Buletin naval: câteva consideraţii despre achiziţia bateriilor mobile de coastă

Despre achiziţia sistemelor de instalaţii mobile de lansare rachete anti-navă (SIML) am scris şi noi foarte pe scurt în momentul în care a apărut pe site-ul MApN în dezbatere publică. Proiectul de hotărâre de guvern nu a fost încă adoptat şi, după ce l-am recitit cu mai multă atenţie, nici nu cred ca va fi publicat, cel puţin  nu în forma actuală. De ce spun asta? Pentru că actualele condiţii sunt foarte restrictive şi elimină potenţiali competitori cu un cuvânt greu de spus pe piaţa rachetelor anti-navă. Şi ar fi păcat, nu-i aşa?

licitatia bateriilor de coasta

Baterie de coastă RBS 15 Sursa: SAAB

Descrierea situaţiei actuale din Nota de fundamentare anexată proiectului de hotărâre de guvern este mult mai închegată, semn că ai noştri şi-au mai ascuţit peniţele şi au prins mai mult drag de argumentele care trebuie aduse în favoarea unei astfel de achiziţii.

În primul rând, ai noştri arată cât se poate de clar cu degetul spre Rusia, menţionând în introducerea Notei că, „în prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare.”

Foarte important, se are în vedere crearea unui sistem centralizat de luptă, prin integrarea bateriilor de coastă cu toate celelalte active ale marinei, avându-se de exemplu în vedere ca bateriile de coastă să poată efectua detecţia şi identificarea ţintelor atât prin mijloace proprii cât şi cu ajutorul altor mijloace de detecţie şi identificare aflate la dispoziţia marinei şi a NATO.

Se insistă foarte mult ca „operatorul economic căruia îi va fi atribuit contractul multianual să realizeze pe teritoriul naţional, o capabilitate industrială, în domeniul militar, la nivelul unui operator economic cu capital majoritar de stat (n.n. Romaero, Electromecanica Ploieşti?), în care să se execute:

  1. integrarea de elemente componente ale Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă;
  2. operaţiuni de mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului si rachetelor antinavă, astfel încât, în situaţii de criza si război, să nu fie necesară trimiterea acestora în afara teritoriului naţional;
  3. implementarea unor soluţii viitoare de modernizare pentru SIML.

Se doreşte prin urmare un minim transfer tehnologic care să ne asigure integrarea şi siguranţa întreţinerii echipamentelor dar şi posibilitatea de a le moderniza. Ultima mi se pare destul de greu de realizat întrucât înţeleg că nivelul tehnologic al Electromecanica Ploieşti este destul de scăzut iar Romaero nu ştiu în ce măsură ar putea contribui la acest program. Mult mai fezabilă mi s-ar părea privatizarea Electromecanica Ploieşti însă am observat că se insistă ca operatorul economic să fie cu capital majoritar de stat. Asta însă nu exclude o privatizare parţială dar mi se pare puţin probabil.

licitatia bateriilor de coasta

NSM Sursa: Kongsberg

MApN estimează un cost aferent acestui program în sumă de 137 de milioane de euro, fără TVA, sumă ce ar urma să fie plătită eşalonat în perioada 2018 – 2023. De aici ajungem direct la cheia întregului proiect de hotărâre, probabil una dintre prevederile ce vor fi modificate/clarificate:

„A.3. Capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic – Documente justificative care să demonstreze că la iniţierea prezentei proceduri de achiziţie operatorul economic a livrat, în ultimii 5 ani, calculaţi până la data depunerii candidaturilor, sisteme SIML (inclusiv rachetele antinavă aferente) în valoare de cel puţin 137 milioane de euro (fără TVA).”

Această prevedere vine în contextul în care, spre deosebire de licitaţia corvetelor, marja de participare este mărită, putând depune oferte operatorii „economici din state membre NATO sau UE, producători de SIML şi rachete antinavă, sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel puţin un membru al asocierii este producător de SIML şi rachete antinavă.”

În încheierea prezentării prevederilor relevante din proiectul de hotărâre adaug că procedura nu poate depăşi, în principiu, 150 de zile de la data anunţului de publicare şi, din păcate, n-am scăpat nici acum de criteriul „preţului cel mai scăzut”. Se lasă totuşi portiţa identificării surselor de finanţare suplimentare…

licitatia bateriilor de coasta

Baterie de coastă Exocet Sursa: MBDA

În opinia mea, condiţiile impuse de MApN sunt deosebit de restrictive întrucât elimină potenţiali competitori cu tradiţie în construcţia rachetelor anti-navă, inclusiv a bateriilor de coastă, cum ar fi Boeing cu a sa Harpoon sau MBDA cu a sa Exocet. Toate acestea pentru că niciuna din cele două companii nu a livrat un astfel de sistem în ultimii 5 ani, deşi au primit recent comenzi, Boeing (posibil) de la Finlanda iar MBDA de la Qatar. Cel mai probabil, ambele comenzi, nelivrate însă, îndeplinesc criteriul valorii contractului.

Nu mi-e clar dacă SAAB a livrat baterii de coastă în ultimii cinci ani, suspectul de serviciu fiind Polonia care operează aceste rachete pe navele clasei Orkan.

Ceea ce ne conduce la un alt potenţial candidat, Naval Strike Missile a celor de la Kongsberg. Direct de la wikipedia citire: „In December 2008 the NSM was selected by the Polish Navy, which ordered total 50 land-based missiles (including 2 for testing) under deals from 2008 and 2011, with delivery planned for 2013–2016.”

Am observat că această rachetă are în mod cert fanii ei, la fel cum are şi detractorii ei. Dincolo de caracteristicile tehnice seci, pe care le puteţi citi pe wikipedia, această rachetă se remarcă prin câteva caracteristici deosebite: dimensiunile compacte, cu consecinţa unui cap de luptă mai uşor, şi caracteristicile stealth în combinaţie cu sistemul de detecţie pasiv (în speranţa că m-am exprimat corect). Poate mulţi dintre voi nu realizează ce înseamnă sistem de detecţie pasiv aşa că o să accentuez eu: nu emite, adică nu poate fi foarte uşor detectată.

Rămâne de văzut dacă americanii vor utiliza NSM-ul doar pe LCS sau vor extinde utilizarea ei şi pe noua FFG(X). Pentru că LCS-urile vor activa în Pacific şi în Golful Persic, zone cu un grad ridicat de căldură şi umezeală.

Revenind la ale noastre, personal, mă aştept la unele modificări ale proiectului de hotărâre de guvern deşi nu exclud ca hotărârea să fie cu „dedicaţie”; n-ar fi nici prima, nici ultima dată. Ceea ce îmi reaminteşte de prezenţa unei NSM în standul Raytheon de la BSDA 2018 şi de această prevedere: „sau asocieri formate din operatori economici din state membre NATO sau UE, din care cel puţin un membru al asocierii este producător de SIML şi rachete antinavă.”

Dacă, şi este un mare „dacă”, NSM-ul reuşeşte să se „infiltreze” în licitaţie, în mod clar câştigă datorită preţului foarte mic în raport cu rachetele anti-navă ghidate radar. Să nu uităm de păţania celor de la Boeing & Lockheed cu NSM în cazul LCS-urilor, ambele companii retrăgându-se din program înaintea finalizării sale…

Prin urmare, rămâne de văzut…

Nicolae Hariuc

Textul integral al hotărârii poate fi citit aici şi aici

83 de comentarii:

  1. Pana la umra, „sistemul” ce va fi?
    Un batalion cu 3 baterii, fiecare cu 3 lansatoare?
    1 x 3 x 2?
    1 x 2 x 3 ?

    • Nu cred, mai degraba o sectie cu 3-4 masini lansatoare, fiecare cu cate patru rachete. N-am vazut nicaieri ceva care sa sugereze trei baterii.
      MApNul vorbeste de sistemul ex-sovietic care sa fie inlocuit cu un sistem nou.

  2. Wiki zice cam asa:
    „An NSM coastal battery consists of 3 Missile Launch Vehicles, 1 Battery Command Vehicle, 3 Combat Command Vehicles, 1 Mobile Communication Center, 1 Mobile Radar Vehicle with TRS-15C radar, 1 Transport/Loading Vehicle, and 1 Mobile Workshop Vehicle. Each MLV carries 4 missiles and can be connected to the CCV by optical fiber or radio up to 10 km (6.2 mi) away;”
    Cat o costa o baterie livrata in structura asta?

  3. Salut. Din ce am inteles eu e vorba de o baterie cu 3 lansatoare, sau ma insel.

  4. In echiparea cu rachete RBS15M, structura bateriei arata asa (nu stiu in ce structura au reactivat bateriile):
    http://www.robotmuseum.se/Mappar/0E/Robothistorik/07_Coast/ARM_RB15KA.htm

  5. Legat de racheta suedeza :
    US Navy a declarat castigator sistemul suedezilor ” naval strike missile”. NSM.
    Un contract de 15 milioane dolari a fost acordat la Raytheon pentru productia de preserie a sistemului.
    Pentru inceput va fi instalat pe navele LCS.
    Va urma un alt contract de 848 milioane dolari pentru prima serie de rachete Kongsberg-Raytheon.
    Acest sistem a infrant propunerea Boeing cu Harpoon Ex si oferta Lockheed cu ” long range anti ship missile”.

    Nelamurirea mea majora legat de bateriile de coasta :
    de ce nu e prevazuta o strategie unitara bazata pe aceiasi racheta in cele 3 variante de baza ?
    Adica uscat – apa ( baterii de coasta)
    Apa – apa (si capacitati land attack) si
    varianta aeriana anti nava .

    NU sintem Arabia Saudita sa avem bani garla pentru a cumpara sisteme diverse cu inevitabila problema ulterioara a intretinerii , mentinerii in functiune a 3 sisteme diverse.
    Personal cred ca lipseste o viziune unitara a necesitatilor si se procedeaza in baza banilor existenti in seif. Dar asta duce la cheltuieli mari ulterioare.
    Una e sa ai un sistem in cele 3 variante de baza ( apa , aer, uscat) si alta sa ai 3 sisteme diverse.
    Cu un singur sistem de baza si transferul tehnologic are mai mari sanse. Una sa ai 240 rachete ( sa zicem) de acelasi model si alta cite 3 x 70 de rachete diverse.

    • 1- in SUA NSM n-a invins pe nimeni, Boeing si LM s-au retras pur si simplu din competitie datorita pretului redus al NSM.

      2- este prevazuta o strategie foarte unitara, toate cele trei rachete (Harpoon Block II, RBS 15 Mk III si Exocet Mk III) au si capabilitate „land atack”. Deocamdata fortele aeriene nu au in plan dotarea cu rachete AN. Pe nave si la sol va fi aceiasi racheta AN, s-a declarat acest lucru de mai multe ori.

      • In treacat fie zis, varianta de Harpoon land attack (SLAM) nu mai e in serviciu si e o modificare destul de severa comparativ cu varianta anti-nava.

      • In plus, Harpoon, Exocet si NSM au si varianta de lansare din submarin.
        Daca am fi avut bani, solutia optima era o racheta din categoria 700-800kg, ghidaj (si) radar, completata de una din categoria 250-400 kg, pentru a lovi tinte mai mici care vin la debarcare si pentru a le putea instala pe tot felul de platforme mai usoare.
        O racheta inteligenta, gen NSM, o poti acrosa si sub fuselajul unui IAR99 sau cate 2 pe un Puma clasic, in locul acrosajelor laterale.
        In cazul Delillah, acrosezi cel putin 4 pe IAR99 si pe Puma

        • @Eroul Bula
          Am si eu o intrebare, tintele care vin la debarcare nu pot fi combatute cu Spike NLOS? Stiu ca nu le avem in dotare, dar ar putea sa fie si asta o varianta…

        • Eorule, alea mici care vin la debarcare le combati cu baraje de artilerie de la formarea valurilor de asalt pina la debarcare pe plaja, LAROM-urile de la 40 de km, APRA-urile de la 27, obuzierele de 152 sau care or mai fi atunci de pe la 20 , antitancurile de 100 de pe la 10, dupa care intra si infanteria cu ce are prin tolba… Colac peste pupaza, in hora asta intra si fortele aeriene cu sculele lor…
          Cel putin asa spune o teorie. 😉
          parerea mea, hic…

          • Teoria spune că pt debarcare trebuie supremație aeriana, cea navala fiind implicită. Așa că de unde să tragă Larom când aia le pisează din aer?

            • Pai suprematia aia aeriana, pana sa devina realitate, mai are de infruntat aviatia noastra de vanatoare, Patriot, SHORAD, VAHORAD, iar de alta parte masinile lansatoare pot fi usor camuflate, cu motoarele oprite, prin paduri, orase etc. Ai nevoie doar de cativa observatori, un telefon mobil si in cateva minute poti lansa sute de rachete.
              Forta de invazie se duce la fund, sau macar forta vie se duce, unde s-o duce, nimeni nu cunoaste inca marea taina a mortii…

              • Da, așa e . Trebuie să înfrunte apărarea aa a noastră, dar că și condiție imperativ necesara pt debarcare e. Rușii nu sunt idioți să trimită flota cu armada pt debarcare până nu e asigurată supremația aeriana. Iar în acele condiții ai o singura șansă să faci pagube. După ce ai tras, au și fost luate la țintă de aviație. Contează precizia in acest caz…așa că e recomandat cat mai multe rachete AN, in loc de multe rachete Larom fara muniție de precizie.

    • NSM e norvegiana, nu suedeza. E facuta pentru zona lor de fiorduri, unde radarele nu prea merg, sunt multe conuri de umbrire radar unde se pot ascunde nave inamice in zona de coasta si de unde pot lansa atacuri.

      Nu se poate spune ca NSM a invins Harpoon si LRASM in competitia LCS din America. Aia au aruncat o privire pe specificatii si cand au vazut ca sunt joase ca performante in materie de racheta navala nu s-au mai prezentat, sau mai precis s-au retras. De ce erau joase e o alta discutie – rolul principal al navelor astea nu e sa se bata cu alte nave de suprafata, ci au alte misiuni.

      E ca si cum ar fi maine o competitie de masini 4×4 la armata iar specificatiile ar fi atat de joase ca ar putea veni si Duster, iar criteriul de departajare ar fi pretul cel mai mic de achizitie. Atunci aia cu masini mai scumpe gen Oshkosh, AM General, URO, etc – nu s-ar prezenta, ca nu ar avea sens sa-si piarda timpul. Daca clientul vrea doar o masina cu care sa se plimbe de colo pana colo iar specificatiile reflecta asta, va fi o competitie doar intre masini low end, ieftine.

      Dar asta nu inseamna ca Duster a invins Humvee-ul, ci ca clientul nu avea nevoie de o masina de genul ala, blindata, etc.

      Dupa parerea mea in Romania nu ne permitem luxul sa ne luam rachete de vreme buna, pe ideea ca avem sisteme complementare si o superioritate de forta care vor asigura oricum lucrurile.

      Ne trebuie cele mai bune sisteme existente, ca nu o sa coplesim pe nimeni cantitativ in Marea Neagra, sau poate doar pe bulgari. Dimpotriva, suntem intr-o situatie de inferioritate clara fata de Rusia.

      Logic e ca autoritatile romane sa faca o evaluare tehnica serioasa si sa invite 2-3 competitori care au cele mai bune produse. Nu sa facem o competitie pe pretul cel mai mic cu specificatii foarte joase privind raza de actiune si detectia tintelor.

      • Alex 3 ….don’t take this the wrong way…..frate tu ai vazut MN pornita….si vb doar de la tarm ce am vazut ca si “furtuna” ….ma rog…arata ca Armageddon….nu vreau sa ma gandesc in larg…..vedeaiasi pe rusii sau oricare altii sa desfasoare activitati de lupta pe mare pe valuri de 10 metri…serios ma indoiesc…?
        Sper ca daca citeste Rocco Suasito sau Eroul sa confirme…”vicisitudinile marii “

        • @Ross – nu e clar, nu stiu ce vrei sa spui cu valurile de 10m – ce treaba au rachetele care se bazeaza pe radar cu vremea, tocmai, astea sunt singura solutie all weather.

          ploaia si umiditatea relativa mare afecteaza detectia infrarosu. Astea fac vreo 100 de zile la MN.

          daca ne bazam ca rusii au treaba pe la noi doar cand e frumos si soare afara, sau ca avem o gramada de sisteme complementare, OK putem lua NSM ca sunt mai ieftine.

          in opinia mea, Romania trebuie sa faca o evaluare tehnica serioasa si sa ia cele mai bune rachete posibile.

          noi nu ne putem baza pe faptul ca am avea vreo superioritate numerica, cantitativa, e clar ca Rusia e mult peste noi. dar putem sa fim suficient de bine inarmati incat sa decida aia sa o ia pe alta parte.

          acum depinde si care e strategia generala – daca e sa ne predam din prima zi mai bine ne economisim banii acum sa avem din ce plati tributul la rusi, nu vad de ce mai ne obosim si risipim banii sa ne facem armata.

          • Nu contest de rachete….e vb ca e imposibil sa face desant in conditiile de vreme potrivnica….nu mai are balta atat peste ca n WW2 cand ii trimiteau valuri sinucigase vs Wehrmachtului….nu mai isi permit sa fie Kamikaze in ziua de azi…n au nici resursa militara la Marines nici cea umana…

            • OK, am inteles ce vrei sa spui.

              Dar cand vorbeam de all weather nu ma refeream la furtuni, ci orice „bad infrared day” – zile cu umiditate relativa mare care sunt improprii pentru detectia bazata pe senzorul IR, undele IR nu trec prin apa din atmosfera (evaporarea caracteristica MN, o mare calda si mica, ploaie, zapada), iar daca ploua apa rece care cade pe vapor reduce si contrastul termic intre vapor si mare – pe care se bazeaza detectia IR.

              aici trebuie facuta o analiza serioasa daca NSM e pretabila la MN si daca da, pentru ce misiuni. In orice caz, e clar ca nu poate fi racheta pe care sa ne bazam.

              iar apararea de coasta e chiar cea pe care ne bazam. camioanele astea trebuie sa fie greu de detectat, greu de lovit si pot ramane singura noastra aparare – pentru ca fregatele si corvetele vor fi facute praf rapid de un adversar superior noua, cum sunt rusii, indiferent ce punem pe ele toate sistemele pot fi overwhelmed, mai ales la armata romana care nu-si permite munitie ca lumea.

              • Eu inca sper la Exocet Mk3 ….e o racheta dovedita si se poate ansabla la Ploiesti….cu Mistral/Mica. pt SHORAD/VSHORAD…..treansfer de technologie….plus ar fi “let’s keep them sweet “ pt francezi asta si 3 escadrile de H215…..americanii pot furniza RAM si ESSM….everybody is happy ?…?
                PS ….rusii au superioritate numerica insa cu o tehnica moderna si antrenamente dese le putem face fata….au ei pe ale lor….nu mai sunt URSS….au resurse limitate acum….

                • Asamblarea Exocet la Ploiesti e o gluma – sau depinde ce intelegi prin asamblare – la nivel de surubelnita, sa vina in 2 bucati sau sa-i monteze aripile e posibil.

                  EM Ploiesti are multe calitati, dar nu pentru rachetele astea anti-nava care sunt masive, cu sute de kg de explozibil, capsulate si nu se umbla in ele multi ani iar cine umbla trebuie sa stie ce face altfel nu va mai exista EM Ploiesti.

                  Nu inteleg ideea cu doveditul, ce a dovedit Exocet MK3 si cui?

                  Si daca e buna de ce mama ei, Franta o abandoneaza si trece la un complet alt model de racheta? Exocet e la sfarsit de drum, oficial.

                  Daca ne luam o racheta care sa ne pazeasca coastele 30 de ani trebuie sa luam una care are o cale de modernizare, trebuie update-uri care sa tina pasul cu evolutiile contramasurilor.

                  Tot timpul in tehnologie e o competitie cu contramasurile, si nu iti poti permite sa fii anulat de o contramasura si sa nu mai ai ce sa faci pentru ca racheta ta e terminata.

                  Exocet si nicio alta racheta nu trebuie macar luata in considerare daca producatorul nu se angajeaza ca sa o tina moderna inca 30-40 de ani, cu update-uri software la fiecare 2-3 ani.

                  Altfel o luam degeaba. Rusii pot avea maine o solutie care o anuleaza si daca nu e mentinuta moderna la revedere, putem sa ne vedem de alte treburi.

                  • The U.S. Navy needs a new anti-ship missile. The current missile, Harpoon, was introduced in 1977. One of the best ASMs of the Cold War, Harpoon has aged into a mediocre missile unable to incorporate the latest technological advances.

                    The Long-Range Anti-Ship Missile, or LRASM, is a leading candidate to replace it. LRASM is a variant of the U.S. Air Force’s JASSM-ER cruise missile and shares many of its design features. Built by Lockheed Martin, JASSM-ER is jam-resistant and stealthy, with a range of 500 miles. JASSM-ER is designed to autonomously detect and attack targets based on an uploaded profile. It can deliver a 1,000 pound penetrating warhead to within three meters of the target, and is capable of being carried by most U.S. Air Force strike aircraft.
                    Alex 3 ….daca vb de scule asta e lansabila din aer …compatibila F18(trebuie o escadrila pt MK oricum)….lansabila din Mk41…..deci merge pe Sigma class….cred ca si Mihaeanu ii da approval ?……si cu siguranta lansabila dintr un Man 8×8 ca alea propuse de Rheinmetall….??
                    On 17 August 2017, the LRASM conducted its first flight test in a production representative, tactical configuration. The missile was dropped from a B-1 Lancer, navigated through all planned waypoints, transitioned to mid-course guidance and flew toward a moving maritime target using inputs from its onboard sensor, then descended to low altitude for final approach, positively identifying and impacting the target.[45][46]
                    Plus ca sistem ghidaj autonom e ceva….?

      • Hai, las-o ca macane…. Tu uiti ca rusii au si ei sisteme anti-racheta. Care in genere se bazeaza pe radare. Deci, daca vrei sa fii eficient in lovirea tintelor navale sau terestre in Crimeea, iti trebuiesc proiectile LO (low-observability). Si singura disponibila momentan e NSM.

        • Iar te apropii de spam, dupa ce ca nu sti despre ce vorbim mai esti si arogant. TOATE rachetele AN sunt greu observabile pe motiv ca zboara foarte jos, la cativa metri deasupra valurilor, Exocet MM 40 Block 3 zboara chiar printre valuri daca acestea sunt mari, asa ca despre ce vorbesti?
          Ca sa-ti usurez intelegerea problemei, rachetele AN moderne sunt de fapt niste rachete de croaziera, care rachete de croaziera exact asta sunt: proiectile auto-propulstae foarte greu observabile.

          Subsumand, NSMul nu-i nici pe departe singura disponibila.

          • De regula nu sunt sea-skimming pe toata durata traiectoriei. Aerul e dens la altitudini reduse. De regula folosesc un tipar de zbor high-low. NSM, ca si fapt divers, din cate stiu e chiar sea-skimming pe toata durata traiectorie, dar derivata ei, JSM are mai multe moduri de zbor. Citez:
            „Key JSM Missile Attributes Range >300 nm high, high, low profile >100 nm low, low, low profile Avionics 2-way datalink ”
            https://docplayer.net/30928877-Kongsberg-naval-and-joint-strike-missiles-update-precision-strike-annual-review-psar-14.html
            Si o zice chiar in articol: „şi caracteristicile stealth în combinaţie cu sistemul de detecţie pasiv „. Nu e important, in conditiile in care MN e un lac rusesc plin de AWACS-uri si radare d-ale lor?
            Si am sa continui sa fiu abraziv pana imi raspundeti la mailul trimis. Aroganta mi-i se pare una dintre cele mai usor de tolerat defecte umane, comparativ cu altele pe care le intalnim zi de zi fara sa comentam. Chiar si aici, printre comentatori.

            • Toate au cam aceiasi anvelopa de zbor, avantajul NSM – senzorul pasiv – este si principalul ei dezavantaj, alaturi de incarcatura de lupta mica. Despre alte dezavantaje tehnice am mai scris.
              Caracteristicile sale stealth nu cred ca sunt atat de importante incat s-o diferentieze semnificativ fata de restul decat daca este lansata din aer, altfel traiectoria joasa le ofera tuturor avantajul ca sunt detectate greu de la nivelul marii…

              Nu-i vorba de aroganta, doar ca atunci cand iti sustii opinia fa-o ceva mai argumentat si mai aproape de realitatea din teren. Singurul avantaj al NSM este pretul, germanii au conditionat achizitia ei tocmai de montarea unui radar de bord. Or fi aia tampiti?!
              Care crezi ca este diferenta de RCS intre NSM, Harpoon, Exocet si RBS 15?!

              • Ok atunci. Am sa fiu ceva mai inspirat si am sa incerc sa pun si surse.
                Mie la NSM imi place pretul si gabaritul redus. Intr-o lume ideala, am folosi doua tipuri de rachete, una mai grea (RBS-15) cu ghidaj radar, si una mai usoara si mai numeroasa/ieftina pentru raze mai scurte. Asemanator cu ce doctrina au polonezii de altfel. Dar, lumea nu e chiar ideala.
                Important este sa fie un grad de commonalitate cat mai mare intre diferitele tipuri de rachete. Daca am putea, spre exemplu, sa cumparam un singur tip de racheta pt SHORAD, SHORAD navala si aviatie AA (sa dau ca exemplu CAMM sau ESSM), am putea plasa o comanda mai mare, care ar permite economii de productie. Sau, in cazul de fata, sa folosim aceeasi racheta pt nave si baterii.

              • La nemti decizia de a achizitiona NSM este legata si de colaborarea lor cu Kongsberg in proiectul U212 CD si achizitia de submarine de catre Norvegia:

                http://www.defense-aerospace.com/articles-view/release/3/181097/german-order-for-nsm-missile-launches-bilateral-naval-cooperation.html

                Se pare ca nemtii vor coopera si la dezvoltarea pe viitor a NSM:

                https://www.naval-technology.com/uncategorised/newsnorway-and-germany-initiate-industrial-cooperation-on-submarine-and-missile-5740313/

              • @GeorgeGMT: NSM este sigur mai dificil de detectat, urmarit si tintit, decat Exocet, Harpoon sau RBS15. Plus ca pe o nava unde sunt standard 8 rachete AN, se pot pune, dpdv al greutatii si volumului, 12 NSM.
                Cu 12 NSM poti face mult mai multe pagube unor nave rusesti bine inarmate AA, decat cu 8 rachete AN alternative. Pur si simplu vor supravietui si vor lovi tinta mai multe NSM.
                De exemplu, tragi cu 8 Exocet contra Moskva si cu un pic de noroc le doboara rusii pe toate 8. Daca tragi 12 NSM, daca rusii au mult noroc, doboara 8, dar 4 supravietuiesc si transforma Moskva intr-un infern temporar plutitor. 🙂

                • 🙂 Interesanta matematica. Sa doboare Moskva opt rachete AN care, in mod sigur, vor ataca pe traiectorii diferite?! Si daca doboara 8 care-i logica ca nu poate dobora 12?!
                  Sa ne intelegem, NSMul este mai mica, mai usoara si (spune Kongsberg) mai stealth, intrebarea este „cu cat mai stealth” decat un Harpoon dasta chior fabricat de Boeing si folosit de US Navy si alte „Navy”?!
                  Cu 10%? Poate 50%? Are si focosul mai mic…
                  Revin la intrebarea de mai sus, cu cat sa aiba RCSul mai mic decat Exocet sa spunem?!
                  Doua observatii: prima – faptul ca racheta este mai usoara nu inseamna ca vei avea mai multe la bord, nu asa merg lucrurile, doi – patru NSM nu sunt echivalentul a 4 Exocet datorita capului de lupta mai mic. Datorita acestui… amanunt norvegienii se lauda cu precizia. S-ar putea sa nu scoti din lupta un crucisator cu patru NSM uri.

                  In fine, nu cred ca diferenta la distanta de detectie este semnificativa intre NSM si restul rachetelor, adica de ordinul a 10 km in plus pt NSM, dar evident ca nu stiu si tot evident ca ramane de vazut ce vom cumpara pana la urma.

                  • Nu cred ca ai nostri vor lua NSM pt coasta. Cred ca bataia se va da intre RBS si Exocet. Poate ne fac americanii vreo surpriza dar daca ei nu se prea joaca cu baterii de coasta cred ca raman primele doua. Si ca sa speculez in continuare cred ca dupa modelul transportoarelor pe nave si la coasta vom avea doua tipuri diferite de racheta.

                    • si mai sunt alea pentru avioane, unde la F-16, HARPOON rules, iar mai incolo, mult mai incolo, JSM pt. F-35 🙂
                      si de adaugat apoi si alea cu bataie mai scurta pentru elicoptere: Marte/ Exocet 🙂

                      Asta-i tabloul complet, cu 4 categorii de forte/ „vehicule”!

                    • Suna a India deja.

                  • tu n-ai inteles logica ruseasca: MOSKVA LE DOBOARA PE TOATE!!! Pentru ca POATE! 🙂

                  • @GeorgeGMT: Cred ca Moskva ar putea dobori 12 Exocet sau Harpoon, dar nu 12 NSM care ataca simultan. Motivul consta in slabiciunea principalei linii de aparare, S-300F, la atacul de saturatie, avand ghidare semi-activa, cu radarul de iluminare 3R41 Volna Top Dome in banda centimetrica. NSM e sigur mult mai stealth decat Exocet sau Harpoon in banda centimetrica, cat exact nu am date. Iar ca e mai usoara, am vazut video cu impactul NSM, poate ca zona devastata are diametrul cu 10-15% mai mic decat la Harpoon, dar oricum 2 boabe incasate ar fi suficiente ca sa scoata din lupta Moskva, 4 ar face shaorma din toti marinarii rusi de la bord.

                    • #Tzupy. Eu nu cred ca Moskva poate dobora astazi un numar atat de mare de rachete AN care o ataca simultan. Pe de alta parte sunt extrem de curios – pt ca nu stiu – cu cat este mai stealth o NSM fata de o racheta clasica. Nu cred sa „sara” de 15-25%, ori in aceste conditii eficienta unei slave echivalente de NSM nu poate sa aduca o diferenta atat de mare in rezultatul final.
                      Un alt semnal ca tehnologia stealth nu este foarte importanta in cazul rachetelor AN este si faptul ca deocamdata doar norvegienii (care trebuiau si ei sa inventeze ceva pe o piata deja antamata de producatori mult mai galonati) au o astfel de racheta si americanii, care astia gandesc cu 10-20 de anii in viitor si au bani destui, in rest nimeni, nici rusii, nici europenii, nici chinezii.
                      Toti au ales alte solutii: viteza supersonica/hipersonica si incarcatura foarte mare de lupta – rusii, senzori si o racheta cat mai „desteapta” – europenii&americanii si restul lumii.

                      Ramane de vazut daca NSMul chiar este racheta AN serioasa sau doar un bluf stealth cu senzor IR (o alta „inovatie” norvegiana ca sa scada pretul dar nefolosita de nimeni altcineva – oare de ce?!) si chiar nu cred ca noi ar trebui s-o experimentam printre primii.
                      PS Argumentul ca americanii au cumparat-o nu este inca un argument, dpmdv. Pe F 35 au luat-o pe criteriu de pret si gabarit, alta racheta AN care sa incapa in cala interna a JSFului nu exista, asadar fara concurenta, iar pt LCSuri, ei bine, aici situatia este un pic hilara (tot dpmdv), americanii s-au trezit cu niste nave ciudate cu care efectiv nu stiu ce sa faca, iar pe deasupra sunt si neinarmate, asa ca le-au cumparat cele mai ieftine rachete AN sa dea cu ele dupa traficantii de droguri columbieni si sa scape de gura Congresului (care tot intreba US Navy la ce-s bune LCSurile), presupun eu 🙂 , pe motiv ca LCSul nu este o nava care sa duca lupta nava-nava in vecii vecilor amin!

                      PPS Nu crez sa inoportunezi Moskva cu doua rachete NSM, ivanii si-au construit copaia cu blindaj, un lucru inexistent astazi in marinele NATO, Moskva este proiectata sa incaseze cateva, nu se scufunda precum o fregata de 5000to dupa 1-2 boabe. Pe de alta parte cred ca este imposibil ca nava ruseasca sa atace simultan 12 rachete AN, chiar cu rachete ghidate semi-activ, radarul navei nu cred ca poate oferi solutii pt 12 tinte simultan (poate 1-2), tocmai de aceea Moskva arata ca un brad de Craciun cu o gramada de radare.

                    • @GeorgeGMT: Moskva nu poate angaja simultan 12 rachete AN cu S-300F, probabil doar 4. De aceea conteaza de la ce distanta le poate tinti, adica ilumina cu radarul in banda centimetrica. Iar NSM fiind stealth in banda centimetrica, le poate ilumina de la o distanta probabil pe jumatate cat Exocet sau Harpoon, deci nu are timp sa doboare multe NSM cu S-300F. Greul interceptarii NSM ar cade pe OSA-MA si AK-630.

                    • Ok, discutam acum despre 4 rachete doborate.
                      Sa spunem, de dragul conversatiei ca NSM este mult mai greu detectabila decat o Exocet Mk IIIC, asta s-ar traduce prin faptul ca Exocetul ar fi detectat de la 15-20km, iar NSMul de pe la jumatatea distantei (desi este greu de crezut). Sistemul S 300F poate lansa mai multe rachete in secventa rapida dar cel mai important lucru este ca noile rachete cu care S 300F/MF a fost dotat au si senzor IR care senzor gaseste racheta dupa caldura emisa la frecarea cu aerul, ori aici nici NSMul nu se poate ascunde.

                      In linii mari, S 300F are rachete de foarte mare viteza asadar distanta de interceptare a tintei nu mai este atat de relevanta, sistemul poate reactiona chiar daca racheta este aproape de nava si atunci singura sansa rezida din tactica folosita si eventuale masuri de razboi electronic activ asupra navei.

                      Stealtul este o caracteristica importanta dar in nici un caz nu pare sa incline balanta, ba exista chiar zvonuri ca americanii au ales NSM pt JSF nu pt ca-i scula de bascula ci (pe langa gabarit) pentru ca la lansare este greu vizibila pe radarele inamice de raza lunga si astfel pozitia avionului este mai greu de gasit.

                    • Tzupy racheta Exocet face sea skimming pe toata traiectoria. Nici o sansa sa o dea jos cu S300. Exocet zboara spre tinta la o altitudine cuprinsa intre 50m-2m.

                    • detectia – rachetele anti-nava, indiferent de tehnologia lor, in general sunt greu de detectat pentru ca merg la nivelul marii. daca si tu esti la nivelul marii inseamna ca o vezi la max. 12.5 km. Daca te mai inalti (radar pe catarg la 10-20 m), se aplica niste formule si vezi la ce distanta poti sa o gasesti pe radar.

                      utilizatorii mai sofisticati au radare AESA bune, care pot sa vada si mini-UAV-uri, vor vedea racheta la vreo 20-30 km probabil destul de bine.

                      treaba cu rachete stealth e silly. stealth nu exista decat daca te bati cu unii de genul nostru, cu niste radare vechi vai de capul lor.

                      Acum, detectia ar fi clar posibila si chiar foarte probabila daca operatorii aia sunt treji la monitoaree.

                      contramasuri pentru rachete, radar sau IR exista, cu mai mult sau mai putin succes. La IR sunt diferite de cele cu radar si majoritatea se bazeaza pe laser.

                      intrebarea care se pune de fapt e de ce toata lumea mai putin norvegienii s-au gandit sa puna radar pe racheta, cand un senzor IR costa nimica toata comparativ? de prosti?

                      Norvegia are multe fiorduri, dupa cum se stie radarul nu vede prin obstacole de genul asta (decat daca radarul ar fi sus). Asa ca norvegienii au ajuns la concluzia logica ca trebuie un compromis iar o racheta cu detectie IR e singura care avea sens, chiar daca nu e buna cand e umiditate, ceata, ploaie, etc.

                      Romania nu are fiorduri, marea e libera, nu are niciun motiv sa faca compromisurile astea.

                      Ar fi culmea prostiei sa-si ia asa ceva pentru apararea de coasta, sa speram ca mai exista inca specialisti prin armata si nu s-au pensionat chiar toti anul trecut.

                      Bateriile astea de coasta sunt singurele pe care putem conta cu adevarat in aparare si nu trebuie sa ne batem joc de bani cu ele – fregatele si corvetele si navele purtatoare de rachete e previzibil ca vor fi terminate destul de rapid daca le prind stationare prin port, iar sansele lor impotriva navelor de suprafata si submarinelor rusesti vor depinde mult de echipare si de antrenament. Dar eu nu as conta prea mult pe supravietuirea lor pe termen lung intr-un conflict cu un adversar superior.

                • Colegu daca ai nostri ar scufunda Moskva…cred ca si Bucuresti ar deveni un infern….termonuclear….serios…rusii au pitici cu numele si semnificatia…vezi Stalingrad…?

  6. Intrebare intrebatoare:

    -Stim care dintre ele este mai ieftina, dar care este mai buna/performanta dintre toate?

    • Ce inseamna performanta?
      1) raza de actiune?
      2) marime focos?
      3) tip focos?
      4) precizie?
      5) gabarit?
      6) platforme?
      7) tip de ghidaj?
      8) tipar de zbor?
      9) raport masa racheta/masa focos?
      10) pret?
      11) viitoare si posibile upgrade-uri?
      12) capacitate de asimilare industriala?
      Da acestor caracteristici scoruri de importanta, apoi da un rating si creeaza un clasament al rachetelor in fiecare categorie, si creeaza o diagrama d-aia folosita de manageri pt a determina care produs este optim (am uitat cum se numea).

  7. In Finlanda competitia e in derulare. Nu se stie ce va iesi, sunt mai multe curente – unii zic sa nu depinda doar de un furnizor (Saab cu RBS 15 e acum instalat) si sa-si mai ia inca un model (Exocet sau Harpoon) pentru diversificarea lantului de aprovizionare in caz de razboi. Altii zic ca dimpotriva, e mai bine sa aiba acelasi model si sa-si faca stocuri.

    Ce a publicat congresul american e aprobarea pentru Boeing de a face o oferta in anumiti parametri. Multa lume care nu intelege sistemul american a concluzionat ca inseamna ca Boeing a si castigat, insa posibilitatea sa faca oferta inseamna doar ca au intrat in joc. Daca nu faceau oferta nici nu puteau fi prezenti la competitie. Firmele americane au nevoie de aprobare prealabila din partea Congresului pentru a face oferte de produse militare la export. Firmele europene de obicei iau aprobarea de la guverne, prin proceduri care nu se publica.

    Dar daca faci oferta nu inseamna ca si castigi.

  8. Corectati-ma daca gresesc, dar eu consider ca bateriile de coasta, respectiv rachetele acestora, nu au legatura cu rachetele anti-nava de pe corvete/fregate. Bateriile de coasta sunt pentru impiedicarea unei eventuale debarcari de trupe inamice (in principal nave de desant) si nu pentru vanarea fregatelor/corvetelor inamice prin MN. Daca rusii vor sa ne trimita niste kalibr o pot face din afara razei viitoarelor rachetelor bateriilor de coasta. Este putin probabil ca rusii sa sustina o debarcare cu foc de artilerie de pe fregate/corvete. Asa ca poate nu ar trebui sa legam o achizitie de alta, ci sa alegem ce este mai bun pentru fiecare rol in parte.

  9. EDITAT!
    Prea multe prostii intr-un singur comentariu…

    • cam care ar fi prostiile alea? ca nsm-ul a fost preferata de us navy?sau ca e singura care e produsa efectiv in sistem baterie de coasta? sau ca raytheon o sa castige si dotarea trupelor de uscat cu sisteme a-a?vom trai si vom vedea.

      • O sa-ti raspund:
        1- NSM n-a fost preferata de US Navy, care foloseste in continuare Harpoon si mai traziu va avea LARSM, a fost cumparat doar pt ciudateniile alea de LCSuri nave cu care americanii nu stiu ce sa faca, asa ca le-au cumparat totusi o racheta AN, cea mai ieftina de altdfel;
        2- NSM nu este singura racheta „produsa” in baterii de coasta si Exocet sau RBS 15 fac acelasi lucru, era simplu sa cauti;
        3- Ce-au sistemele de aparare SHORAD cu racheta NSM?!

        Cam acestea ar fi prostii, lucruri intelese total gresit si prezentate ca argumente.

  10. Britii se scarpina in cap ca le expira harpoanele si nu s-au hotarat inca cu ce sa le inlocuiasca:

    https://www.naval-technology.com/features/featuresecuring-the-royal-navys-future-firepower-5805889/

    http://nationalinterest.org/blog/the-buzz/the-royal-navy-faces-frightening-future-without-anti-ship-22399

    Din scurta analiza (primul link) citez:

    „Arguably the most state-of-the-art missile system of its kind currently available in the West, Saab’s RBS15 Mk3 is the latest member of a highly successful missile family that first entered service in 1985.”

    SAAB pare sa fi finalizat noua versiune RBS15 Mk4 Gungnir:

    https://defence-blog.com/missiles/saab-announces-new-version-anti-ship-missile.html

  11. In cazul LCS-urilor situatia nu cred ca e situatia e asa clara: NSM-ul a castigat doar pentru ca este ieftin. Daca la LM e clar ca LRASM-ul era scump, retragerea Boieng este mai complicata, si in nici un caz nu este legata doar de cost. Un prim comunicat a fost ca oferta Boeing nu ofera anumite capabilitati actuale si viitoare si am vazut specilatii legate de interesul armelor duale in general si lovirea la tarm in particular , apoi a fost incriminata schimbarea excesiva a cerintelor beneficiarului si ultima dar nu cea din urma a fost ca USN a fost mai interesata de raza si cost decat de eficacitate si capacitatea de supravietuire.

    In completare, vis-à-vis de discutiile de mai sus in care se comparau raza si incarcatura de lupta ale Harpoon si NSM, din cate am vazut Harpoonul cu raza mare are aceeasi (+15kg) incarcatura de lupta ca si NSM-ul, desi cei de la Boeing sustin ca incarcatura lor e mai letala.

    Pornind de la un articol anterior, scris saptamana trecuta, as fi curios care e diferenta de cost intre noul NSM si exprimentatele (dar actualizatele) Otomat sau Marte.

  12. Eu cred ca bătălia la noi va fi intre Exocet și Harpoon.

    • eu vreau harpoon pe falconii nostri.
      până cumpără ăștia coasta și vapoarele trebuiesc achizitionate harpoanele pentru aviatie…..IERI dacă se poate.

  13. Finlanda cumpara Gabriel, produs de IAI: https://www.instagram.com/p/Bk4dnselnyA/?utm_source=ig_share_sheet&igshid=1ixrswh70ksl7
    La noi nu e cazul, dar merita urmarit ce fac finlandezii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *