui cumva distrugatoare de 10 000 de tone sau o fregate de 6 000?
Aici e vorba de eficienta, cand cheltui aceste sume enorme de bani si tinand cont de necesitatile militare, cat si de posibilitatile de modernizare viitoare…ce anume construiesti?
Stai ca mucea cu „apararea de coasta”?
Ai nevoie de vectori la inaintare in M.Neagra, ai nevoie de capabilitati nu numai de aparare ci si de atac sau macar sa dai impresia ca poti sa provoci atacatorului macar niste distrugeri in ograda lui, nu numai a ta, aparandu-ti ca ultimul idiot „raul si ramul”.
Ai trei tipuri de conflicte:
3 – pe propriul teritoriu; cel mai tampit posibil pt. ca distrugerile sunt la tine, suntem „experti” in asa ceva din punct de vedere istoric;
2 – teritoriul inamicului, distrugerile sunt la el;
1 – cel evitat, deoarece ai armament de tipul 1 (nuclear – indiferent ca e balistic sau de croaziera) sau 2 (incarcatura conventionala balistica/croaziera) cu care porti purta tipul 2 de conflict in caz de nevoie.
Pe care tip de conflict il preferi? Eu personal pe Numero 1. Nu suntem putere nucleara, dar macar sa avem vectori conventionali capabili sa tina maimutoii departe.
Ce insa avem noi? Viitoare corvete cu VL-MICA sau ESSM/RAM? Ce puii mei faci cu astea?
Necesitatile (si aici vorbim de doar unul din cele 3 medii de ducere a luptei, cel maritim) sunt rachete de croaziera sau/si AA tactice.
Cine ti le cara pe astea? Corvetele „multifunctionale” – Jack of all trades master of none?
Macar o platforma cu adevarat „multifunctionala” intre 3200-4000 poate suporta asa ceva.
Sau opusul, la fel cum si niste SIGMA „Fast Attack” dedicate de pana in 900-1000 de tone pot suporta rachete de croaziera sau tactice..vezi cazul Buyan-M-urilor rusesti cu Kalibr (si Oniks). Indiferent ca ar fi vorba de VLS sau containere la orizontala care pot ridica la verticala.
Marina prin excelenta este un inaintas, un atacant…iti ofera un grad de aparare sporita tocmai prin prisma spatiului de activitate, tinand la distanta posibilele amenintari.
Insa noi nu stim decat sa ne ingramadim intr-un colt ca animale speriate si sa asteptam sa cada cacaturile rusesti in capul nostru, asa ne-am invatat.
Daca nu aveam Typhoonurile din UK sau Viespile canadiene ce dracu faceam? Stateam si ne uitam cum vin rusii la 13 mile marine (pt. ca 12 e limita apelor teritoriale) sa ne bazaie si ii amenintam cu ce? Cu Styxurile/Rubezhurile?..fi-v-ar Termitele ale dracu sa va fie…
Da, din pacate marinarii nu prea sunt intrebati, sunt doar pusi sa le foloseasca…
Apropos de pescaje mici si stabilitatea excesiva… Stiu ca lucrurile astea se apreciaza in functie de toti factorii, dar strict pe raportul imersiune (eu inteleg pescaj) si latime, am observat ceva: rusii (Gorshkov = 0.28, Grigorovich = 0.28, Udaloy = 0.32) au tendinta sa aiba rapoarte imersiune/latime mici, europenii continentali la navele mai noi la fel (F100 = 0.25, Fremm = 0.25, La Fayette = 0.26, Cassard – cea mai veche dpdv concept = 0.46).
Britanicii si americanii in schimb merg pe raport mare intre imersiune si latime: Type 22 = 0.43, Type 23 = 0.45, OHP = 0.47, AB la fel, raport mare. Doar la Daring am vazut ca au cautat un compromis, raportul fiind de 0.37…
Prin raportare la „Navele care au raportul imersiune/lăţime mare au stabilitate redusă, dar o bună stabilitate de drum care reprezintă capacitatea navei de a-şi menţine direcţia de deplasare stabilită rectilinie. Navele care au acest raport mic au o bună stabilitate, dar au mişcări violente de ruliu.”
Recent, rusii au inceput sa creasca pescajele la navele de tip Buyan M, Bykov etc, dar raportul ramane mic in continuare…
ptr ca flotele UK si USA sunt flote oceanice gata de actiune oriunde si pe orice vreme in timp ce flota ruseasca(exceptii fiind cruiserele sovietice , portavionul lu peste si sub-urile nucleare) este flota costiera care nu se indeparteaza prea mult de tarm.pescajul mic al noilor fregate si corvete chiar ii avantajeaza.asa pot naviga pe marile fluvii(volga,don,etc) si canalele interioare(volga-don,moskova) cu adancimi de 5-6 m devenind platforme”terestre” de lansare a lacm-urilor biryuza.si uite asa lanseaza rusii rachete de croaziera cu raza de 2000km sub protectia unei aparari a-a bine pusa la punct fara sa incalce INF.azi chiar au avut tupeul sa isi prezinte controversata 9m729 afirmand ca are o raza de actiune de „doar” 480 km.
Explicatia e buna, dar nu e completa si nici atat de simpla, in opinia mea.
Experientele din Siria i-au determinat sa creasca tonajul si pescajul corvetelor inarmate cu Kalibr in incercarea de a obtine niste nave cu calitati nautice superioare.
Mai nou, aparent nici cu dieselele nu stau atat de bine, nu doar cu turbinele.
cred ca rachete de croaziera e totusi cam mult pentru noi, nici alte marine militare din tari cu traditie n-au tomahawk
6 x A26 cu Harpoon, mai tai din navele de suprafata, oricum fregatele sunt inutile si vechi toate trei si ai rezolvat problema … wolf pack attack
Tomahawkul (oricum nu e disponibila) nu e singura cruise missile din arsenalul NATO lansata maritim.
6 xA26? Ce faci cu atatea si de unde bani?
3 submarine sunt de ajuns pentru viitor.
Cam toate rachetele anti-nava noi/modernizate pot ataca tinte fixe de pe litoral. Avand in vedere razele de actiune crescute, pot fi considerate un soi de pseudo rachete de croaziera.
Motivul pentru care sunt sanse reduse sa primim rachete de croaziera in genul Tomahawk sau MdCN (bine, trebuie si sa vrem, intr-o prima faza…) este ca prezenta lor permanenta in spatiul Marii Negre va duce la o escaladare a tensiunilor cu Rusia, escaladare pe care, in opinia mea, nu o vrea nimeni.
Nicolae, eu de ani de zile pe blog accept articole si ma implic in discutii despre corvete pentru ca macar sa avem ceva-ceva in dotarea noastra.
Iar acum o luam de la zero, dupa a doua „anulare”.
Din nou.
Cel mai important lucru pentru mine…raman de baza tot trinitatea de medii/platforme de lupta (terestru, marin, aerian) si trinitatea armamentului/rachetelor (self-defense, tactical, strike).
Ceea ce rezulta nu mai putin de 9 „casute de bifat” pentru Armata, minim o platforma fiecare:
1a – terestru VSHORAD;
1b – terestru raza medie;
1c – terestru raza lunga.
2a – maritim self-defense;
2b – maritim tactical;
2c – maritim strike.
3a – aerian raza scurta;
3b – aerian raza medie;
3c – aerian raza lunga.
Cand Armata o sa le aiba, atunci o sa ma uit cu respect la „expertii” din sistem.
Si daca Polonia si Finlanda (state vecine Rusiei) au JASSM…atunci si eu imi bag picioarele in miorlaielile Rusiei. Ca pana acum singura cu „escaladarile” a fost ea, nu noi.
O sa vezi in articolul de care iti vorbeam… 🙂 Ai putintica rabdare, moncher! 🙂
JASSM nu e acelasi lucru cu Tomahawk sau MdCN, diferenta e de la 400 la 1000 km. M-am referit strict la cele doua si, chiar sunt curios daca Polonia va ajunge sa aiba vreuna din cele doua.
Altfel, de acord, cred ca trebuie sa schimbam putin lucrurile la marina, e doar opinia mea. Si o sa vezi cum in articolul de care iti vorbeam. 🙂
Prin urmare, propun sa amanam dezbaterea atunci.
Diferentele de raza, platforme, tratate…se subinteleg, n-am insistat.
PS – care e raportul de pescaj/latime la Formidable? 🙂
Aproape 0,37. Ca la Daring… 🙂
Deci…
La Fayette:
– 3200-3600 tone;
– 125m lungime;
– 15,4m latime;
– 4,1m pescaj;
– 0,26 raport pescaj/latime.
Formidable:
– 3200+ tone;
– 114,8m lungime;
– 16,3m latime;
– 6m pescaj.
– 0,37 raport pescaj/latime.
Razvan, 1b, 1c, 2b si 2c le poti rezolva folosind sistemul Himars cu ATACMS(300 km) ori DeepStrike(499 km), pe langa obisnuitele rachete cu bataie pana in 40 km. USMC au incercat Himars de pe puntea unui LPD si apoi au tras primind datele de la un avion, deci se poate. Doar ca nu pui un camion pe puntea navei, ci folosesti doar sistemul de lansare, cu lungimea de 5,046 m, latimea de 2,16 m, inaltimea de 2,25 m, montat pe o platforma cu roti omnidirectionale cu telecomanda, platforma care poate fi adapostita fie sub puntea pupa fie in hangarul elicopterului atunci cand nu este nevoie de ea si mutata pe puntea pupa inainte de tragere.
„USMC au incercat Himars de pe puntea unui LPD si apoi au tras primind datele de la un avion, deci se poate” Au tras asupra unor tinte de pe uscat, inca nu au capabilitati 2b si 2c…
Pai asta e si ideea, sa inlocuiesti Tomahawk, Jassm ori MdCN cu ceva mai accesibil si optim atat sol-sol dar si naval-sol. Pt AA ai nevoie de SM-2, ESSM si RAM, radar NS-100 si STIR 2.0
Mda, spui ca am putea folosi HIMARS pus pe o nava sa atace tinte terestre? Care ar fi acele tinte si de ce am face-o? Ca pe cele navale nu le poate ataca inca, si nu stim daca va putea vreodata. Si experimentul USMC e din categoria „pentru ca pot”, dar uiti sa mentionezi un fapt minor, coordonarea loviturilor a fost facuta de F35, pe care parca nu il avem…
Senzorii au fost de la un F-35 pt ca e stealth, dar putea sa fie si o drona, iar informatiile le-au transmis prin datalink
https://www.popularmechanics.com/military/aviation/a23652997/f-35-ground-rocket-launcher-team-up-to-destroy-target-with-pinpoint-accuracy/
Si atunci de ce cumparam rachete ATACMS pt Himars, nu pt lovituri tactice? Acelasi lucru il poti face si terestru si naval, concentrari de trupe, blindate/nave intr-o zona delimitata(padure/rada naturala ori artificiala), locatii de stat major terestru ori naval, depozite munitii, combustibil, ca sunt in spatele frontului ori pe tarm, conteaza ca le poti lovi de la peste 300 km distanta si nu de la 150-180 km in cazul rachetelor AN actuale
Eu cred ca miscarea cu F35 a fost facuta sa vada daca e posibila, au dovedit ca da.
Nu cred ca o vor implementa cei de la USMC pe scara larga (sunt si alte arme ce vor sa isi dezvolte/mentina capabilitatile de a lovi la tarm), dar asta e o opinie personala.
HIMARS il vom folosi exclusiv terestru, iar o opinie personala, ca nu ii vad pe marinari sa puna un sistem pe nava sa atace tinte terestre din peninsula…, sau aia sa te astepte cu navele frumos randuite la dana.
@Nicolae
Rachetele (clasificate d.p.d.v. al traiectoriei) sunt de doua feluri: balistice si de croaziera. Si amaratul de P 15 este o racheta de croaziera (doar pentru ca nu e balistica, adica o racheta care parcurge intreaga traiectorie sau o parte insemnata din acaeasta, in baza unui impuls initial). Cele care au propulsie continua, pana in apropierea tintei, si suprafete portante sunt rachete de croaziera (cu aripi). Iar acestea executa niste parametri de zbor preprogramati (drum, viteza, altitudine constanta, timp de zbor, puncte intermediare, distanta pana la tinta in momentul deschiderii capului de autoghidaj. Toatre rachetele navale occidentale si cele rusesti, pe ultima parte a traiectoriei sunt rachete cu aripi.
Asa este. Corect ar fi fost sa le separ in rachete de croaziera cu raza scurta si rachete de croaziera cu raza lunga. Ce ar mai fi diferit ar fi faptul ca rachetele de croaziera anti-nava au primit recent capabilitatea de a lovi tinte aflate pe litoral in timp ce rachetele de croaziera in genul Tomahawk sunt proiectate din start sa loveasca adanc in teritoriul inamic, tinte aflate pe uscat. Logic, cumva, pen’ca uscatul nu-i ca marea si nici iarna ca vara. 🙂
Multumesc pentru precizari!
@Razvan Mihaneanu, cum spuneam mai sus, cele 3 fregate (includ aici si Marasesti) sunt inutile, tinte plutitoare cu echipaje care mananca bani. Perspective pentru fregate noi nu sunt si nu prea cred ca cele doua englezesti pot avea un rol …asadar propun sa se renunte la ele si in locul lor sa fie luate 3 submarine cu capabilitati Harpoon care se adauga celorlalte 3 in proiect. Tai 3 nave de suprafata, iei 3 submarine…nu trebuie sa fie toate A26, pot fi Gotland la mana a doua…problema e cu Suedia ca nu e membra NATO. Cele frantuzesti nu-s atat de bune…Dificil de ales aici dar eu as merge pe suedezi, totusi e in EU
6 submarie cu capacitate Harpoon si asa greu detectabile pot fi un cosmar pentru orice marina in MN. Doua fregate sunt tinte mari si trebuie aparate serios…sunt mai mult ship in being. 6 submarine nu mai sunt ship in being…
cand fac propunerea asta cu submarine ma gandesc pur si simplu la situatia care i-ar placea cel mai putin adversarului, pana la urma impotriva a ce preferi sa lupti, 3 fregate mari si slabutz inarmate sau 6 submarine greu de gasit cu torpile si rachete? Incepe sa ma oboseasca planificarea asta tip WW2 (3 submarine ne ajung) , am senzatia ca e 1939 si ne pregatim de razboi de transee tip WW1 cum a si fost de fapt.
Si cele 4 corvete..ar trebui sa fie fezabil pana in 2025 sa avem 3 submarine si 3 corvete, urmand ca pe urmatorul plan „cincinal” 2 fregate serioase gen de zeven provincien si alte 3 submarine. NPR nu avem nevoie…
Si lupta antisubmarin cu ce o duci ?
@zma
Si submarinele trebuie aparate serios.
In primul rand bazele lor, apoi sistemele de comanda, control si comunicatii.
Apoi ai nevoie si de aviatie + nave de suprafata care sa previna/ingreuneze libera miscare a fortelor anti-submarin inamice si chiar a submarinelor inamice in apropierea coastelor tale.
https://evz.ro/marea-neagra-securitate-flota-romania-nato.html
Sa invatam. Sa ne dai examen. 🙂
🙂
Multumim Nicolae!
Pentru mine articolele despre nave si navigatie sunt un model de tick-tock crash courses intre tine si Iulian (ce-i drept mediul navigatiei difera un pic). Sunt acele articole pe care nu le citesc doar o data, si pe care le caut dupa o perioada de timp.
Marius, multumesc.
Hmm, sunt multe similaritati intre nave, avioane si navele spatiale. La indemana acum, luminile de navigatie, acelasi verde (tribord) si rosu (babord) si la nave si la avioane. 🙂
Multumesc, Marius!