HSV-2
Americanii au reinventat balonul de supraveghere aeriana, folosit in anii Primulu Razboi Mondial. Astfel baloane umplute cu heliu vor fi ridicate pe puntea pupa a navelor de transport de mare viteza ale US Navy. Aceste nave, niste catamarane gigantice din clasa HSV-2, vor folosi baloanele in tanden cu un radar usor destinat sa acopere o raza de 80 de kilometri, mult mai mare fata de actual performanta a radarelor de la bordul HSV-urilor care acopereau doar 8 kilometri.
Navele din clasa HSV-2 sunt catamarate de transport rapide, care pot incarca pana la 800 de tone de marfuri si vehicule a caror masa individuala sa nu depaseasca 70 de tone. Acest tip de coca este destinata sa atinga viteze mari, fiind relativ stabila pe mare nu foarte agitata, dar in acelasi timp nu poate fi folosita in largul oceanului datorita istabilitati acestui tip de solutie constructiva. Asa ca americanii le folosesc in zona Caraibelor si in apele costiere, Golful Mexic, etc. Acolo un port nu este niciodata foarte departe, insa cel mai important aspect al acestei noi nave de transport este viteza, care poate ajunge la 83km/h si mai mult de atat, poate fi mentinuta foarte multe ore, insa viteza de croaziera este de 63 km/h, mai rapida decat orice nava militara din prezent, poate cu exceptia LCS-urilor.
Armata Americana a are o istorie serioasa in utilizarea aerostatelor, numai in Irak si Afganistan folosind peste 100 de bucati. Initial aerostatele erau folosite pentru a supraveghea imprejurimile tabelrelor, cu ajutorul unor camere video zi/noapte, dar in cazul navelor HSV-2 nacela balonului va fi echipata cu radar miniatural AN/ZPY-1 Starlite, in greutate de numai 30 kilograme si un volum de doar 1.2 m2.
AN/ZPY-1 Starlite
Pretul micutului radar care bate la 80 de kilometri, este de 2.3 milioane dolari si a fost construit pentru a echipa initial UAV-ul MQ-1C Sky Warrior. AN/ZPY-1 foloseste o suita de camera video si senzori IR care-i permit sa surpinda orice obiect pe o raza de 80 de kilometri indiferent de conditiele atmosferice, iar datorita balonului radarul este operational 24/24.
Inaltimea de lucru al radarului va fi in mod obisnuit, conform standardelor US Navy, de 640 metri, iar cablul de ancorare al aerostatului serveste si alimentarii cu energie si de asemenea fluxului de informatii. AN/ZPY-1 va avea ca scop primar supravegherea apelor de coasta in cautarea traficantilor de droguri sau a oricarei alte nave mici suspecte.
Sursa: strategypage
GeorgeGMT
Sunt curios cum rezolva problema fulgerelor
poate le fac mai mari si mai usureaza si sarcina utila 🙂 a navelor
Conceptul stratelitilor a fost afirmat de mai bine de 20 de ani. Pentru domeniul civil un astfel de „dirijabil” captiv (stratelit inseamna „stratosferic satelit”) poate avea implicatii extraordinare ca releu de retransmisie radar de supraveghere aeriana si gestiune a traficului (de orice fel nu doar aerian), si chiar ca statie energetica. Nu este nevoie sa fie tot timpul in aer dar stiu ca exista altitudini la care calmul atmosferic permite stationari pe timp foarte indelungat al unei astfel de drone si fara sa fie captiva. Problema principala pentru acest gen de drone este mai degraba „evaporarea” heliului din anvelopele care produc portanta arhimedica. Teoretic, mai nou, se pare ca si aceasta problema poate fi inlaturata prin folosirea grafenului ca material de armare a anvelopelor, dar fiind ca este extrem de usor si de rezistent si impermeabil atat pentru Heliu cat si pentru Hidrogen.
@memnon cred (desi nu pot baga mana in foc…ul fulgerelor) ca tot grafenul poate rezolva problema acestora. Cel putin din datele pe care le-am aflat de prin mass-media stiintifica se pare ca acest material are capacitatea de a absorbi rapid si eficient o cantitate extrem de mare de electricitate statica (se incearca folosirea lui la realizarea de ultra-super-condensatoare) si nu numai.
Totusi, chiar si asa, in caz de furtuni procedurile de andocare a acestor strateliti, posibil in cala navelor pe care le deservesc, sa fie deja puse la punct si poate ca in viitor sa fie chiar si suficient de automatizate. Pana la urma, in caz de lovire probabil ca radarul este suficient de etans sa nu aiba probleme cu apa de mare daca se sparg anvelopele de sustentatie. Preferabil este sa pierzi niste heliu, daca altfel nu se poate. Pot exista si supape de avarie pe aceste anvelope si astfel in cazul unei proceduri de avarie viteza de aducere la bordul navei este foarte mare.
Hei Stu, grafenul este un semiconductor si suprafata maxima care s-a putut realiza este de 2 cmp. A fost descoperit de un olandez , de origine rusa. D-aia prinde…
http://ro.wikipedia.org/wiki/Grafen
Well … Daca domnul @VecheGarda zice asa sa fie … Totusi eu obisnuiesc sa citesc mai mult decat wikipedia. La o cautare sumara pe internet, chiar daca nu sunt deloc la zi site-urile de informatii, avem cateva link-uri interesante. Deci …
http://stiintasitehnica.com/stiri/un-nou-material-este-sub-ire-cat-o-coala-de-hartie-dar-de-zece-ori-mai-dur-decat-o-elul/index.html
http://stiintasitehnica.com/stiri/pre-iosul-grafen-se-poate-extrage-din-orice-sursa-de-carbon/index.html
http://stiintasitehnica.com/stiri/grafenul-i-i-dezvaluie-o-noua-proprietate-extraordinara/index.html
http://www.descopera.ro/stiinta/10549234-grafenul-materialul-revolutionar-care-va-transforma-secolul-al-xxi-lea
http://www.descopera.ro/dnews/10608399-a-fost-dezvaluit-accidentul-stiintific-ce-ar-putea-revolutiona-viitorul-video
http://www.scientia.ro/stiri-stiinta/82-tehnologie/3768-bateriile-viitorului-pe-baza-de-grafen.html
http://www.descopera.ro/dnews/10681447-cel-mai-usor-material-creat-vreodata-este-atat-de-usor-incat-poate-fi-asezat-pe-o-floare-de-cires
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=fulerene%20proprietati%20fizice&source=web&cd=5&cad=rja&ved=0CE8QFjAE&url=http%3A%2F%2Fnina72.wikispaces.com%2Ffile%2Fview%2FFulerenele.docx&ei=OdyVUdnAIM2Uswao04HgAw&usg=AFQjCNH8_ayJxqEgrCELIEiJ52XgYieZDw&bvm=bv.46751780,d.Yms
http://sfm.asm.md/ftm/vol2nr3-4/cercetare.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fuleren%C4%83
Pe scurt grafenul sau fulerena a fost descoperita de 3 oameni de stiinta (Harold Kroto, Richard Smalley și Robert Curl) in 1985 la Ryce University si care au primit in 1996 Premiul Nobel pentru Chimie. Denumirea initiala de „FULERENA” venea de la ” Richard Buckminster Fuller ” inventatorul domului geodezic.Domul geodezic are o structura asemanatoare cu reprezentantul principal al grafenului in speta varietatea C60.
Din 1996 si pana in prezent s-au realizat numeroase studii legate de propietatile fizice si chimice ale diverselor varietati de grafen. Desi este inca „o jucarie” de laborator cateva aplicatii au intrat din plin in industria aerospatiala in primul rand si isi gasesc intr-un ritm foarte accelerat utilizari in tot mai multe domenii de activitate umana.
Conceptul de „stratelit” probabil ca nu a ajuns la o dezvoltare atat de extinsa poate pentru ca este asteptat un material ca grafenul care sa poata fi produs in cantitati uriase (si nu doar sub forma fibrelor de carbon pe care le cunoastem pana in prezent) la costuri cat mai reduse si cu utlizari cat mai numeroase, ceea ce se pare ca grafenul si este.
Hai macar sa nu ne fie lene sa cautam informatii complete, corecte si concrete, daca tot postam. La link-ul cu grafenul de la wikipedia era o fraza interesanta …
„Grafenul este elementul structural de bază al altor alotropi ai carbonului incluzând grafitul, nanotuburile de carbon și fulerenele.”
… unde puteai da click pe „fulerenele”, domnule @VecheGarda. Oricum, nu-i problema ca toti mai gresim si numai din greseli invatam, ale noastre sau ale altora.
Vreau sa inlocuiesc drona DJI cu un aerostat cu heliu.