TRATATUL DE LA TRIANON 4 IUNIE 1920 – 4 IUNIE 2020

La 4 iunie 2020 se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, tratat care a consfințit, printre altele, traseul frontierei de vest a României, după încheierea Primului Război Mondial. Conferinta de Pace de la Paris, 1919-1920, s-a impus în istoria relațiilor internationale, în primul rând, prin importanța hotarârilor sale, care au schimbat nu numai harta Europei, dar si soarta unor natiuni, inclusiv a natiunii române.

„Românii – se arată într-un referat întocmit de John F. Carter Jr. – trăiesc astăzi pe locurile unde au trăit cu cincisprezece secole în urma strămoșii lor daci si romani”. Pornind de la poziția diplomatului american, mai sus exprimată, precum și de la pozițiile reprezentanților celorlalte puteri s-a luat în considerare, în trasarea frontierei de vest a României față de Ungaria și Serbia elemente de ordin etnic, istoric, economic, cultural și de ordin strategic-militar. În linii generale, frontiera trasată avea în vedere revendicările românești, dar era puțin mai la răsărit de linia acceptată prin Tratatul din august 1916.

La 12 mai 1919, Consiliul celor Patru a aprobat traseul frontierei între România și Ungaria, care a rămas neschimbat si după ce, la începutul anului 1920, delegatia ungară a luat la cunostință și a exprimat propriul punct de vedere. Fixarea liniei de frontiera nu a însemnat însă și sfârsitul greutăților pe care România le avea de înfruntat pentru a vedea realizată și în fapt unirea Transilvaniei și a tuturor teritoriilor locuite de românii din fosta dublă monarhie cu Țara.

Când, la 4 iunie 1920, la Trianon a fost semnat Tratatul de pace cu Ungaria, la Bucuresti nu au fost manifestații exuberante de satisfactie, reacția calmă, demnă având explicații multiple și complexe. Românii considerau recunoașterea Unirii un fapt de normalitate care trebuia să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, pentru că ideea de unitate românească era săpată adânc în conștiința lor de o istorie lungă de secole.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte tratatele de pace fiind încheiate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne). Publicul interesat de istoria României și cea Universală este invitat să urmărească un interesant documentar care creionează, în linii mari, drumul parcurs de România până la momentul 4 iunie 1920.

 

Muzeul Vasile Parvan – Barlad (Youtube), https://www.muzeuparvan.ro/

72 de comentarii:

  1. Un tratat de pace care a fost castigat si aparat cu arma un mana de Armata Romana in Budapesta!
    Respect oamenilor politici de atunci, in frunte cu Regina Maria, care au pus interesul tarii mai presus de orice alte interese!

    29
    • S-a incheiat un ciclu istoric in acel an. Romania ca niciodata a stiut sa se plaseze foarte bine si asta datoram unei clase politice de exceptie. A nu se intelege ca toti erau prieteni intre ei, Bratianu si Maria erau la cutite, Ferdinand si un sfert din parlament se evitau. Dar au stiut sa puna orice de o parte atunci cand interesul national a cerut-o. In prezent interesul national a ajuns o forma de bagatelism si o forma de infaltie verbala pentru un general expert in coloane oficiale.

      20
    • Scuze, steppewolf, nu am văzut postarea ta cu articolul lui G.M. Tamás, și l-am reluat mai jos.

      2
      • Apropo, trebuie sa spun, am citit articolul de 2 ori, cap coada, am cautat date si informatii acolo unde memoria inceput sa mai cedeze. Este un festival intelectual acest articol si l-am trimis pe la toata lumea pe care o stiu.
        Trebuie citit si bagat la cap. Musai!

        4
  2. De aici:http://www.contributors.ro/cultura/de-ce-sa-nu-scriem-despre-trianon/

    Un articol interesant, scris de G.M. Tamás:

    Am primit mai multe invitații onorante de a contribui la diferite antologii – dintre care două cu adevărat impresionante – cu un text dedicat centenarului Trianonului. I-am întrebat, desigur, pe toți coordonatorii de volum cine și ce mai figurează în culegere, și mi-au răspuns cu toții că vor figura doar autori maghiari.

    Mie mi se pare un lucru lipsit de sens. Decizia de la Trianon atinge în mod direct încă cel puțin opt națiuni în afară de cea maghiară.

    Despre aceste națiuni, despre preocupările de odinioară și de azi ale acestora, intelectualitatea maghiară – cu excepția unei duzini sau două de experți – abia dacă are o vagă bănuială, ca să nu mai vorbim de așa-numita opinie publică. Cartea lui Bendek Jancsó, A román nemzetiségi törekvések története és jelenlegi állapota (I–II)( 1 ) a apărut în 1896/1899, volumul de debut al academicianului Zoltán Tóth despre primul secol al naționalismului românesc din Transilvania (1697-1792)( 2 ) a apărut în 1946, iar continuarea, despre perioada 1790-1848, în ediție postumă, în anul 1959. Acestea constituie până azi cele mai bune sinteze în limba maghiară.

    Nu pune nimeni mâna pe ele.

    Intelectualii maghiari nici măcar nu-și pun serios întrebarea de ce au vrut românii să se desprindă mai întâi de Transilvania și apoi de Ungaria unită cu Transilvania (1848/49, 1867–1918). De ce țăranii români doreau să se alăture în masă armatei imperiale austriece, regimentelor grănicerești, căpităniilor miniere ale Curții – așadar, într-un anumit sens Austriei – pentru a se salva de sub stăpânirea nobilimii maghiare transilvănene, iar atunci când au fost împiedicați să o facă, de ce a izbucnit sângeroasa revoluție țărănească românească din Transilvania?

    Cartea răposatului academician David Prodan despre Răscoala lui Horia, lucrările sale anterioare despre Supplex Libellus Valachorum (1948) și despre istoria iobăgiei din Transilvania (din 1967, cu o continuare publicată în 1989) sunt, firește, necitite, căci sunt scrise în română, dar oferă răspunsuri extrem de relevante și complexe la întrebările de mai sus. Aceste lucrări explică, bunăoară, cum și de ce priveau austriecii cu bunăvoință, începând cu Iosif al II-lea, greu încercata țărănime românească din Transilvania, de ce și-au pus speranța în Viena conducătorii românilor ardeleni atât în 1848/1849, cât și după Compromisul austro-ungar, și cum a agravat această conexiune conflictul austro-ungar.

    Care au fost obiectivele Partidului Național Român? Cine a fost bădăcineanul Iuliu Maniu (Gyula Maniu din Szilágybadacsony), cine a fost ilieneanul Gheorghe Pop de Băsești (Pap György din Illyefalva), cine a fost Ion Rațiu? Alexandru Vaida-Voevod? Cum și în ce măsură au determinat aceștia soarta Ungariei istorice? Și cine a fost Svetozar Miletić?

    Ce a fost Procesul memorandiștilor?

    Cititorii maghiari ar trebui să știe toate acestea și ar trebui să poată înțelege de ce tocmai Aurel C. Popovici, intelectual bănățean de frunte, consilier intim moștenitorului tronului imperial, arhiducele Franz Ferdinand, a scris exploziva lucrare Die Vereinigten Staaten von Groß-Österreich( 3 ) (1906), manifestul Austriei-Mari centraliste, de ce tocmai el, care era unul din liderii Partidului Național Român? Să înțeleagă de ce antimaghiarismul a luat forma antisemitismului pentru cei mai mari scriitori români transilvăneni – Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Octavian Goga? De ce disputa dintre cultura pastorală și nomadism a constituit motivul central contrastant al caracterologiilor naționale române și maghiare? (Cf. Lucian Blaga: Spaţiul mioritic, 1936, dar vezi și operele din epocă, deopotrivă de metaforizante, ale unor Lajos Prohászka, Sándor Karácsony, Gábor Lükő.)

    Dar pentru toate acestea nu e nevoie de cunoștințe de română. O duzină întreagă de cărți ale lui Nicolae Iorga, cel mai mare istoric român (și multe altele pe deasupra; prim ministru o vreme; asasinat de Garda de Fier) – conservator, naționalist și cu un renume mondial – sunt disponibile în toate limbile de circulație. În orice caz, Iorga exprimă exemplar aspirațiile naționale românești. A fost la vremea sa (1871-1940) un cărturar cu o uriașă autoritate europeană, astfel încât familiarizarea cu opera sa nu e deloc dificilă. Opera sa centrală în ordine intelectuală, scrisă în franceză, tratează istoria Imperiului Bizantin și este frecventată și azi. (Și, firește, Istoria românilor, cu colecția sa documentară infinit de lungă. În mai multe limbi.)

    Cum e posibilă înțelegerea Primului Război Mondial, a dezintegrării Monarhiei și a triumfului noilor națiuni fără aprofundarea operelor lui Iorga sau Masaryk – gânditori naționali cu statură europeană de factura cărora noi, maghiarii, n-am avut niciunul veodată, căci pe Gyula Szekfű sau László Németh îi cunoaștem doar noi?

    Statul cehoslovac a editat înainte de 1938 treisprezece volume din opera lui Masaryk în maghiară (după 1989 au apărut alte două titluri). Revoluția mondială – cum numea el biruința națiunilor tinere asupra vechilor imperii supranaționale – e tradusă în toate limbile pământului (și cunoaște două versiuni în maghiară), lucrarea sa dedicată istoriei spiritualității rusești a devenit clasică, iar statura sa în epocă (1850-1937) este comparabilă doar cu a unor Woodrow Wilson, Lenin sau Gandhi. Nu putem pretinde că aspirațiile națiunilor slave, ideile lor privind propria poziție și misiune ar fi fost secrete. Masaryk era considerat de o lume întreagă un gigant al spiritului iar ideile sale erau influente în viața publică a întregii Europe.

    N-am prea observat ca cineva să-l fi luat în serios în Ungaria ultimelor decenii. Deși el – alături de Iorga – era „marele adversar”, însă doar o umbră. Nici nu merită să-i mai notez pe Havlíček sau Šafařík, de care n-a auzit aproape nimeni.

    Cine a fost Nicola Pašić, cea mai importantă figură a politicii balcanice? Cine a fost Stjepan Radić, care și-a început cariera dând foc drapelului maghiar în piața Jelačić (noi, maghiarii, scriem în continuare „Jellasics”) din Zagreb și a sfârșit împușcat de un atentator sârb monarhist? De ce? Ce legătură au toți aceștia cu ilirismul lui Ljudevit Gaj? Și ce legătură are ilirismul cu Napoleon și Herder? Anticipează mișcarea ilirică iugoslavismul? Înțelegem, oare, reforma lingvistică sârbocroată și mișcarea de cultivare a acesteia? Este ea asemănătoare reformei maghiarei și promovării acesteia? De ce a fost numit Novi Sad „Atena sârbească”?

    De ce n-a existat un iredentism austriac? (Am scris despre acest lucru într-o suită de 4 studii compacte dedicate austro-marxismului, publicată pe http://www.merce.hu.) Cum de s-a trezit în sufletul celui mai austriac scriitor – Peter Handke – străvechea componentă a slavismului occidental (sloven), și cum a condus acest lucru la o pastișă târzie a iugoslavismului? (Pe care au înțeles-o nespus de greșit cei care l-au dojenit pe sălbăticitul Handke cu prilejul banal al acordării premiului Nobel.)

    De ce au putut considera radicalii și francmasonii francezi că pacea de la Versailles (sau din „împrejurimile Parisului”, cum continuă maghiarii să o numească) a însemnat împlinirea operei anului 1848, înainte de toate prin refacerea Poloniei independente? Ideea romantică a Poloniei libere – unul din marile miraje eroice ale secolului XIX (Kościuszko), poezie întrupată (Mickiewicz, Słowacki, Krasiński, Norwid) – a fost una din marile surse de inspirație ale inechitabilului sistem de pace de la Versailles (criticat tăios la început, în afara claselor conducătoare maghiare și germane, doar de Internaționala Comunistă, de ce oare?). „Culminarea unor lupte seculare pentru libertate” … Cum se explică toate astea? De ce a fost Anschluss-ul o idee a social-democrației austriece de la 1848, și de ce nu era mâhnită Austria de desprinderea forțată a teritoriilor slave și de Ungaria?

    Ceea ce în întreaga Europă doar noi, maghiarii, mai numim Trianon (și ceea ce Germania nu mai numește Versailles), acel ceva s-a născut din euforia renașterii naționale, sub semnul ideii de autodeterminare și independență națională. Azi, etnicismul maghiar oficial năzuiește să se cupleze de ideea independenței, însă Trianon e consecința destrămării imperiului supranațional habsburgic, a acelui imperiu față de care vechiul naționalism maghiar se împotrivea exact precum urmașii săi etniciști de azi se opun Uniunii Europene. Potrivit dreptului internațional, Trianon-ul a transformat Ungaria într-un stat național independent. Este acest lucru adevărat? S-a bucurat vreodată cineva de acest lucru, adică de independența maghiară reală?

    Ar fi putut să rămână în picioare și integrală „Ungaria istorică” fără Austria – fără armata imperială și spațiul vamal comun? S-ar fi putut păstra „Ungaria istorică” imperială pe baze etnice? Ca stat independent în care majoritatea e nemaghiară? Căci tocmai aceasta este ideea „trianonistă” maghiară: integritate teritorială fără Austria. Ei bine, nici Mihály Károlyi, nici Oszkár Jászi nu gândeau altfel.

    Așa să se fi petrecut lucrurile într-adevăr? De ce nimeni din străinătate n-a priceput vreodată acest lucru? Am încercat noi, vreodată, să înțelegem lipsa de înțelegere a străinilor? Am încercat noi să înțelegem ideea polonă, cehoslovacă, panromânească, pangermanică – deopotrivă federală și națională? Să înțelegem de ce numeau (cu sinceră însuflețire) revoluție mondială, eliberare sau izbăvire, tot ceea ce pentru noi însemna „Trianon”-ul.

    Cum e posibil ca, în timp ce românii și slavii trăitori în Ungaria istorică încercau să ne explice încă din secolul XVIII doleanțele și visurile lor naționale, comentatorii maghiari vorbesc în continuare despre jocurile marilor puteri, reale și ele, dar imposibile dacă nu s-ar fi încolonat în spatele lor peste cincizeci de milioane de central-europeni.

    De ce nu punem mâna pe cărți?

    De ce ne închipuim că putem extrage cunoaștere istorică din romane? De altfel, există un singur roman în care clasa conducătoare maghiară e înfățișată din exterior: Stindardele lui Krleža. (Operele alese ale lui Krleža au apărut în maghiară în 6 volume, în 1965, publicate în comun de editura Forum, din Novi Sad, și Europa, din Budapesta. N-au fost ținute sub obroc. Și tot stau necitite.) Ce a făcut la Zagreb contele Khuen-Héderváry (ajuns apoi prim ministru maghiar, crăiesc) timp de douăzeci de ani (începând cu 1883), în calitate de ban al Croației? Cum este păstrat în amintire?

    N-am sesizat în cuprinsul giganticei bibliografii dedicată problematicii naționale maghiare o amprentă reală a încâlcitei moșteniri a Monarhiei. E o bibliografie imensă care vorbește, în sensul care ne interesează aici, doar despre consecințele Trianon-ului și niciodată despre cauzele și esența acestuia. Corpusul istoriografic maghiar referitor la Austria o tratează ca pe o țară străină (Kafka, Rilke, Canetti: scriitori străini), la fel de apropiată maghiarilor precum Belgia. Am văzut recent pe un blog o citare a lui Karl Kraus pornind de la un original în limba engleză.

    Anii 1970/80 au consemnat tentative de a nu-i mai considera pe Freud sau Wittgenstein englezi, am încercat atunci să extragem și să înțelegem de la ei ceva relevant pentru noi în materie de istorie a ideilor, dar toate acestea s-au rispit. (În mod ironic, ajutorul venea tocmai din Anglia, începând cu faimoasa carte a lui Allan Janik și Stephen Toulmin, Wittgenstein’s Vienna, 1973, și sfârșind cu excelentul portret dublu propus de Ernest Gellner, Language and Solitude: Wittgenstein, Mallinowski and the Habsburg Dilemma, apărută postum, în 1998, unul din cele mai bune texte despre geneza antimodernismului modern.)

    După aproape cinci secole de conviețuire cu germano-austriecii, azi aproape nimeni nu mai vorbește nemțește, iar tinerii mei prieteni vorbesc despre Uolter Bendjemin.

    I-am întrebat pe mai mulți cine a semnat de partea austriacă Compromisul din 1867. Cine era prim-ministrul Austriei pe vremea lui Deák și Andrássy? Să fi participat doar maghiari la negocieri? Liniște. (Apropos, premierul austriac în cauză s-a numit Ferdinand von Beust. Wenzel Lustkandl le sună, probabil, mai cunoscut maghiarilor, pentru că este protagonistul, chiar dacă nu eroul, unui studiu juridic deopotrivă clasic și o bijuterie literară, semnat de Ferenc Deák, Adalék a magyar közjoghoz, din 1865( 4 ).)

    Dar cum să ne așteptăm din partea intelectualității maghiare la cunoașterea contextului central- și est-european, atunci când ultima editare a publicisticii, decisive odinioară, a lui József Eötvös, Reform és hazafiság,(I–III)( 5 ) datează din 1978 și nu o citește nimeni, din câte se pare. Nu voi mai apuca o ediție serioasă a scrierilor unor Széchenyi, Kossuth, Kemény, deși sunt la rândul lor adevărați giganți. Cum să pretind intelectualilor maghiari cunoașterea lui Redlich și von Srbik atunci când propriile noastre mari izvoare istorice și spirituale sunt latente.

    Cine a meditat asupra opiniei unor Széchenyi, Eötvös, Kemény privitoare la independența națională după 1849 (o respingeau radical și definitiv: Széchenyi își blestema întreaga carieră, spunând că nici Kossuth, nici Petőfi n-ar fi existat fără el și ofta după statutul superior pe care maghiarii l-ar fi putut avea în calitate de națiune conducătoare, aristocratică a Monarhiei), ca să nu mai întreb daca știe cineva că revoluția pașoptistă maghiară nu a însemnat altceva, pentru transilvăneni, decât un război maghiaro-român?

    Și ce concluzii – diferite – au tras de aici Kossuth și generația Compromisului din 1867? Dar erau totuși de acord că Ungaria istorică nu poate fi păstrată decât sub forma unei structuri federale, fie cea a Monarhiei liberalizate, fie cea a Confederației Dunărene. Opțiunea statului „micro-maghiar” (descotorosit de naționalități, independent, definit etnic) nici n-a întrat în discuție în mod serios până în secolul XX.

    Aveau dreptate? Căci toate structurile supranaționale s-au prăbușit: imperiile după Primul Război Mondial și federațiile, la rândul lor, la începutul celui de Al Doilea și apoi după 1989. Atât Monarhia, cât și Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, Iugoslavia au încetat să existe; Confederația Dunăreană, utopia vechii stângi, nici n-a luat ființă, iar (re?)unificarea germană e la rândul ei un eșec. În ce anume consta orbirea acestor spirite vizionare?

    De ce nu au fost iredentiști scriitorii poporani maghiari (Inclusiv István Bibó. Și de ce erau iredentiști atâția dintre liberali? Vezi textul lui Lajos Hatvany, Das verwundete Land( 6 ), din 1921. Și cazul lui Márai.)

    De ce disprețuia László Németh atât tare elita maghiară transilvăneană?

    De ce au sfârșit în depresie Ferenc Deák și János Arany?

    De ce credea toată lumea, pe urmele ultraconservatorului arhiduce Franz Ferdinand – începând cu social-democrații pe atunci încă revoluționari și terminând cu biserica catolică (laolaltă cu aproape întreaga opinie publică occidentală și conducătorii naționalităților), că supremația aristocrației maghiare trebuie înfrântă, fie și prin forța armelor?

    De ce nu știau acest lucru atotputernicii și opulenții magnați maghiari?

    Toate aceste întrebări – în măsura în care intelectualii maghiari ar fi preocupați, critic sau apologetic, de istoria națională – sunt menite să formeze obiectul dialogului intern al culturii maghiare. Așa, însă, rămîne doar modesta ofertă ce include complotul francez, trădarea comisă de evrei, sau „ia-mai-lăsați-mă-în-pace-cu-aberațiile-șovine-expirate”. Iar întrebarea cu adevărat promițătoare rămâne fără răspuns în absența perspectivelor istorice, respectiv fără comprehensiunea strădaniilor celorlalte națiuni. Această întrebare este: De ce polonezii, slavii sudici, cehoslovacii, adepții României Mari, autriecii unioniști care plănuiai edificarea unei republici democratice pangermane, de ce toți aceștia au avut un proiect național (de succes sau eșuat), și de ce n-au fost capabili maghiarii de unul la început de secol XX, și cum se leagă acest lucru de tragedia Trianonului?

    Nu se observă nici cel mai mic interes față de aceste lucruri (din nou, cu excepția unei mâini de cunoscători). Szekfű, Jászi, László Németh au fost ultimii care au încercat să reflecteze asupra semnificației răsturnării de destin de după Primul Război Mondial.

    În Ungaria interbelică – într-o vreme când iredentismul, revizionismul, revanșa constituiau fundamentul viziunii oficiale asupra lumii – raporturile etnice, politice, antropologice și culturale, geografia economică din Bazinul Dunărean au fost considerate o problemă strategică a restaurării Ungariei istorice. Iar eforturile politice se concentrau pe disoluția statelor succesoare, pe slăbirea influenței și solidarității acestora (spre exemplu, prin sprijinirea separatismului croat – antisârbesc, al ustașilor), însă imensul material acumulat documenta doar faptul că vechile naționalități din Ungaria doreau să se rupă de statul maghiar (asemenea polonezilor de imperiul german, cel rus și cel autriac). Și indicau șovăiala cercurilor conducătoare maghiare – chiar și după Trianon! – cu privire la modul de abordare, cel puțin intelectuală, spirituală, a destinului teritoriilor amestecate, eterogene etnic, din Bazinul Dunărean. (Cercetările coordonate de contele Pál Teleki sunt inconcludente.) Figurile de prim rang ale maghiarimii din Transilvania – pe atunci sinonimă cu maghiarimea protestantă – au adoptat poziții rigide extreme: Sándor Makkai considera statutul minoritar un blestem, în timp ce Dezső László vedea o binecuvântare în acesta. Tentativele de a înțelege „revoluția mondială” (națională) în sensul dat de Masaryk termenului, și încercările de comprehensiune istorică a popoarelor vecine erau extrem de rare încă de pe atunci, iar de atunci nu s-au înmulțit. Căci binecunoscutele (și de altfel întemeiatele) discursuri despre prejudiciile suferite nu pot fi trecute în această categorie. Reflecțiile de după 1989 conțin elemente noi precum semi-reabilitarea Arbitrajelor de la Viena (chestiune problematică, chiar lăsând la o parte aici rolul acestora în sfârșitul tragic al Ungariei în Al Doilea Război Mondial și luând în considerare doar factorul etnic în sens restrâns); Arbitraje care s-au dovedit a fi – foarte fin formulat – niște fundături, nu duc nicăieri. (Slavă Domnului, nici măcar în prăpastie.)

    Intelectualitatea maghiară de azi este pur și simplu nepregătită să judece mănunchiul de dileme reprezentat de Trianon. Nici nu mai amintesc aici jocul predilect și răspândit al căutării superficiale a unui țap ispășitor. Generații întregi au omis munca hermeneutică necesară (deși travaliul de documentare și sistematizare istoriografică curgea firav sub vălul ignoranței generale), iar valoarea experiențelor spirituale, a intuițiilor istorice provenite din teritoriile Monarhiei este aproape imperceptibilă. Eseistica dedicată temei proiectează în trecut, aproape fără excepție, realitățile etnice din perioada târzie a statelor succesoare, de parcă n-ar fi existat intermedierea de limbă germană între culturile Monarhiei, de parcă orașele noastre n-ar fi fost bi- sau plurilingve, de parcă umanismul goethean, herderian și humboldtian n-ar fi fost limbajul nostru comun, de parcă Széchényi, Eötvös, Masaryk și Lukács n-ar fi scris în germană, de parcă Krleža și Rebreanu n-ar fi vorbit maghiara ca și cum ar fi fost limba lor maternă, de parcă famiile burgheze maghiare, slovene și cehe n-ar fi corespondat în germană și nu și-ar fi redactat jurnalele pe nemțește în frumoasele lor caiete. De parcă Monarhia nici nu s-ar fi prăbușit.

    Această complexitate cu adevărat dureroasă și tragică – căci una din cauzele tragediei paneuropene petrecută în timpul celui de Al Doilea Război Mondial este posteritatea infernală a dilemelor imperiale habsburgice rămase nerezolvate și nerezolvabile, care continuă azi sub mască „europeană” – rămâne necunoscută, deși acționează inconștient. La suprafață însă curge gargara superficială, românii zic una, maghiarii alta și așa mai departe ad insuportabil de plictisitorul infinitum.

    Așa nu se poate, nu ne e permis să scriem despre baiurile Trianon-ului. Lucrurile au devenit incredibil de ridicole în zilele noastre, când vedem că Ungaria oficială și România oficială au făcut, deopotrivă, din ziua de 4 iunie, ziua Trianonului, o sărbătoare legală: zi de doliu într-o parte, sărbătoare în cealaltă, totul la nivel de „să vă stea în gât”. Șovinism primitiv de puberi. Nici măcar nu e o agitație eficientă. Frizează nepriceperea și ignoranța profanatoare. În ziare, bârfe seculare dezmințite deja de mii de ori. Ocări stricate și acrite.

    De parcă în Europa ar trăi doar popoare fără de istorie. Orbire, distanțare egoistă, furie fără motiv. Iar în Ungaria se vede ura circulară împotriva străinătății. Dreapta vorbește despre Occidentul „sexo-liberal” care a luat-o razna, iar „liberalii stângiști” despre Estul retrograd și înapoiat, autoritarist, penibil. Și înarmați cu aceste clișee se apucă să priceapă semnificația faptului că erau cu totul altele patria, cultura, statul, statutul limbii materne, sistemul legitimității și loialităților (nu doar național, ci în mare măsură supranațional în sens monarhist, religios și militar) pe care le-a spulberat tripla revoluție mondială (națională, democratică și comunistă) declanșată de Primul Război Mondial, unul revoluționar în mod originar datorită recunoașterii națiunilor fără stat (mă gândesc înainte de toate la statalitatea națională virtuală a cehilor și polonezilor), nerecunoscute până atunci. Factori incomprehensibili și necunoscuți, actori neînțeleși și dezagreabili de odinioară.

    Trianonul doare pentru că am pierdut un lucru pe care nu îl cunoaștem, pe care nu îl iubim și care nu ne lipsește. Dacă nu va începe travaliul cunoașterii și iubirii îndreptat spre un lucru care este diferit, e cu totul diferit de viața noastră de azi și de prejudecățile și prezumtivele noastre cunoștințe contextuale derivate de aici, atunci e mai bine să nu spunem nimic despre Trianon, e mai bine să admitem că nu suntem nici demni, nici capabili să conversăm despre el. Nu este ușor de priceput paradoxul care ne spune că cea mai atașată de Monarhie și de Ungaria istorică păstrată în interiorul acesteia a fost mica nobilime maghiară, cea care în 1918 și-a pierdut definitiv puterea. Cea care n-a recunoscut niciodată dualismul și care declanșa isterii de masă și crize politice de fiecare dată când vreun capelmaistru militar dădea tonul, pe pământ maghiar, imnului imperial Gott erhalte (compus de Haydn), sau atunci când cineva îndrăznea să arboreze culorile imperiale (galbenul și negrul). Deopotrivă de complicat e și faptul că urmașii acestei mici nobilimi („burghezia creștinească”, funcționărimea catolică și corpul ofițeresc) erau iredentiștii care deplângeau extincția acelei structuri statale care ar fi putut fi prezervată tocmai de ceea ce detestau cel mai tare pe vremuri: Monarhia integrală și armata care ținea în frâu elementele subversive (naționalitățile, țărănimea care aștepta reforma agrară și clasa muncitoare socialistă – și, desigur, șovinii maghiari pro-independență; adică se urau pe sine).

    Peste automistificarea de odinioară se așterne cea din prezent.

    Minciunile pioase de odinioară – de care ne mai și amintim greșit – se comprimă în factualități de granit, iar peste ideile de altădată cade damnatio memoriae. Ceea ce a fost amuțit cândva rămâne în continuare mut. Amnezicii ciripesc despre memoria națională.

    Să nu vorbim despre Trianon, căci nu știm despre ce vorbim.

    20
    • In acelasi context, redau un paragraf al articolului scris de Radu Carp, preluat din ziarul Adevarul
      ,,Tratatul de la Trianon a fost aşadar consecinţa logică a situaţiei existente în Ungaria în timpul ultimelor secole. Ȋncă de la 1848 întrebarea fundamentală a liberalilor maghiari a fost cum poate fi asigurat un model liberal şi democratic deopotrivă, fără a acorda minorităţilor aceleaşi drepturi care erau revendicate pentru majoritate. Cei care au susţinut că acordarea aceloraşi drepturi pentru minoritari şi pentru majoritari este singura cale de impunere a modelului liberal au fost în cele din urmă în minoritate. Treptat, modelul modernizării corelat cu afirmarea unei singure naţiuni, cea maghiară, în detrimentul altora, s-a impus. Românii, slovacii, croaţii, sârbii nu au văzut Ungaria drept un stat care ar putea să le asigure drepturile legitime. Care au fost cauzele pentru care un model opresiv la adresa minorităţilor s-a impus în Ungaria în perioada 1848 – 1918 ar fi trebuit să fie o temă majoră de reflecţie în contextul aniversării Tratatului de la Trianon.”
      https://adevarul.ro/news/politica/tratatulde-trianon-eveniment-semnificatie-viitor-sfarsitul-uneiperioade-istoricei-ii-1_5ed89cd55163ec42717b0323/index.html

      13
    • Am scris si mai sus, este exceptional articolul.

      2
    • Multumesc, f interesant !

      1
    • Foarte interesant punct de vedere istoric
      Viata e complexxx!
      Si concluzia este ca secui au vrut sa scape de imperiu , daia au votat cu Romania !
      Iar Ungaria a devenit Republica !
      Astia nici nu si-au dat seama ca devenisera Tara !
      Ma opresc , poate se trezesc la realitate !

      4
  3. Am citit pe undeva ca tratatul are valabilitate de 100 de ani, lucru care intr-un fel ma ingrijoreaza avand in vedere viclenia si parsivenia vecinilor de la vest!

    Cred ca atacul furibund al lui Iohannis ala Vadim Tudor la adresa lui Viktor Orban si a PSD-ului a avut ceva informatii in spate, mai cu seama ca in ziua aia a discutat aproape o ora la telefon cu Trump fix despre stabilitatea zonei nostre si despre parteneriatul strategic dintre cele doua tari!

    PS NU mai vait, caci in ziua in care or sa ridice sabia, dea ea or sa piara si granita noastra de vest va ajunge din nou pe Tisa, acolo unde ii este locul istoric si firesc!

    6
    • Tratatul a intrat în valabilitate conform protocoalelor enumerate mai jos si nu are nicio datà de „expirare” :

      A first procès-verbal of the deposit of ratifications will be drawn up as soon as the Treaty has been ratified by Hungary on the one hand, and by three of the Principal Allied and Associated Powers on the other hand.

      From the date of this first procès-verbal the Treaty will come into force between the High Contracting Parties who have ratified it. For the determination of all periods of time provided for in the present Treaty, this date will be the date of the coming into force of the Treaty.

      In all other respects the Treaty will enter into force for each Power at the date of the deposit of its ratification.

      6
      • ba da pana se gaseste cineva indeajuns de puternic militar incat sa se stearga cu el la fund ,la ora actuala granitele Romaniei sunt garantate de tratatul Nato si cam atat ,restu e gargara propagandistica ,sau dezbatere istorica privind cum sa ajuns la actualele granite intre statele Europei

        6
        • Nu se poate sterge nimeni (rusii) cu tratatul la fund pt ca ar ieşi haos. Orice incercare din partea lor de atac asupra unei țări membre NATO va insemna WW3 si nu cred ca au nevoie de aşa ceva.

          Cat despre vecinii nostri de la vest…well, cred ca sunt constienti ii putem bate pană se kk pe ei. Asta e clar ca buna ziua.

          4
          • de aia un baiat destept de prin antichitate zicea :”Procedati in asa fel incat inamicul sa sufere de foame ,mizerie si boli ,cauzati-le pierderi majore incat sa sufere mai multi ani din aceasta cauza.” ca doar razboiul se poarta doar cu armata ca asa stim noi in secolul 21 ca anticii aia era prosti

            3
    • Un renumit sociolog maghiar a spus/scris ca daca ungaria mare era pastrata pana azi, fibra pur maghiara genetica diparea datoarita numarului mare al populatiei insumate a minoritatilor nationale din fosta ungarie mare iar maghiarii ajungeau minoritari in tara lor.
      Parca in Historia am citit asta.
      Daca maghiarii vor sa traiasca toti impreuna intr-o tara, nimeni nu-i opreste sa emigreze toti maghiarii in ungaria de azi!!!!
      Ardealul nu-l vor avea cu toate tertipurile lor de propietati retrocedate urmasilor fostilor grofi maghiari si alte jmecherii autonomiste !!!
      Mai ingrijorator este ca sunt romani in Ardeal si Banatul romanesc care pt un blid de terci in plus de la viena si budapesta au inceput sa regrete imperiul dualist retrograd si de trista amintire austro-ungar!!!

      3
      • Ghita Bizonu'

        De acord ca ghermanistii sunt ingrijoratori cf zisei „nene daca ala e idiit de ce nu as fi eu nitel escroc?!” da mai sunt si altii !

        Revoluţia bolşevică din Ungaria a făcut ca lucrările Conferinţei de Pace să fie accelerate. Delimitarea frontierelor la nivel tehnic a fost rapid parafată din punct de vedere politic. Abia odată cu finalizarea discuţiilor politice s-a realizat faptul că în total trei milioane de maghiari se vor afla în afara graniţelor Ungariei. Ar fi fost momentul favorabil pentru ca Ungaria să reformuleze propriile sale argumente dar, încă o dată, lipsa unui partener credibil de dialog la Budapesta a făcut ca opoziţia la soluţia politică agreată la Paris să nu se manifeste.

        Ȋn lunile următoare, consolidarea succesului Revoluţiei Ruse şi extinderea ideii comuniste în Europa au fost decisive în formarea unei poziţii faţă de Ungaria. Preocuparea majoră a fost de a nu oferi posibilitatea creării unui coridor între Rusia sovietică şi Ungaria. Forţele armate ale Ungariei au fost limitate la 35000 de voluntari, insuficiente chiar şi pentru apărarea propriilor frontiere noi. Ungaria a devenit expusă invaziilor terestre din toate direcţiile, devenind lipsită de frontiere naturale (Munţii Carpaţi). Radu Carp, Prof. univ. dr., secretar stiintific, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti

        Apoi, în polemica la distanţă cu partea maghiară – pentru că nu a existat una propriu-zisă la Paris – guvernul de la Bucureşti nu a jucat cartea istorică, cum au foarte mulţi impresia azi, vehiculând poveşti cu dacii şi romanii. Ci, pragmatic şi eficient, în spiritul foarte recentei şi revoluţionarei declaraţii a preşedintelui american Wilson, a mizat pe “dreptul naţiunilor”, adică pe argumentul demografic. Dacă ar fi fost vorba de legitimitate istorică şi continuitate, era greu să revendici teritorii care politic nu îţi aparţinuseră vreodată şi unde nu ai creat instituţii – dar n-a fost aşa. Manualele şcolare de azi oferă o imagine deformată a poveştii şi argumentelor care au creat România Mare. Şansa a fost tocmai viziunea cea nouă a lui Wilson, care voia să pună pe baze noi şi liberale relaţiile internaţionale, scop în care i-a bătut cap în cap pe europeni toată primăvara lui 1919. Deşi n-a reuşit asta decât parţial, viziunea lui devenind realitate abia dupa celălalt război mondial, pentru România a fost suficient.

        Pentru Aliaţi, armata română a fost mai curând o belea potenţială pe parcursul anului 1919, preocuparea majoră fiind să nu apară ciocniri catastrofale între noi şi sârbi în Banat, sau să ne oprească de-a ocupa teritorii prea întinse din Ungaria înainte de decizia finală a stabilirii graniţelor. Noi n-am fost doar “bastionul anti-bolşevic în est”, cum se repetă patriotic azi la TV, ci şi o forţă care a trebuia disciplinată cu greu de francezi şi ceilalţi. Pentru marile puteri, esticii erau mai curând ca nişte copii ce trebuiau supravegheaţi continuu, deoarece cum scăpau din mână, cum se încăierau şi încercau să-şi ia unul altuia jucăriile. Sorin Ionita Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani, sefulet la EFOR

        Ce a însemnat Tratatul de la Trianon pentru Ungaria

        La 4 iunie 1920, la Trianon, Ungaria a fost obligată să semneze Tratatul de pace cu Aliații învingători și Puterile Asociate, prin care Ungaria pierdea 72% din teritoriu și 64% din populație – dintre care o treime vorbitori de limbă maghiară. Tratatul de la Trianon a făcut parte dintr-un lung șir de acte internaționale care redesenau harta Europei în speranța ca Vechiul Continent să devină unul al păcii. Niciun alt stat nu a suferit astfel de amputări de populație sau de teritoriu. Prima Republică a Austriei a încorporat cea mai mare parte din teritoriul și populația Cisleithaniei, regiunea germană a Imperiului Austro-Ungar. În urma Tratatului de la Versailles, din 1918, Germania a pierdut 13% din teritoriu.

        Amplitudinea pierderilor a născut intențiile iredentiste ale Ungariei. Chiar înainte de declararea celui de-Al Doilea Război Mondial, Ungaria a trecut la recuperarea teritoriilor pierdute în 1920. În noiembrie 1938 a ocupat regiunile cu majoritate maghiară apaținând Cehoslovaciei, iar în martie 1939, Transcarpatia ucraineană. La 30 august 1940, sub presiunea Germaniei și a Italiei, România a fost obligată să semneze Al doilea arbitraj de la Viena. Pierdea astfel nord-vestul Transilvaniei: 43.492 km² – față de cei 69.000 km² ceruți inițial de Ungaria. Gabriel Andreescu .Astăzi, este asociat Scolii Doctorale a Universitatii de Vest, Timisoarai și este membru activ al mai multor organizații de drepturile omului.

        Insa domn porfessorre le cam minciuneste nitel . Sa cautam …. https://en.wikipedia.org/wiki/Cisleithania .. in 1910 :
        Suprafata : 300,005 km2 ,
        Populatie : 28,571,934

        Austria , azi 83,879 km2 si locuitori 8,902,600. in 1920 sub 7 milioane!
        Cea mai mare parte?!!!

        E .. cam asa cu unii intelctuasli romani

  4. In contextul adus de lămuririle din articolele de mai sus, sunt interesante si interpretarile pe care le da Dan Dungaciu actiunilor politicienilor maghiari:

    https://m.adevarul.ro/news/eveniment/dan-dungaciu-ce-inseamna-de-suveranizarea-romaniei-intransilvaniav-clarificare-presa-budapesta-1_5ed8829a5163ec42717a3bd1/index.html

    4
  5. lasand la o parte discursurile si argumentele sforaitoare de o parte si de alta ,trianonul a fost o tragedie pentru natiunea maghiara ,ei s-au trezit peste noapte imprastiati in 5 tari . la fel ca si romanii . avem ceva in comun ,

    3
    • Da, cu siguranță ca pentru etnicii maghiari care deodata s-au trezit in afara protectiei statului national maghiar, Trianonul reprezinta o tragedie ce trebuie recunoscuta si respectata de cei din preajma lor. Ține de civilizație si empatie. Eu altceva nu înțeleg si nu suport: de ce dupa 100 de ani continuam sa ii tratăm drept straini in interiorul granitelor noastre, de ce inca mai apar discutii cu „plecati!” si de ce ii lasam sa se enclavizeze din multe puncte de vedere? Sunt cetățeni români cu radacini la fel de vechi ca ale noastre pe aceste meleaguri, sunt o contributie valoroasă la tot ceea ce inseamna țara asta, si economic si social si cultural. In loc sa fim cat se poate de mândri de acești cetățeni alaturi de care construim o țară, repetăm o bună parte din greselile dublei monarhii, atat fata de minorități cat si față de majoritate. Nu spun ca ei sunt nevinovați, deloc, dar de ce încă gandim in șabloanele alea? Ii respingem, ii ajutam sa ne respinga, le oferim senzatia ca singura cale de a iesi din aceasta situatie e sa modifice status-quo-ul: daca nu o intoarcere la Ungaria Mare, macar o autonomie a Ardealului, ce mama dracului! Si uite așa ajung sa atraga alaturi de ei tot felul de infierbantati locali dintre majoritari si impreuna sa munceasca cu sârg la dezbinarea unei tari perfect viabile in actuala ei organizare. Si pentru astea suntem sigurii vinovati. Nu am auzit pe nimeni sa aiba o reactie de „plecati!” fata de alti minoritari in afara de cei maghiari. Fara argumente, fara analiza, fara a gandi macar ce spune, pe gura oricarui roman asta iese. E dezamagitor. Hai sa mai schimbam din atitudinea asta.

      10
      • Nu stiu cine-i considera straini, dar poate sunt considerati asa, pentru ca ei se considera straini?
        Oricum, ii veche placa asta, cu noi romanii fiind bau bau.Apropo,de victimele Dickatului de la Viena, care s-au trezit peste noapte, intr-o alta tara, ti-a mai fost asa mila?

        11
      • intradevar nu se poate nega o atitudine negativa a populatiei romanesti indreptata impotriva celei unguresti.exista sindromul de bulling . explicatia s-ar gasi in subconstientul national romanesc ,o exercitare hibrida a urii indreptata catre unguri din cauza elementului romanesc aflat in exact aceeasi pozitie CA si ei in tackle invecinate + liderii Mai noi din udmr au excelat prin prostie politica , in cel de PSD maghiar .statul Roman nu a facut nimic in a opri xenofobia romaneasca de dreapta , care de fapt a alimentat la extrem dreapta maghiara . politica romaneasca nu a avut nick un mesaj constructiv cu partea maghiara ,iar udmr a adus o imagine extrem de proasta maghiarilor din romania. 30 de ani ratati ! si din Cate vad EU vor mai fi Inca multi din pacate . iliescu are o foarte mare parte de vina !!!

        3
        • @Rodeo si @Verde.
          Pe scurt:
          Voi ati vizitat vreodata Harghita si Covasna? Ati vorbit vreodata intr-un magazin in limba romana si sa vi se raspunda in lb maghiara? Ati ascultat vreodata povestile unor romani minoritari de prin zonele alea si problemele care le au cu ungurii? Banuiesc ca nu.

          Atata timp cat ei ne considera „dusmani” si promoveaza constant ideea ca transilvania e teritoriul lor si ca noi de fapt i-am invadat si atata timp cat vor sustine ideea de autonomie a tinutlui secuiesc, nu vad ce nu intelegeti din atitudinea unora.

          A le da ungurilor peste bot cand promoveaza ideea de refie autonoma nu inseamna rasism ci patriotism. Nu vad care ar fi problema.

          Solutia win-win ar fi ca ei sa o lase mai moale cu rasismul, autonomia, sa fie mai prietenosi si sa se integreze cu noi.
          Aici vorbim doar de trendul majoritatii, ca aia e partea care contează. Desigur, exista si exceptii la ceea ce am scris mai sus, sunt si baieți unguri care sunt de nota 10+.

          13
          • AlexIS-uite ca tocmai eu din baragan am fost la miercurea ciuc,sovata,sighisoara,odorhei,tg secuiesc,comandau,gheorghieni,joseni etc de mai multe ori DAR incepind cu anii 1990 incoace si nu am intilnit pe NIMENI de acolo sa nu ma seveasca,sa nu ma omeneasca,sa nu ma cazeze,sa nu bea cu mine basca sa imi zica nem tudom romaneste fara scuzele de rigoare caci ei nu au cu cine vorbi aceasta limba a noastra.Banul aducator de bunastare este fara nem tu dom mai ales cind afacerea este a lor iar romani pe acolo nu prea am vazut probabil crezind ca-i fac balaurii unguri ghiudem.Omenia,un zimbet si o glumita o stiu si balaurii din secuime care multi dintre ei nici nu stiu unde este ungaria pe harta.

            5
            • @Ka, in primul rand tu vorbesti despre patronii de mici businessuri care isi câştigă pâinea din turism. Banuiesc ca si ei cunosc principiul „clientul nostru, stapanul nostru”. In schimb eu faceam referire la modul general, la traiul de zi cu zi ca sa spun mai simplu.
              In al doilea rand am scris ca nu toti ungurii sunt din acelasi aluat. Sunt si oameni de calitate printre ei, la fel cum sunt in toate neamurile, oameni ok si altii mai rigizi.

              Problema mea este urmatoarea: Harghita si Covasna sunt județe românesti iar ungurii ar trebui sa isi ia gandul de la o presupusa autonomie.
              Deci toti cei care au ideea autonomiei si citesc aici sa repete dupa mine: Harghita si Covasna au fost, sunt si vor fi mereu pământ Românesc!

              In rest, fiecare cu viziunile lui. Pe mine nu ma deranjeaza ungurii ca oameni, nu ma deranjeaza ca prin zona lacului Rosu si Sf. Ana 90% dintre masinile de pe strazi au numere de ungaria etc. Suntem toti oameni si ar trebui sa traim paşnic respectând istoria, integritatea culturala, teritoriala a României.

              Dar raspunde-mi la o intrebare daca esti amabil.
              Pe tine (dvs) nu te deranjeaza cand vezi ca de 1 Decembrie parca ar fi zi de doliu pentru ei sau ca vor autonomie desi ei ca minoritate sunt tratati corespunzator de catre statul Român?

              10
              • Eu nu sunt deacord cu 1decembrie…normal ar fi fost independenta sau o data aleatoare in vara(iunie).1decembrie este o zi trista atit pentru noi romanii(fara cadrilater,n bucovinei,basarabia)cit si pentru semenii nostrii unguri.

                2
                • Independenta a fost doar pentru „regateni”.
                  1 Dec = si Transilvania.

                  1 Decembrie e totul. Unu. Unirea. Ziua (31 nov-1 dec) Sf Apostol Andrei – Primul Chemat..si ajuns, conform unor izvoare istorice, pe teritoriul Romaniei in „Scitia”/Dobrogea. Apostol – Patron Spiritual al Romaniei – care a preluat atributele „pagane” ale lui Zalmoxis (Saturn/Cronus/Odin/Undrea/Mos Craciun etc…, patron solar a lunii Decembrie, al lupilor si corbilor; nimeni altul decat tatal Dzeului „ploios/tunet/fulger” Crestin/Evreu/Musulman etc. = Zeus/Jupiter/Gebeleizis/Dzeu/Yehova/Allah…).

                  E o zi perfecta ca insemnatate. coincidenta sau nu…fericita sau nefericita…
                  Mai terminati naiba cu prostiile de modificare a Zilei Nationale!
                  Va chinuie talentul pe unii…„O, nu, e frig in Decembrie”…Dar in transee n-a fost frig?

                  6
                  • Independenta a fost doar pentru “regateni”.

                    Afirmația de mai sus e cel puțin nefericita, sper că doar ți-a scăpat și nu crezi așa.

                    Au fost numeroși voluntari transilvăneni și bucovineni ce au trecut in Regat sa lupte pentru Independență, inclusiv trei fosti ofițeri imperiali, au fost organizate strângeri de fonduri, presa românească din Imperiu a militat pe fata pentru Independență, unii au fost și trimiși în judecată, in condițiile in care ungurii au încercat să înăbușe in fașă orice mișcări de susținere.

                    O afirmație nefericită.

                    2
                    • Nicidecum, termina cu aiureala, nefericit e faptul ca n-ai inteles ce am spus.

                      Pentru romanii din Transilvania perioada dualismului Austro-Ungar intre 1867-1918 a fost una dintre cele mai negre. Multi au fugit peste munti sau in alte state (cum ar fi America)

                      Eu insa vorbesc la nivel general despre ce a insemnat Razboiul de Independenta pentru Transilvania, nu doar de cazurile transilvanenilor care au luptat sau s-au implicat.

                      Lasati 1 Decembrie in pace! E de departe cea mai fericita zi a Transilvaniei. Ca unii unguri se considera nefericiti cand aud de aceasta zi…ma lasa rece. La fel cum probabil ii lasa rece pe cetatenii Ungariei felul cum percep unii romani din Ungaria „in cotrapartida” 15 Martie.

                      Independenta (9/10 Mai) – ca si Mica Unire (24 Ianuarie) a fost doar „speranta” transilvanenilor/bucovinenilor.
                      1 Decembrie insa e faptul implinit.

                      8
                  • razvan mihaeanu-O zi a unei tari musai ar fi la caldura ca sa porneasca aro-ul fara jeratec sau spray,iar pista de la borcea sa nu inghete ca sa vedem f16 la defilare aeriana,eu nu propun nici macar independenta caci ne stricam cu turcii care is in nato ci ceva aleator ca in SUA-ziua curcanului la cuptor si liberarea celui de la casa alba.Cu sfintul apostol ANDREI am mari rezerve caci sfintul a venit pe la noi la ceva decenii dupa marele Burebista si a plecat(de ce a plecat???)cu citeva decenii sa se nasca Scorilo tasu lui Decebal care nu prea auzise de Sfintul Andrei si practica ritualuri pagine gen aruncatul baiatului in tepe(sa nu-i ia locul)si arderi la imormintari .Sigur a dansat cu lupii caci altfel getii ii luau gitul si-l trimeteau la gebelesis….sau poate mai sigur la MITRA.Sunt economist asa ca eu zic in iunie pentru ca profiturile sa fie maximizate iar ziua sa fie de musai 72 de ore.

                • Corect ,1 decembrie nu reprezinta pe toti romanii ! 9 Mai ar fi mult Mai potrivit

                  2
                  • 10 mai, nu 9 mai, care e déjà si ziua Europei iar 8 mai e armistitiul de la sfarsitul celui de-al 2-lea razboi mondial.

                    2
                    • Ghita Bizonu'

                      Logica si logica ….

                      Logica evenimentelor – 1 decembrie este incununarrea. Punerea „cheii de bolta”

                      Lpgica climatica. !dec , cam frig, ceva vant. Trec infrigurat si grabit pe langa Arcul de Triumf catre Vlad . Apoi cu paharu de … in fata vom comenta parada vazuta la tembe(parada are loc a cote la 600 metri). Aia care au tremurat in frig fug acasa catre asprina, paracetamol, ceai cald, tuica/vin fiert.
                      Amintiri din copilarie .. 1 si 23 august. Dupa trecerea prin fata tribunei ..maturii fac pauze dese la bere si cremwursti. Unii ajung acasa si dupa 5 ore …. Ce naiba e sarbatoare! Nationala! SI se cere sarbatorita .. chiar daca musiu ala de o sarbatorste din plin .. nu prea are motive (dosar prost!)

                      E mai eficcienta logica .. climatica!

          • @AlexIS
            Am fost vara trecută in concediu fix in zona respectiva. Vreau să spun că rar am găsit gazde așa primitoare, iar servirea ireproșabilă! Chiar dacă se chinuiau să se facă înțeleși în limba română( dar asta nu e vina lor, e vina statului român), am fost servit de fiecare dată. Pînă atunci nu am mai ajuns prin zonă decît de 2 ori,( spre rușinea mea, recunosc că luam de bune bălăriile de gen vehiculate de presă)în interes de serviciu, cu misiuni prin zonă, prin anii ’90, dar nici atunci nu am întîlnit pe nimeni care să facă nazuri.
            Fratele meu a fost in concediu in Covasna, in februarie, și cu aceeași impresie s-a intors si el, neavînd nimic de rău de spus despre ei. Bănuiesc că e vorba și de karma, dacă vorbești politicos și zîmbești, ți se raspunde la fel. 😉
            Părerea mea, hîc…

            6
  6. Omisiunea majora a trianon-ului a fost ca unguroaicele nu au fost alocate catre RO,CZ,YUG pe baza de dreptul cuceritorului adica ce au facut alde arpad acu 1000 de ani.Nu am mai fi vorbit de negul /tumora numit/a ungaria in centrul europei,Si asa ei sunt -pe baza de ADN- valahi,slavi ,nemtotei maghiarizati.Asa ca se caca pe i degeaba cu marea lor cultura si civilizatie.
    Daca nenea Traian lasa urmasi valabili …aoleu!

    13
    • PSD-ul se bate cu caramida in piept pe stadioane ca ei sunt romani si destabilizeaza tara votand, in parlament, cu psd-ul unguresc (udmr) Tinutul secuiesc si limba oficiala maghiara ca acum doua saptamani !

      4
  7. In primul rand, niciodata nu a existat o Ungarie Mare care sa stapaneasca si Voievodatul Transilvaniei. Ungaria a fost mereu vasala Ungariei, dar a pastrat o autonomie deplina. Niciodata Ungaria nu a fost decat o putere second hand, ajutata maiestuos de papalitate si de Polonia. Deci faptul insesi ca imediat dincolo de granita romano- maghiara exista acel monument cu Ungaria inchipuita injunghiata de Trianon, ca oficial Ungaria ridica pretentii de ,,grija„ fata de ungurii din Romania care deja se doresc stat in stat ar trebui sa genereze o mobilizare majora a serviciilor si oficial a statului roman. Oricand este posibil un nou 1940, cu rapturile si sacrificiile corespunzatoare, fara a se mai ivi ulterior ocazia reintregirii. Daca aceste provocari si amenintari voalate sau nu, ar fi fost facute la adresa Israelului, cred ca altfel stateau lucrurile acum.

    *editat – Razvan Mihaeanu (un comentariu de corectie al lui vasile pe care nu l-a pus din greseala aici si pe care l-am evidentiat eu in text):

    „Corectie: Transilvania a fost mereu vasala Ungariei.”

    6
    • Vasile,

      Unde ai învățat istorie?

      În perioada dualismului austro-ungar (1867-1918) Transilvania a aparținut Ungariei.

      Hai sa nu ne facem de ras cu afirmații false.

      2
      • Da. Transilvania a apartinut Ungariei doar pentru 50 de ani, in perioada Dualismului. Pe asta se bazeaza argumentul „milenar al Ungariei”. Romania a sarbatorit ieri 100 de ani de statalitate impreuna cu Transilvania ca provincie fondatoare a Romaniei. Din acest motiv e „ziua nationala”. Si asta racaie rau pe orgoliul maghiar. Faptul ca statalitatea romaneasca e deja mai indelungata decat cea maghiara. Si asta in timp ce statele din jur se farama (vezi Iugoslavia, Ucraina, Cehoslovacia).

        3
  8. Si daca e sa vorbim de nationalism, uitativa la ce s-a intimplat la Ip,Trasnea si alte localitati unde ungurii veniti (armata) impreuna cu cei de acolo s-au manifestat plenar in directia superioritatii rasei maghiare. A nu se uita!

    5
  9. vrajeala de articol.in decembrie 89 au action at Mai multe servicii straine CA sa fie siguri CA nu dau gres. Atata tot.nu era k misiune pentru un singur serviciu secret

  10. Nenorocirea Transilvaniei totdeauna din Tara ungureasca si de la unguri s-a tras.Asa am pierdut si tara si libertatea.
    Cserey Mihaly,1852

    In zadar au fost fost toate promisiunile care le-au dat ungurii in repetate randuri pentru respectarea drepturilor noastre nationale.
    Exclusivitatea de rasa a declarat razboi de exterminare limbii si nationalitatii romane.
    Prin spiritul de intoleranta, printr-un fanatism de rasa fara seaman in Europa, osandindu-ne veti izbuti sa dovediti lumii ca ungurii sunt nota discordanta in concerul civilizatiunii.
    Dr Ioan Ratiu la procesul Memorandumului,1878

    Iredentismul maghiar nu se va stinge si ori de cate ori situatia internationala va fi prielnica,Ungaria va contesta unirea Ardealului cu Romania si va revendica Ardealul sau cel putin o parte a acestui pamant romanesc.
    Fratia si colaborarea romano-maghiara va fi numai o iluzie gata sa se razbune asupra partii care va fi crezut fara reticente in ea.
    Valer Pop,1944

    Trebuie să înfruntăm că este nerealist să revendicăm totul “în numele celor 1000 de ani”, să te aştepţi la o soluţie(!?!?!?) din partea Uniunii Europene este o naivitate.
    Acceptând Trianonul, este Trădare.
    Zsolt Semjen,vicepremier ungar,iunie 2020

    https://www.populationdata.net/wp-content/uploads/2016/09/Autriche-Hongrie-ethnies.png

    Si acum ungurii de la Buda-si-pesta aplica ceea ce au facut romanii in perioada asupririi ungare pana in 1918: memorandumuri,plangeri la inaltele porti,dar fara rost.
    Pentru ca: lumea stie ca ungurimea are limba unsa cu miere,dar faptele lor salbatice impotriva fostelor minoritati(nerecunoscute de administratia ungureasca) nu vor fi uitate vreodata.Maghiarizarea salbatica si asuprirea minoritatilor a dus la destramarea unui stat esuat in 1918: hidra austro-ungureasca.
    Uneori suntem prea buni cu salbaticii care ne-au facut rau,ei ne calca in picioare ori de cate ori suntem slabi sau le dam nas.

    Doar atat: Traiasca Romania de la Tisa pana la Nistru!

    15
  11. Ca sa terminaam disputa asta istorica, cu iredentismul, sovinismul si aalte asemenea, odata pentru totdeauna, propun unirea Romaniei cu Ungaria. Doar asta vor vor ungurii nu?

    Eu sunt de acord. Si uite asea, ungurii, isi ating scopul, isi iau inapoi teritoriile „furate prin furaciune”, devin minoritari in propria tara, asa cum au fost tot timpul, de altfel, noi vom guverna si ei se vor uita de pe margine.

    A, sa nu uit… le vom da aceleasi drepturi pe caare le dau ei romanilor din Ungaria.

    Huh? Bine asa?

    3
    • :))) e comic asa, eu zic hai sa ne unim asa la brau un pic, adica prin nisceva autostrazi. Ca ne-a fi bine si la unii si la altii.
      Cu dreptruile in schimb, daca le dam exact drepturile romanilor din ungaria… ajungem la o forma bizara de autonomie/autoguvernare: https://www.atruroman.hu/ro/219-autoguvernarii-pe-tara-a-romanilor-din-ungaria
      Si apropo de asta, in Ungaria o cunostinta care s-a mutat din Romania la ei se simte discriminat, i s-a spus ce vi tu romanule sa faci ordine la noi.Sarind peste prostia lor, partea tare ii ca il cheama {insert nume ridicol de unguresc} si limba sa materna ii limba maghiara. Astia saracii sunt chiar roameni fara tara.In Romania sunt ungurii lui Orban bacsi si in Ungaria sunt romanii lui Klaus. Si nu, nu-i din Caragiale faza.

      3
      • stim… dupa cum ziceam si in titlul unui articol despre secui acu’ ceva timp 🙂
        https://www.rumaniamilitary.ro/editorial-secuii-nostri-sau-ai-lor

        1
        • Mai apropo de chestile astea, caut de ani de zile pe net o faza pe care am vazut-o prin anii 2000 pe la cronica carcotasilor, daca gaseste careva un link, fac o bere :
          Tvr-ul s-a dus prin secuime sa discute cu secuii problema tiganilor si de ce tiganii par a fi ceva mai ordonati in secuime. In scena insert una bucata secui cu mustata regulamentara, find noiembrie era si pilit un pic de la vin/palinca ca vine frigul no’. Si il intreaba pe acest Pișta(clar numai Pișta putea sa-l cheme) ca de ce tiganii sunt mai disciplinati aici decat in alte zone ale tarii, la care secuiul(insert bad romanian accent):
          Pei mei drage domne, noi i-am betut cu parul 1000 de ani, romanii nu ii bate cu parul pe tigani, deci ei fură.
          Stiu ca-i incorecta politic, din toate punctele de vedere dar ii atat de comica incat pici pe spate de ras.

          6
    • berceamondialu

      Zalmoxis , cum de nu stii ca ungurii dupa Trianon ne-au facut propunerea sa facem o federatie cu ei-un stst cu Ferdinand rege , pe care Romania a respins-o pt ca se temeau (decidentii de atunci ) ca ungurii voiau daor sa traga de timp sa-si conserve privilegiile si sa intirzie asimilarea lor in Transilvania !!!!

      1
  12. https://www.hotnews.ro/stiri-international-24037403-trianon-100-ani-viktor-orban-istorie-ungara-washington-post.htm

    https://www.washingtonpost.com/opinions/2020/06/03/how-viktor-orban-turned-century-hungarian-history-into-secret-weapon/

    The Washington Post: Cum a transformat Viktor Orban un secol de istorie ungară într-o armă secretă

    Articol de Heather A. Conley – vicepreședinte senior pentru Europa, Eurasia și [Regiunea] Arctică la Center for Strategic and International Studies (CSIS) din Washington și fost subsecretar adjunct în Departamentul de Stat al SUA (2001-2005)

    Ungurii comemoreaza 100 de ani de la Trianon

    Cei nefamiliarizați ar putea fi surprinși să audă că ungurii jelesc pierderea unui imperiu – iar premierul ungar Viktor Orban e primul printre ei. El a inaugurat joi un Memorial al Unității Naționale, care include denumirile a 12.000 de localități istorice „rupte de patria lor” în urma semnării Tratatului de la Trianon, care a pus capăt în mod formal Imperiului Austro-Ungar și Regatului Ungariei în urmă cu 100 de ani. Ceremonia de comemorare nu este decât cel mai nou episod din îndelungata manipulare a istoriei de către Orban de dragul propriilor sale interese politice și al menținerii sale la putere, scrie joi cotidianul american The Washington Post, citat de Rador.

    După primul război mondial, Aliații victorioși au impus penalități drastice Puterilor Centrale. Dacă istoricii se concentrează în principal pe severitatea termenilor impuși Germaniei prin Tratatul de la Versailles, se poate argumenta că Regatul Ungariei, ca parte a „monarhiei dualiste” austro-ungare, a suferit chiar și mai rău. Prin Tratatul de la Trianon, formalizat la 4 iunie 1920, Ungaria și-a pierdut 72% din teritoriul antebelic și 64% din populație.

    Pierderea imperiului rămâne palpabilă și astăzi. Vizitați biroul unui funcționar public ungar și uneori veți vedea pe perete o hartă înrămată a Ungariei pre-Trianon, poate chiar incluzând și mici flacoane cu sol din „pământurile pierdute” aflate astăzi în Slovacia, Ucraina, România sau Serbia. Orban s-a dovedit a fi remarcabil de abil în ce privește mobilizarea acestei nostalgii naționaliste.

    În ultimii ani guvernul Orban a retrogradat comemorarea publică a ungurilor care personifică lupta pentru valori democratice, în vreme ce a promovat activ memoriale pentru conducători ungari aliați cu Hitler și Mussolini în cel de-al doilea război mondial. Cel mai cunoscut e faptul că Orban l-a proslăvit pe regentul Miklos Horthy, dictatorul fascist și antisemit al Ungariei din anii ’30, tocmai pentru că sub conducerea lui Horthy o parte a Tratatului de la Trianon a fost răsturnată prin anexarea în 1940 a Transilvaniei, o provincie centrală pentru spiritualitatea Ungariei. (Transilvania a fost înapoiată României, unde își petrecuse mai toată perioada interbelică, pe 6 martie 1945, în urma colapsului regimului Horthy în 1944).

    De când a revenit la putere în 2010, după o rundă petrecută în opoziție, Orban a obținut adoptarea unei legi care le permite cetățenilor străini cu strămoși maghiari și „cunoaștere” a limbii maghiare să primească pașapoarte ungare. Din cele câteva milioane de indivizi eligibili, aproximativ 700.000 primiseră cetățenie până în 2015. În 2013 Orban i-a îndemnat pe maghiarii din întreaga Europă „să se unească” pentru a face din Ungaria „o națiune puternică”. În 2014, în discursul său anual de vară din România (care mai este și astăzi căminul a aproximativ 1,5 milioane de unguri), Orban a admis că își datora succesul electoral covârșitor dobândit în același an dreptului de vot conferit maghiarilor din afara granițelor. E vorba de același discurs în care și-a proclamat aspirația de a transforma Ungaria într-un „stat iliberal”.

    Pe parcursul ultimului deceniu Ungaria a cumpărat publicații și instituții de presă cu scopul ca ele să deservească exclusiv comunitățile etnice ale Ungariei [sic! autoarea a vrut să se refere mai probabil la comunitățile ungurești din statele vecine Ungariei – n.trad.]. Guvernul ungar finanțează în mod generos cluburi sportive, școli și biserici din comunitățile ungurești apropiate de granițele sale. Drept urmare, unele comunități ungurești efectiv s-au decuplat de țările în care trăiesc, bazându-se în mare măsură pe instituții de presă și culturale importate din Ungaria. Politicile lui Orban în această privință aduc aminte de tacticile Rusiei cu privire la a sa „străinătate apropiată”.

    E limpede că Orban nu poate reconstitui Ungaria pre-Trianon prin re-anexarea unor părți din România, Slovacia sau vestul Ucrainei. Cu toate acestea, eforturile lui de a lega mai strâns Ungaria de „pământurile pierdute” de ea au destabilizat regiunea și au complicat obiectivele politicii externe americane. Concentrarea unică a Budapestei pe populația maghiară din Ucraina a împiedicat în ultimii doi ani orice reuniunea la nivel înalt NATO-Ucraina.

    Tensiunile dintre România și Ungaria, ambele membri NATO, sunt deosebit de acute în acest moment. Cu cât Budapesta promovează mai mult activități și simboluri etnice lipsite de tact în Transilvania, cu atât mai mult se simt autoritățile române obligate să afirme naționalismul, amplificând sentimentul anti-maghiar și creând un cerc vicios care nu face altceva decât să consolideze etno-naționalismul și politica bazată pe revendicări în regiune.

    Orban exploatează Trianonul din oportunism. După cum a observat el, comunitățile maghiare din afara granițelor ungare îi asigură voturile de care are nevoie pentru a se menține la putere – un factor ce are potențialul de a deveni chiar mai important pe măsură ce partidul său pierde controlul marilor municipalități ungare. Însă acțiunile sale cinice de a profita de pe urma resentimentelor istorice ale compatrioților săi amenință acum să inflameze fix acel naționalism distructiv care a dus la primul război mondial – și în consecință la pierderea privilegiilor imperiale ale Ungariei. Mă întreb dacă premierul Ungariei pricepe cu adevărat această ironie a sorții.

    6
  13. La Mulți Ani Triplexului, că și el face o sută de ani…
    Nu am apucat să trec pe acolo recent, dar totdeauna m-am dus cu plăcere la Beba Veche.
    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Triplex_Confinium

    1
  14. Mda, două probleme. Nu minoritatea maghiară este periculoasă, ci alta, care se înmulțește fantastic. Preocuparea zilnică este că nu i se dau mici unui bou la Kaufland, în nu știu ce oraș prin Harghita, că nu știe românește (iar comunicatul cu probe video al lanțului a fost că ăla chiar instigase asta). A doua :basarabenii nu sunt tratați ca români, ci ca ruși ce își folosesc pașaportul românesc să plece în UE. Deși „serviciile” zic că au băgat în Republica Moldova juma de miliard euro, efectul este mai degrabă invers. Una peste alta, România nu are articulata nicio politică de apropiere de ungurii din țară și de combatere a Rossiei în Moldova.

    9
    • Bine spus, corect punctat, aporpo de faza cu micii, du-te la Kaufland si zi la tanticica aia, doamna, doresc sa intretin raporturi sexuale cu mama dvs, in limbaj de argou desigur, si apoi incepe filmarea cand aia se uita la tine ca la ultimul cacat iar mai apoi cere-i niste mici in limba engleza. Ar fi o chestie, nu?
      Referitor la cealalta etnie, cu adevarat problematica, eu personal le-am luat aprarea asa cum o fac oricarui etnic deoarece nu cred in romanii verzi, nationalism si alte bizarerii din astea identitare.Cred doar in cetateni romani, onesti, muncitori cu taxele la zi.Etnia pentru mine este zero barat, e ca si cum am discuta preferinte culinare. Dar, trebuie notat faptul ca acesta etnie reprezinta o problema si pentru noi si pentru francezi si pentru unguri si pentru nemti.Si pentru englezi deja. Integrarea lor in societate este extrem de greoaie si chiar imposibila.
      Si da, romanii din Ucraina si Serbia sunt abandonati efectiv de guvernele Romaniei succesive, ca nu vorbesc de un partid sau altul. Inacceptabil daca suntem o natiune. Daca suntem o populatie copulativa, merge si asa.

      4
  15. @Lt ( rez )
    Pentru moment , lasă manipularea abaterea discuției despre problema ți.ga.nilor pentru un alt subiect , în subiectul ăsta ii foutem in cutia limbii doar pe boszgori .
    Nu poate exista milă și îndurare pentru jigodiile care au sclavizat 1000 de ani poporul român , care este unicul proprietar de drept al Transilvaniei , Crișanei , Maramureșului , Banatului etc .
    Pacea între cele două popoare va exista doar după ce boszgorii vor sta in sclavie 1000 de ani , iar stăpânul va fi poporul român .
    Nu mai mult , nu mai puțin , totul la reciprocitate . Fără favoritisme , fără menajamente .
    Așa e corect .

    3
    • ADIO!

      Nu e prima data, dar nu stii sa apreciezi faptul ca ai fost lasat din nou sa postezi.

      Ai aceeasi mentalitate infantil-razbunatoare (nu de introspectie matura) scarbos-socialista ca lighioanele alea din SUA:
      „STFU, bend the knee, wash my feet, suck my black dick (white antiFa dick), be my slave for the next 400 years, and disband the Police, Colonizer!”

      Asa ca…dispari!
      Asa e corect.

      12
  16. Ungurii de la Budapesta nu se mai pot face bine vreodata ca natie.

    Si sub austrieci sau turci au avut aceleasi idealuri de a subjuga Transilvania,sub bolsevici in 1919 la fel au incercat sa treaca granita cu Romania reintregita,pe timpul comunistilor dupa 1945 au tot incercat sa bage fitile la sovieticii,dupa 1990 au reinviat iredentismul si horthysmul daunator mai ales lor ca natie.
    Au fost invadatori,au furat pamantul vecinilor,dar… au fost si nu vor mai fi vreodata ce au fost acum cateva sute de ani.Ca orice cenusa a imperiului,osandit de populatiile care au fost batjocorite si schinguite de regii si grofii unguri.
    Dupa Mohacs-1526 au ramas fara tara si pamanturi vreme de 400 ani,Transilvania ramanand independenta.

    Se observa,cam de vreo 10 ani,cum o parte a intelectualitatii romanesti adera la ideea unei Transilvanii independente si conduse de catre cine?Nu cumva tot de cei care au maghiarizat fortat si subjugat natia romana din Transilvania cateva sute ani?
    De genul „Ungaria a pierdut,ungaria a fost obligata,ungaria se simte neindreptatita”,intreb care Ungarie?De la 1526 pana in 1920 nu a existat ca stat nicio Ungarie,erau doar cateve enclave unguresti sub cizma austriaca.
    Pentru ca numai de la Budapesta vin idei de autonomie si independenta a Transilvaniei.
    Probabil ca o parte a intelectualitati romanesti nu a trait sub jugul grofilor unguri si nu stiu de suferintele romanilor din Transilvania pana in 1918.

    Ca fapt divers,Regionalizarea Romaniei inseamna federalizare,ceea ce incalca flagrant Constitutia.
    Se vrea impartirea pe regiuni pentru a pune mai ales Transilvania la dispozitia grofilor,contilor si baronilor austro-unguri.
    (ce mai fac fostii baroni habsburgi,inca mai plang dupa teritoriile pierdute ale fostei hidre austro-ungare?Banuiesc ca traind acolo in Germania,Austria,Franta,SUA,nu le-ar conveni tarilor de origine sa aiba autonomii teritoriale in mijlocul lor)

    Treaba este ca ni se baga pe gat zi de zi chestia cu „tinutul secuiesc”.El nu exista ca entitate,nu a existat vreodata si a fost bagat in fata de ungurii de la budapesta.
    Secuii,este adevarat,vor sa traiasca singuri acolo in zona lor,departe de problemele politice si economice.Dar in plin secol XXI nu mai poti sta izolat in rezervatii speciale,trebuie dezvoltare si implicit belsug.

    Vad ca nici unui politician din Romania nu i-a dat prin cap sa se implice activ in ridicarea unor statui ale presedintelui Wilson sau Clemenceau,acum la 100 de ani de Trianon sau 1918.Multi vor doar sa-si umple matele cu …,in rest ce o fi mai vedem noi.

    Doar atat: Traiasca Romania de la Tisa pana la Nistru!

    9
    • Tuci-Ungurii de la Budapesta-ai sa ramii surprins nu prea mai stiu de transilvania a cui a fost vteodata si unde este pe harta,poate vrei sa spui ca unii politicieni de acolo…si apoi ce atita rica cind toti suntem judete ale UE.marea majoritate a romanilor din regat cred ca in harcov sunt si acum omuletii aia galbeni calarind ponei si care aveau frigiderul sub saua calului si care trageau dumnezeieste cu arcul din galopul poneiului,dar acum daca face o vizita pe acolo o sa constate ca locatarii respectivi sunt altii,niste caucazieni europenizati doar ca vorbesc o limba turanica(turcica)Intr-o discutie la un pahar cu un locuitor din miercurea ciuc i-am povestit ca tocmai vizitasem Sighisoara si ce am vazut construit pe acolo nu prea erau unguresti ci facute de inaintasii lui Klaus Johanis,iar asta cam este valabil in toata transilvania…..iar ungurul roman a zis ca da cetatile,catedralele,burgurile au fost ale sasilor iar daca Ceausescu nu-i vindea ca pe oi altfel ar fi aratat Romania astazi.

  17. Iote domle,nu face ca popa,dar lasa popa sa faca ce vrea el in casa noastra.

    Dan Dungaciu, dat în judecată de Laszlo Tokes impreuna cu …avocatul Kincses Elod:

    https://universul.net/dan-dungaciu-dat-in-judecata-de-laszlo-tokes-este-o-chestiune-geopolitica/

    Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT/EMNT), Tokes Laszlo, şi avocatul acestuia, Kincses Elod, au anunţat vineri, la Târgu Mureş, că l-au acţionat în judecată pe sociologul Dan Dungaciu, pentru „prejudiciul moral cauzat comunităţii maghiare” în urma unui articol de presă.

    Profesorul Dungaciu a afirmat, în replică, pentru AGERPRES, că acţiunea CNMT este mai degrabă „o chestiune geopolitică”, iar articolele sale sunt doar „pretextul, nu textul, pentru o asemenea ofensivă”.

    Sociologul a mai susţinut că avocatul CNMT, Kincses Elod, a contribuit „din plin la conflictele din martie 1990” şi că după aceste conflicte a plecat în Ungaria, iar ulterior „a devenit unul dintre avocaţii cei mai împătimiţi pentru susţinerea drepturilor de proprietate ale urmaşilor optanţilor, prin care urmaşii optanţilor vin să revendice proprietăţile pe care statul român le-a plătit o dată”.

    „Deci avocatul Kincses Elod este unul dintre promotorii acestui proces. Solicitarea celor doi nu am citit-o cu suficientă atenţie, dar e limpede ce vor. Am să mă consult cu avocaţii şi orice tentativă de denigrare a mea, a institutului pe care îl conduc, va fi plătită. O să răspund tuturor punctelor pe care cei doi le-au făcut în solicitarea lor. Voi contracara inclusiv juridic dacă este cazul”, a mai menţionat Dan Dungaciu.

    Din cauza acestui articol de presa inuman,rasist,anti-hungar,anti-orice,dar adevarat:

    Epidemia de hungaro-virus amenință regiunea. Planul Ungariei pentru maghiarii din Transilvania, „decorat” de… Horthy

    https://universul.net/dan-dungaciu-epidemia-de-hungaro-virus-ameninta-regiunea-planul-ungariei-pentru-maghiarii-din-transilvania-decorat-de-horthy/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *