Damen a tăiat prima bucată de oțel pentru nava de sprijin de luptă a Marinei Regale Olandeze

Pe 2 decembrie, la șantierele navale Damen din Galați a fost tăiată prima bucată de oțel pentru nava de sprijin de luptă (Combat Support Ship) „Den Helder” a Marinei Regale Olandeze. Aceasta este prima din șaisprezece loturi, totalizând 7.500 de tone de oțel în 180 de secțiuni.

Aceasta marchează o etapă importantă în acest proiect, fiind prima parte tangibilă a construcției.

Tăierea oțelului trebuia să aibă loc în februarie anul viitor. Damen Schelde Naval Shipbuilding a avansat termenul pentru a proteja progresul proiectului în timpul actualei pandemii de coronavirus și pentru a gestiona într-un mod eficient măsurile sporite de securitate sanitară care afectează modul de lucru pe șantierul naval.

Odată cu construirea CSS, capacitatea de aprovizionare maritimă a Marinei Regale Olandeze va fi restabilită. Nava va opera alături de „HNLMS Karel Doorman” Joint Support Ship (JSS) și se bazează pe același design. Nava poate opera în întreaga lume și într-un mediu ostil, protejată de fregate. În plus, ea poate fi folosită în lupta împotriva traficului de droguri, controlarea fluxurilor de refugiați și ajutor de urgență.

Ingineria navei se desfășoară în principal în Olanda și proiectul va furniza lucrări pentru peste 100 de companii, în principal olandeze. Până în prezent, au fost semnate 47 de contracte pentru CSS, dintre care 34 cu furnizori maritimi olandezi.

Următoarea etapă va fi în luna mai a anului viitor, când va avea loc ceremonia de punere a chilei.

 

EFICIENȚĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ PENTRU NOUA NAVĂ DE SPRIJIN DE LUPTĂ

Swiss Marine  

Pe 19 februarie, directorul Organizației pentru Materiale de Apărare din Olanda (DMO), viceamiralul Arie Jan de Waard și noul director executiv al grupului Damen Shipyards Group, Arnout Damen, au semnat contractul pentru noua navă de sprijin pentru luptă HNLMS Den Helder. Contractul include inginerie și producție. Evenimentul a avut loc pe puntea HNLMS Karel Doorman, așa-numita Joint Support Ship, cealaltă navă de aprovizionare care a servit ca bază pentru noul design.

Cu Den Helder, capacitatea de aprovizionare maritimă a Marinei Regale Olandeze va fi restabilită. Această navă va înlocui HNLMS Amsterdam, care a fost scoasă din uz din cauza reducerilor bugetare din 2014. Cealaltă navă de aprovizionare, HNLMS Karel Doorman, a intrat în flotă în 2015 înlocuind HNLMS Zuiderkruis. Den Helder va fi livrat în iunie 2024 și va fi pe deplin operațional un an mai târziu. Nava va avea o lungime de peste 178,3 metri, o grindă de 26,4 metri, și un pescaj proiectat de 8,3 metri. Deplasamentul este de 22.595 tone. Este ceva mai mic decât Karel Doorman (204,7 x 30,4 x 8,0 metri) cu un deplasament de 27,800 de tone. Această navă tip Joint Support Ship (JSS) are capacități de încărcare mai mari și mai multe facilități. Echipajul permanent al navei de sprijin de luptă (CSS) este format din 75 de persoane. În plus, sunt disponibile facilități pentru încă 85 de persoane pentru efectuarea unor sarcini suplimentare legate de misiune.

Eficiență îmbunătățită cu 7%

Nava va fi echipată cu un grup generator diesel Wärtsilä (Tier 3) ce livrează o putere instalată de 15,8 megawați. Motoarele de propulsie electrică și cele două elice cu înclinație fixă permit o viteză maximă de 19 noduri. Testele extinse efectuate pe model la Institutul de Cercetare Maritimă din Olanda (MARIN) au dus la o creștere de șapte la sută a eficienței propulsiei în ceea ce privește JSS. MARIN marcat finalizarea măsurătorilor alături de mulți oaspeți printr-un spectacol de lumini,  fiind cel de-al 10.000-lea model testat de la fondarea institutului.

Echipament

Nava este echipată cu două stații de realimentare pe mare (RAS) pe ambele părți, construite în conformitate cu standardul NATO (STANAG), pentru a furniza navelor NATO combustibil pe mare, în timp ce ambele nave pot naviga și efectua manevre. Nava poate furniza 7.600 m3 de motorină (F 76) și 1.000 m3 de combustibil pentru aviație (F44), precum și 226 m3 de apă potabilă și 290 m3 de uree destinat unui catalizator tip reducere catalitică selectivă (SCR). Nava este, de asemenea, capabilă să furnizeze pe mare: muniție (capacitate de depozitare 434 tone) și alte bunuri, cum ar fi provizii și piese de schimb. Nava poate transporta, de asemenea, 24 de containere pe punte și una sub punte. Nava va fi echipată cu două macarale de 40 de tone. Două ambarcațiuni de debarcare (Landing Craft Vehicle Personnel, 24 de tone) vor fi plasate în nișe; una la tribord și una înspre babord. Același lucru se aplică celor două ambarcațiuni rapide de interceptări pentru forțele speciale (FRISC, de 10 tone). Nava va avea două bărci de salvare. Nava oferă, de asemenea, facilități pentru operațiuni cu elicopterul. Hangarul este conceput pentru operațiuni cu două elicoptere NH 90 sau un Merlin sau NH90 în combinație cu două vehicule aeriene fără pilot (UAV). Nava este echipată cu un spital (Role-2 basic plutitor), de dimensiuni mai mici decât cel de la bordul JSS.

Supraviețuire

În timpul proiectării CSS, s-a acordat o atenție deosebită creșterii capabilității de supraviețuire a navei. Anume, capacitatea navei și a sistemelor sale de a rămâne funcționale în timpul unei misiuni într-un mediu ostil. Acesta este compus din: susceptibilitate, vulnerabilitate și recuperabilitate a navei. Pentru platformă, acest lucru înseamnă că semnăturile, zgomotul subacvatic, secțiunea transversală a radarului și radiația în infraroșu (IR) sunt reduse pe cât de mult posibil. În ceea ce privește vulnerabilitatea: se vor aplica cerințe de șoc, ceea ce va duce la pereți etanși și alte protecții și – destul de important – o compartimentare generală bine concepută al navei. Îmbunătățirea recuperabilității este obținută, de exemplu, prin controlul avariilor și stingerea incendiilor și, acolo unde este eficient, o automatizare suplimentară. Comunicarea internă este importantă și, prin urmare, va fi instalat un sistem wireless, prin care tot personalul este echipat cu un dispozitiv mobil, care servește și la gestionarea alarmelor. Nava va primi cel mai nou sistem de securitate cibernetică.

Cu focus pe mentenanță

Pregătirea mentenanței navei este foarte importantă pentru transferul adecvat către flotă și, prin urmare, se acordă mai multă atenție producerii de documentație tehnică extinsă, achiziționării pieselor de schimb corecte și educației și instruirii. CSS Den Helder va fi construit în întregime la șantierul naval Damen din Galați, România, inclusiv punerea în funcțiune și executarea de probe pe mare. Construcția va fi în conformitate cu regulile clasei DNV-GL și Naval Ship Code, echivalentul naval al SOLAS.

Sursa: Damen

20 de comentarii:

  1. Doamne…da-mi putere…tineti-ma ca-i omor!
    ..pe „aia”.

    14
  2. Salut. Si pe mine tine-ma doamne ca pun mana pe sacure.

    5
  3. Șantierul Naval Constanța ce șuruburi mai învârte?

    1
  4. Parcă era vorba că după ce se termina toate acțiunile în instanță, Naval Group va merge la ministerul de somn să semneze pentru noul pachet de armament. Deci creștere de cost, deci prilej pentru Damen să îi dea iar în judecată. Uneori, unele popoare au niște conducători așa de proști, că ar fi și păcat să nu îți bați joc de ei.

    7
  5. Între timp la vard tulcea răsare primul opv (din 3)pt marina norvegiana (Nb910)

    3
  6. Sa felicitam Olanda ca stie ce rol sa joace in cadrul NATO. Deci poate sa acorde sprijin pe tot oceanul planetar unui grup de lupta condus de un port-avion al SUA, sau al UK. Asa isi vede Olanda rolul pe care-l are de jucat in cadrul Aliantei. Oriunde va fi nevoie de mii de tone de carburant pentru distrugatoare/crucisatoare sau pentru avioane, chiar si in Marea Chinei de Sud, oriunde va fi nevoie de sute de tone de bombe si rachete, navele olandeze vor fi acolo si vor executa misiunea. Traiasca prietenie olandezo-americana si cooperarea olandezo-britanica. HA! HA! HA! Nu-i asa ca la Bucuresti politicienii se intreaba: „Noua de ce ne trebuiesc nave?” sau „De ce am avea nevoie de avioane?” „Cine ne ataca?”. Olandezii nu-si pun problema asa. Ei se pregatesc pentru a juca un rol cheie in Alianta de care apartin, indiferent cine va fi adversarul si cand.

    8
    • Politicianul roman, ca în trecut, se bazeaza exclusiv pe alianțele militare ca să apere tara iar ei sunt interesați doar de propria lor bunăstare materiala. A intrat în politica doar ca să obțină pt el și cei apropiați lui, cât mai multe avantaje materiale.

      2
  7. Ce nu inteleg eu este de ce naiba nu ne construim singuri corvetele ???
    Experienta avem, doar la Mangalia am construit 6 corvete. E drept, dupa un proiect sovietic, dar reproiectate la nivel de detaliu aici la noi, inclusiv cu motoare facute la Resita.
    O comanda a MApN, pe un proiect nou, gandit inteligent pentru nevoile actuale ale RoNavy, ar fi un balon imens de oxigen pentru industria autohtona, fezabil multi ani. Daca chiar vrei, desigur ca se poate!!! Cu conditia sa renunte decidentii la mentalitatea de sluga nenorocita si spagar corupt.

    5
    • Visezi vise erotice.
      Crezi ca a face o nava e ceva asa realizabil facar 20 de ani de eforturi sustinute in vreo 4-5 industrii care partial nici nu exista in Romania? Motoare de nava la Resita? Resita daca poate sa faca un motor de nava civila de agrement semimodern e bine. Motoarele actuale moderne necesita licente noi, retehnologizare, pregatire de ingineri noi, procese tehnologice, creare de experienta nou (putini inteleg cat de mult conteaza experienta practica in procesele manufacturiere).

      Apoi proiect sovietic. Ce proiecte sovietice avem noi? De 30 de ani? Ce senzori ai? ce module de management al luptei, ce materiale radar absorbing? cum faci sa ai IR minim, sau zgomot in apa minim? Decat sa faci asa ceva mai bine faci cosciuge pentru marinari.

      Solutia este sa creezi competenta PRIVATA in Romania. Se poate dar dureaza decenii. Am fost implicat in companii care fac subansamble de motoare de aviatia civila Rolls Royce in Romania. Sau utilaj petrolier pe CNC-uri cu capabilitati weapon grade. Imi pare rau dar statul roman si coruptia endemica a lui nu poate tine pasul cu lumea moderna. Si ca sa creezi competenta privata trebuie sa facu achizitii cu cap care pun in avantaj competitiv ca Santierul constructor sa comande la firme din Romania sau firmele straine care primesc comenzile sa fie in avantajul lor sa faca productia si sa mute tehnologia aici, ceea ce MaPN nu face. Abia apoi cand esti capabil sa faci suruburi si subansamble electrice si alte chestii banale poti cere sa ai transfer de tehnologie militara.

      La tehnologie militara sa fim in stare sa facem gloante, pulberi si drone intai.

      6
    • Cand am construit ultima oara corvete? Acum 30 de ani?
      Unde sunt furnizorii de atunci?
      Unde sunt designerii?
      Unde sunt cei calificati pentru respectivele activitati de constructie?
      Ti se pare ca au iesit performante relativ la sfarsitul anilor 1980?

      2
    • Ce inseamna sa ni le facem singuri? Sa le construiasca MApN-ul? De ce ai vrea asa ceva? Cat dureaza sa iti reutilezi santierul miltar din Managalia? Sa pregatesti oameni? Ce faci cu santierul dupa ce ai construit cele 4 nave?
      Avem santiere navala private in Romania care pot face lejer genul asta de constructii. Pakistanu,l Norvegia sau Olanda (subiectul articolului) nu au nici o jena sa isi construiasca si echipeze navele in aceste santiere.

      2
  8. Ho, mai fraților, ca nu pe mine trebuie sa ma executati. Ziceam si eu asa, de naduf și de draci ca nu reușim sa facem mai nimic. Cum naiba sa nu fie solutii?

    1
  9. Foarte bun articolul, dar as sugera doua mici corecturi a.i sa fie folositi termenii corecti:
    1. Nava va avea o lungime de peste 178,3 metri, o latime (nu „grindă”) de 26,4 metri,
    2. și cele două elice cu pas fix (nu „înclinație fixă”) permit o viteză maximă de 19 noduri

    1
  10. Ce ironie , ce ghinion si ce Guvern avem…cred ca suntem printre unicii pe Planeta.
    – Avem in tara productie de nave militare. Ce scoate Damen in 5 ani de productie, ne bat fortele navale de ne cacam pe noi. SI culmea ca nu avem un Damen cu steagul romanesc…

    4
  11. Exact același articol apare și pe un alt site, cu aceeași orientare, e luat direct de la departamentul PR al firmei în cauză?
    Sau este unificare cu r*sboiu.ro în urma reducerilor bugetare?
    P.S. Știu, sunt rău… dar nu mă pot abține!

  12. fainutza nava… sa fie intr-un ceas bun!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *