În spațiu – săptămânile 2018/48-49

Satelitul revine după o săptămână de pauză.

SpaceX

În primul rând, a fost lansată misiunea SSO-A, dezbătută într-un articol dedicat. Este importantă deoarece a fost zburat pentru a treia oară un booster Falcon 9 al SpaceX.

În al doilea rând, administratorul NASA Jim Bridenstine a declarat că după ce l-a certat pe Elon Musk referitor la trasul dintr-un joint, șeful SpaceX a înțeles și va fi cuminte. I will tell you that was not helpful, and that did not inspire confidence, and the leaders of these organizations need to take that as an example of what to do when you lead an organization that’s going to launch American astronauts. […] I will tell you, he is as committed to safety as anybody, and he understands that that was not appropriate behavior, and you won’t be seeing that again. [31]

Același Bridenstine a recunoscut și că el a solicitat investigația, fiind preocupat de posibilele incidente/accidente. Every single one of those accidents had a number of complications. Of course, the technological piece was a big piece of it. [But] the other question that always comes up was, What was the culture of nasa? What was the culture of our contractors, and were there people that were raising a red flag that we didn’t listen to, and ultimately did that culture contribute to the failure and, in those cases, to disaster? [31] Probabil Elon Musk nu va mai fuma în public…

Tot referitor la investigație, el a spus că este necessary and appropriate step when you’re launching humans on rockets. Rather than waiting until—we don’t believe there’s going to be an incident, but if there is an incident—rather than waiting until there’s an incident, we do a cultural assessment of our contractors [now]. We want to get ahead of it. We want to see, right now, today, are they experiencing pressure from schedule, are they experiencing pressure from cost, and are those concerns challenging their thought process in a way that could be dangerous? [31]

A fost publicată o fotografie cu capsula Dragon 2 care va fi utilizată pentru testele în vederea misiunilor cu echipaj uman. Se poate observa că este închisă, fără ferestre, aceasta fiind exclusiv pentru teste. Alături de ea se află și o imagine a capsulei. Gluma preferată a susținătorilor SpaceX este că lansarea va fi întârziată de NASA pentru că inginerul din imagine are un tricou cu o culoare nepotrivită.

Dragon 2 (sursa 1 – Reddit; 2 – [32])

Misiunea DM-1 programată pe 7 ianuarie a fost amânată.

În al treilea rând, a apărut și imaginea unui booster care va fi utilizat de SpaceX pentru următoarea lansare Falcon Heavy care va fi, probabil, a unui satelit. Au fost raportate mai multe apariții ale lui (California, Arizona). Probabil va fi folosit la lansarea satelitului Arabsat 6A sau la USAF STP-2. Internețul votează cu Arabsat 6A.

Booster Falcon Heavy la McGregor (sursa 1 – Twitter/@NASASpaceflight)

În al patrulea rând, lansarea CRS-16 a fost întârziată cu o zi din cauza mucegaiului. Serios.

Și apoi, cu întârziere de o zi, lansarea a mers bine, treapta a doua a funcționat corespunzător, dar … nu a putut fi recuperată întreagă prima treaptă. Din cauza unei pompe hidraulice, o suprafață de control (engl grid fin) a rămas blocată, imprimând boosterului o mișcare de rotație. Sistemul RCS a încercat eroic să stabilizeze coborârea, însă mișcarea de rotație s-a oprit doar la deschiderea picioarelor. Boosterul a amerizat la câțiva kilometri distanță de punctul unde ar fi trebuit (pe sol, la Cape Canaveral) și la câteva sute de metri de plajă. Aceasta a fost de fapt varianta de urgență, pentru a nu ajunge în zone terestre populate. Elon Musk a tweetat că Engines stabilized rocket spin just in time, enabling an intact landing in water! Ships en route to rescue Falcon. Grid fin hydraulic pump stalled, so Falcon landed just out to sea. Appears to be undamaged & is transmitting data. Recovery ship dispatched. Pump is single string. Some landing systems are not redundant, as landing is considered ground safety critical, but not mission critical. Given this event, we will likely add a backup pump & lines.

Amerizare booster Falcon9/CRS-16 (sursa SpaceX)

În imagini, experiența amerizării este redată mai jos.

CRS-16, Falcon 9 cu numărul B-1050 (sursa 1 – spaceflightinsider; 2 – teslarati; 3 – Twitter)

Suprafetele de control ale Falcon 9 sunt prezentate mai jos. Sunt fabricate prin turnare, din titan.

Suprafețe de control Falcon 9 (sursa 1 – imgur; 2 – pinterest; 3 – Twitter; 4 – teslarati)

Evident, cineva a încercat și o schemă conceptuală a modului în care sunt conectate actuatoarele suprafețelor de control.

Actuatoare Falcon 9 (sursa nasaspaceflight)

Și, în ultimul rând, SpaceX respectă regula celor 5 secunde (dacă o felie de pâine cade jos și stă mai puțin de 5 secunde în contact cu podeaua poate fi mâncată) aplicată rachetelor. MrSteven a ratat cu puțin recuperarea unei secțiuni din cele două utilizate pentru protecția încărcturilor transportate. Elon Musk a tweetat că Falcon fairing halves missed the net, but touched down softly in the water. Mr Steven is picking them up. Plan is to dry them out & launch again. Nothing wrong with a little swim.

Mr Steven (sursa teslarati)

Fairings (sursa teslarati)

 

ISS

A fost lansată Soyuz MS-11, având la bord pe Oleg Kononenko, Anne McClain și David Saint-Jacques. Cu succes, după ratarea din octombrie. Echipajul aflat pe ISS până acum va pleca pe 20 decembrie 2018.

Soyuz MS-11 (sursa ESA/Alexander Gerst)

Capsula Dragon (CRS-16) ajunge la ISS astăzi, 8 decembrie 2018. Este a doua vizită pe care o face ISS, prima fiind odată cu CRS-10. În buna tradiție a marcării victoriilor, un ISS este desenat pe ea.

Dragon (sursa Twitter/ISS)

Precum în cer, și pe Pământ.

În martie 2018 – plecând de la o informare a NHS – presa vorbea despre o tulpină care provoacă o boală cu transmitere sexuală (gonoreea), descoperită în Anglia, rezistentă la antibiotice foarte puternice (azitromicină și ceftriaxonă), acestea două fiind antibiotice folosite combinat pentru a trata gonoreea care nu cedează la alte antibiotice. Infecția – rezistentă și la alte antibiotice (numită super-gonoreea de presă) – a fost tratată intravenos, timp de trei zile, cu ultimul antibiotic disponibil: ertapenem. Acesta este un antibiotic folosit în cazuri speciale, fiind utilizat în cazul unor infecții care pun viața pacientului în pericol, nu pentru boli cu transmitere sexuală. [34]

Unul din experimentele de pe ISS are legătură cu studierea microorganismelor. Experimentul este numit Microbial Observatory-1 (MO) și are ca scop studiul microorganismelor de la bordul ISS pe o perioadă de 1 an. Și tocmai a fost descoperit un prim efect al microgravitației asupra microorganismelor – o tulpină provenind din spațiu prezintă o rezistență sporită la antibiotice față de una de pe Pământ. Mai exact, prin MO au fost descoperite cinci tulpini ale bacteriei Enterobacter bugandensis, care au fost comparate cu trei tulpini standard; în urma testelor a fost descoperit că tulpinile de pe ISS conțin gene responsabile cu rezistența la antibiotice și generarea de substanțe toxice. Cele cinci tulpini au arătat rezistență medie sau completă la tratamentul cu antibiotice puternice din clasa florochinolonelor – ciprofloxacină – unele din cele mai puternice antibiotice cunoscute și rezistență totală la oxacilină (utilizată pentru infecții cu stafilococi).

Sursa bacteriilor este pentru patru tulpini toaleta spațială și pentru una platforma de exerciții fizice (ARED – engl Advanced Resistive Exercise Device).

Toaleta și ARED (sursa NASA)

Această descoperire este legată de un studiu anterior care a vut loc pe un număr de 20 de tulpini care a arătat că într-un mediu cu gravitație redusă crește rezistența bacteriilor la antibiotice. [35][36]

Se pare că la pericolele cunoscute deja (radiații, lipsa gravitației) referitoare la misiunile cu echipaj uman care durează o perioadă lungă ar mai trebui adăugat unul: bacterii mutante.

Dar să nu ne pierdem cumpătul. Situația e sub control. Dacă cititorul nu a aflat deja, pe ISS a fost testată o inteligență artificială. Un fel de a spune. Inteligența era pe pământ, prezența era doar pe ISS. Și nu se știe exact ce fel de AI era. Dacă era. Mai exact, a fost efectuat un test cu CIMON, un robot care a comunicat cu Alexander Gerst în cadrul unui experiment de pe 15 noiembrie, care a durat 90 de minute. CIMON era conectat la reteaua WiFi a ISS, conectată prin satelit la interneț.

Pliante CIMON (sursa DLR și Airbus)

CIMON și Alexander Gerst (sursa ESA/Alexander Gerst)

Coordonatorul proiectului din partea IBM – Matthias Biniok – a declarat că If CIMON is asked a question or addressed, the Watson AI firstly converts this audio signal into text, which is understood, or interpreted, by the AI. IBM Watson not only understands content in context, [but] it can also understand the intention behind it. Procesarea vorbirii și răspunsurile au fost realizate cu IBM Watson. Adică un Siri sau Alexa, dar dezvoltat de IBM. Robotul are 5 kilograme, a fost proiectat de DLR, Airbus și IBM.

CIMON

Ce ne așteaptă?

HAL 9000

Capsula Dragon CRS-16 se apropie de ISS. Ce conține la bord?

  • GEDI (engl Global Ecosystem Dynamics Investigation) – folosește un sistem LIDAR și oferă observații bazate pe telemetrie laser pentru a înțelege reciclarea apei ș carbonului, biodiversitatea și habitatul. Va fi montat pe JEM și va oferi informații referitoare la structura verticală a pădurilor.
  • SlingShot este un sistem de lansare a cubesaților de orice dimensiune, maimum 18. Va fi instalat în Cygnus înainte de plecarea acesteia, aceasta schimbându-și altitudinea până la 430-480 km, unde vor fi lansați.
  • RRM-3 (engl Robotic Refueling Mission-3) va realiza în condiții de microgravitație primul transfer și prima stocare a metanului lichid.
  • Perfect Crystals (engl Growth of Large, Perfect Protein Crystals for Neutron Crystallography) este un experiment de cristalizare în condiții de microgravitație a unei proteine umane cu proprietăți antioxidante.

O scurtă recapitulare, pentru a fixa ideea.

CIMON? (sursa robotitus)

 

ARCA și RoSA

Nu. Nimic de la ARCA și de la RoSA.
 

Blue Origin

La Blue Origin Lucrurile avansează, în tăcere.

În prima parte a anului 2019 este programat un nou test cu New Shepard, estimarea fiind că sunt așteptați turiști din a doua jumătate a anului 2019. De asemenea, au apărut mai multe detalii referitoare la sistemul pe care îl vor folosi pentru a lansa și recupera treapta I a New Glenn și ghidul pentru integrare.

Nu se știe încă ale cui sunt cele două rezervoare de ~300000 de litri care vor fi utilizate pentru metan lichid, care au ajuns la Cape Canaveral (ULA sau Blue Origin). Fotografia le arată în zona LC-36, ULA a tweetat despre ele.

Rezervoare metan (sursa nasaspaceflight)

Stena Freighter a ajuns în Florida, la Pensacola.

Stena Freighter (sursa Twitter/Joshua Pepper)

Evident, Blue Origin va recupera prima treaptă în același fel ca și SpaceX.

Recuperare prima treaptă (sursa Blue Origin)

Ghidul oferă câteva informații despre caracteristicile rachetei și profilul de zbor.

For a nominal 250 km perigee altitude GTO mission, the first stage booster initiates an engine shutdown sequence at a mission elapsed time (MET) of 199 seconds. The command induces the BE-4 main engine cut-off (MECO), and thrust tails off until second stage separation occurs at MET 202 seconds. The first stage then reorients for atmospheric reentry, landing, and recovery.

Din punct de vedere economic, Blue Origin are ca scop 12 lansări anual, cu un vârf de 8 în 4 luni și un maxim de 3 într-o lună. Planul este de a zbura un booster de 25 de ori.

New Glenn (sursa Blue Origin)

 

Înapoi pe Lună

NASA crede că este momentul întoarcerii pe Lună. În urma anunțului făcut pentru a primi propuneri, au fost selectate 9 companii americane pentru a oferi servicii in cadrul programului CLPS (engl Commercial Lunar Payload Services). Misiunile către Lună din programul CPLS au fost transferate din departamentul de explorare umană către departamentul științific al NASA.

Companiile sunt:

Jim Bridenstine a spus la conferința de presă: When we go to the moon, we want to be one customer of many customers in a robust marketplace between the Earth and the moon. We want multiple providers that are competing on cost and innovation. Banii alocați sunt 2.6 mld USD pentru următorii 10 ani. Companiile vor primi cel puțin 25000 USD, sumele variind în funcție de servicii.

Primul zbor către Lună este așteptat în 2019.

Parteneriatul pentru Lună

Autorul se întreabă: unde e ARCA? Putea ajunge, în sfârșit, pe Lună!
 

OSIRIS-REx

OSIRIS-REx este misiunea care a dus o sondă până pe orbita asteroidului Bennu, aceasta ajungând pe data de 3 decembrie. Nu este prima isiune de acest gen, așa cum știm deja.

Istoricul explorării asteroizilor (sursa NASA via Freedawn)

Dacă totul funcționează conform planului, dupa doi ani vom avea o hartă și observații științifice efectuate asupra asteroidului. Apoi sonda va încerca să obțină eșantioane de pe acest asteroid, acestea fiind aduse înapoi pe Pământ.

Obținere eșantion (sursa JPL/NASA)

Evenimentele majore ale misiunii sunt prezentate în imaginea următoare.

Evenimente misiune OSIRIS-REx (sursa Lockheed Martin)

Filmele de mai jos prezintă mai multe detalii despre misune.

OSIRIS-REx

Un articol aflat în curs de corectare va detalia OSIRIS-REx.
 

ARCA și RoSA

De ce cititorii insistă? ARCA și RoSA chiar nu au făcut nimic.
 

Mărunțiș

  • Ariane Group are un nou CEO. De data aceasta, sigur-sigur se vor ocupa de dezvoltarea unei soluții de refolosire a rachetelor.
  • Deținătorul DirecTV, AT&T a declarat că nu va mai cumpăra alți sateliți, având deja un număr suficient.
  • BepiColombo testează motoarele ionice.
  • Briții își fac ei sistemul propriu GNSS. Pentru că s-au supărat pe Iuropa pentru că semnalul criptat (PRS – engl Public Regulated Service) este pentru membrii UE. Deci UK nu se va mai putea implica în dezvoltarea soluții PRS, fiind de fapt un utilizator pasiv. Pe 30 noiembrie, madam May a dat vina, bineînțeles, pe UE: [it is EU’s fault for the] decision to bar the UK from being fully involved in developing all aspects of Galileo. I cannot let our Armed Services depend on a system we cannot be sure of. That would not be in our national interest. And as a global player with world-class engineers and steadfast allies around the world we are not short of options. De ce să nu folosească semnalul GPS european, așa cum este folosit cel american, nu știm. Costul estimat este de 3.8-6.3 mld USD. Dar vor cheltui 117 mil USD pentru un studiu de fezabilitate.
  • Hai cu gunoiul în spațiu. ISRO au avut și ei o lansare – PSLV cu HySIS – care a transportat pe lângă încrcătura principală 31 de alți sateliți. Din cei 31, 16 sunt sateliți Dove ai Planet și doi sunt Pioneer ai Spire Global, dezvoltați prin programul ESA ARTES (engl Advanced Research in Telecommunications Systems).
  • NASA a descoperit că … poate lansa o sondă a cărei destinație este Europa (satelitul Jupiter) cu Falcon Heavy dacă adaugă la Clipper o treaptă Star 48. Ar ajunge la destinație și fără a fi nevoie de o accelerare folosindu-se de Venus, aceasta crescând cerințele pentru sondă datorită temperaturii. Dar probabil va fi lansată cu SLS. S-a auzit pe surse că Project Managerul Europa Clipper (Barry Goldstein) a spus la o întâlnire: Nobody is saying we’re not going on the SLS. But if by chance we don’t, we don’t have the challenge of the inner Solar System. This was a major development. This was a big deal for us.
  • A început asamblarea ESM cu Orion, rezultatul așteptat fiind EM-1.
  • Rocket Lab va lansa un nou Electron. De data aceasta pentru NASA, care plătește lasnarea. It is an honor and privilege to launch NASA payloads on Electron and to be the first small-satellite launcher to fly under a NASA Venture Class Launch Services contract. Peter Beck (fondatorul) a zis.
  • Conform Peter B. de Selding / Twitter, Inmarsat vor fi primii care își vor lansa un satelit cu racheta japoneză H-3, în 2022 (@Inmarsat is 1st commercial customer for @JAXA_jp /MHI H3 rocket, to debut in 2020 with commercial flights starting in 2022. Inmarsat mission, not identified, to occur after 2022). În 2020 Inmarsat-6 F1 va fi lansat cu o rachetă H2-A. Racheta H2-A, dezvoltată și produsă de Mitsubishi Heavy Industries (MHI) are 34 de succese de la ratarea din 2003; MHI vinde servicii de lansare din 2007, de la privatizarea lor de către JAXA. Pe lângă lansarea satelitului Inmarsat, tot în 2020 va fi lasnată și sonda Hope Mars dezvoltată de Mohammed bin Rashid Space Centre (MBRSC) din EAU. Alte lansări pentru clienți internaționali cu racheta H2-A au fost: Kompsat-3 (2012, Korea Aerospace Research Institute), Global Precipitation Measurement (2015, JAXA și NASA), Telstar-12 Vantage (2015, Telesat), GOSAT-2 + KhalifaSat (2018, JAXA + Mohammed Bin Rashid Space Centre). MHI a declarat că va retrage H-2B în 2019 și H-2A în 2023.
  • Chinezii vor lansa până la urmă misiunea Chang’e 4, care va depune o încărcătură pe fața nevăzută a Lunii. Deoarece comunicațiile sunt imposibile, au lansat deja un satelit care va fi folosit ca releu de comunicații. Misiunea urmează misiuni Chang’e 3, când au aselenizat în decembrie 2013. Unul din fruntașii CAS (Chinese Academy of Sciences), departamentul explorare lunară a declarat China will be the first to complete the task if it is successful. Roverul are 1.5 metri lungime și 6 roți, dar este diferit de Yutu. Este prima aselenizare de pe acea parte. Trebuiau să fie primii la ceva… zic. Chang’e 4 va investiga propagarea undelor radio de frecvență joasă, zic ei. Urmează Chang’e 5 în 2019, care va aduce și eșantioane de sol lunar.
  • Indienii sunt simpatici. ISRO a construit cel mai mare satelit indian – GSAT-11. Indienii au o rachetă capabilă să ducă incărcături pe orbita GEO (GSLV MkIII). Daaaar… au lansat satelitul GSAT-11 cu o rachetă Ariane 5. Deci dacă misiunea și satelitul sunt importante, apelează la franțuji. Chapeau bas. Este posibil totuși să existe alte cauze; nu a fost investigată povestea în detaliu.
  • O veste tristă: Neil DeGrasse Tyson s-a trezit implicat în mișcarea MeToo. Există și o clarificare din partea lui.
  • 17 ianuarie. Star Trek Discovery. Sezonul 2. Scuturi, Spock, Saru. Un Short Trek cu Saru (The Brightest Star), al treilea din serie, a apărut pe 6 decembrie.
  • Pentru că tot suntem la secțiunea dedicată distracției. Ei bine, Richard Branson a declarat la CNN că până la finalul acestui an, sigur-sigur-sigur Virgin va ajunge în spațiu: I obviously would love to prove our critics wrong, and I’m reasonably confident that before Christmas, we will do so. Până acum VSS Unity a ajuns doar la ~48 de km altitudine. Propun să dăm o șansă tuturor și să coborâm limita spațiului la 10000 de metri. Iar pentru cei ce folosesc sistemul imperial, la 10000 de picioare. Branson încă e sigur că va ajunge cu turiști în spațiu înaintea Blue Origin.

Europa Clipper (sursa NASA)

EM-1, concept (sursa NASA)

Livrarea ESM, noiembrie 2018 (sursa NASA)

CMA+ESM, noiembrie 2018 (sursa NASA)

CM pentru EM-1, noiembrie 2018 (sursa NASA)

CM și protecție termică, noiembrie 2018 (sursa NASA)

CM pentru EM-2, noiembrie 2018 (sursa NASA)

Racheta H3 (sursa MHI)

Rover Yutu

Star Trek Discovery (sezonul 2) – trailer

Short Treks – The Brightest Star – trailer


 

Evenimentele

Lansările din aceaste săptămâni au fost:

Lansările următoare:

  • decembrie 2018: Long March 2D – SaudiSat 5A & SaudiSat 5B;
  • decembrie 2018: Pegasus XL | ICON, amânată;
  • 7 decembrie 2018, 18:30 GMT: Long March 3B | Chang’e 4;
  • 8 decembrie 2018, 04:19 GMT: Delta 4-Heavy | NROL-71, amânată;
  • 12 decembrie 2018, 04:00 GMT: Electron | ELaNa-19;
  • 14 decembrie 2018: Arianespace Soyuz | COSMO-SkyMed Second Generation (CSG-1) + Characterizing Exoplanet Satellite (CHEOPS) / Italia + ESA;
  • 18 decembrie 2018, 14:24-14:50 GMT: Falcon-9 | GPS3-01;
  • 18 decembrie 2018: Arianespace Soyuz | Composante Spatiale Optique (CSO-1) / Franța;
  • 25 decembrie 2018, 22:12 GMT: Proton | Blagovest No. 13L / URSS (Baikonur);
  • 25 decembrie 2018: Soyuz | 2 * Kanopus-V / URSS (Vostochny);
  • 27 decembrie 2018: Soyuz | EgyptSat-A / Egipt (Baikonur);
  • 30 decembrie 2018, 16:38 GMT: Falcon-9 | Iridium Next / URSS ();

Evenimente din perioada următoare:

  • 8 decembrie 2018, 11:00 GMT: Capsula Dragon lansată cu CRS-16 ajunge pe ISS (stream live)
  • 11 decembrie 2018: Spacewalk de 6 ore pentru verificarea scurgerii din capsula Soyuz MS-09
  • 13-14 decembrie 2018: Geminidele, vârf de activitate
  • 16 decembrie 2018: Cometa 46P/Wirtanen se va afla la cel mai apropiat punct de Soare
  • 20 decembrie 2018, 01:42 GMT: plecarea Soyuz MS-09 de pe ISS (aterizează la 05:03 GMT)
  • 21 decembrie 2018: Solstițiul de iarnă
  • 22 decembrie 2018 17:49 GMT: Lună plină

 

Fotografia săptămânii

Fotografia săptămânii sunt trei fotografii, realizate de Alexander Gerst, de pe ISS. Lansarea Soyuz MS-11.

Lansare Soyuz văzută din spațiu (sursa ESA/Alexander Gerst)

 

Atât.

Iulian

Share
1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (medie: 5,00 din 5)
Încarc...  

Surse:
1. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
2. Site ESA ( http://www.esa.int/ESA )
3. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
4. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
5. Site ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
6. Site RoSA (http://www.rosa.ro/ )

7. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
8. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
9. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
10. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
11. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
12. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
13. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
14. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
15. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
16. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
17. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
18. Mohammed bin Rashid Space Centre ( https://mbrsc.ae/en )
19. Site ULA ( https://www.ulalaunch.com )
20. Site Astrobotic Technology ( https://www.astrobotic.com/ )
21. Site Deep Space Systems ( http://www.deepspacesystems.com/ )
22. Site Draper Labs ( https://www.draper.com/ )
23. Site Firefly Aerospace ( https://fireflyspace.com/ )
24. Site Intuitive Machines ( https://www.intuitivemachines.com/ )
25. Site Lockheed Martin Space ( https://www.lockheedmartin.com/en-us/capabilities/space.html )
26. Site Masten Space Systems ( https://www.masten.aero/ )
27. Site Moon Express ( http://www.moonexpress.com/ )
28. Site Orbit Beyond ( https://www.orbitbeyond.com/ )
29. Site Ariane Space ( http://www.arianespace.com/ )

31. NASA Administrator on Elon Musk: ‘That Was Not Appropriate Behavior’ ( https://www.theatlantic.com/science/archive/2018/11/elon-musk-nasa-spacex-commercial-crew-safety-review/576997/ , accesat la 2018-12-04)
32. SpaceX’s Dragon V2 Manned Spacecraft ( http://bowshooter.blogspot.com/2014/08/spacexs-dragon-v2-manned-spacecraft.html , accesat la 2018-12-04)
33. SpaceX’s next Falcon Heavy side booster arrives in Texas for hot-fire testing ( https://www.teslarati.com/spacex-next-falcon-heavy-side-booster-texas-hot-fire-testing/ , accesat la 2018-12-04)
34. Experts brace for more super-resistant gonorrhea ( http://www.cidrap.umn.edu/news-perspective/2018/09/experts-brace-more-super-resistant-gonorrhea , accesat la 2018-12-05)
35. Microbial Tracking Payload Series (Microbial Observatory-1) – 05.30.18 ( https://www.nasa.gov/mission_pages/station/research/experiments/1794.html , accesat la 2018-12-05)
36. Multi-drug resistant Enterobacter bugandensis species isolated from the International Space Station and comparative genomic analyses with human pathogenic strains ( https://bmcmicrobiol.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12866-018-1325-2 , accesat la 2018-12-05)
37. NASASpaceFlight Forum ( https://forum.nasaspaceflight.com/index.php?topic=41146.1160 , accesat la 2018-12-05)
38. Blue Origin publishes New Glenn overview as pad and landing ship continue development ( https://www.nasaspaceflight.com/2018/11/blue-origin-new-glenn-overview-pad-landing-ship-dev/ , accesat la 2018-12-06)
39. OSIRIS-REx ( https://en.wikipedia.org/wiki/OSIRIS-REx , accesat la 2018-12-07)
40. OSIRIS-REx ( https://www.nasa.gov/osiris-rex , accesat la 2018-12-07)
41. Špičková technika pro výzkum vzorků z asteroidů ( http://www.kosmonautix.cz/2017/06/spickova-technika-pro-vyzkum-vzorku-z-asteroidu/ , accesat la 2018-12-07)
42. OSIRIS-REx Spacecraft ( http://spaceflight101.com/osiris-rex/osiris-rex-spacecraft-overview/ , accesat la 2018-12-07)
43. OSIRIS-REx: Countdown to Launch ( https://www.aptonline.org/offer/OSIRIS-REX-COUNTDOWN-TO-LAUNCH , accesat la 2018-12-07)
44. IN THE LIFE OF NASA’S OSIRIS-REX LAUNCH ( https://www.freedawn.co.uk/scientia/2016/09/10/space-launch-rocket-nasa-osiris-rex/ , accesat la 2018-12-07)
45. Mohammed bin Rashid Space Centre launches the Explore Mars Science Competition for undergraduate and graduate students ( https://mbrsc.ae/en/news/mohammed-bin-rashid-space-centre-launches-the-explore-mars-science-competition-for-undergraduate-and-graduate-students , accesat la 2018-12-07)
46. EMIRATES MARS MISSION – HOPE PROBE ( https://mbrsc.ae/en/page/mars-probe , accesat la 2018-12-07)
47. China’s Chang’e 5 lunar mission delayed to 2019, Chang’e 4 on schedule ( http://www.spacetechasia.com/chinas-change-5-lunar-mission-delayed-to-2019-change-4-on-schedule/ , accesat la 2018-12-07)

12 comentarii:

  1. Când eram student, la indemnul profesoarei de farmacodinamie, am făcut un referat despre biodisponilitatea unor medicamente în condiții de microgravitatie. Au fost vreo doua luni în care am bătut sălile de internet că acasă nu aveam, iar concluzia a fost ca pentru vreo 5 categorii de medicamente dozele trebuiau ajustate în jos, deoarece biodisponilitatea acestora era în unele cazuri crescută și cu 30%. În cazul antibioticelor nu am găsit la acel moment nicio referință.
    Mulțumesc pentru articol.

    • Mi se pare foarte interesanta evolitia bacteriilor in conditii de microgravitatie.

      Sper sa avem un final fericit si dupa studiul proteinelor cristalizate (LRRK2) asociate cu Parkinson.

      • Din ce am studiat atunci, permeabilitatea membranară pentru molecule de medicamente era crescută în condiții de microgravitație. Astfel, mai multe molecule de medicament, pătrundeau în celule, sporind efectul medicamentelor. Din studiile prezentate de tine, reiese faptul că dpv genetic, ADN-ul bacterian se optimizează mai rapid în microgravitație decât sub acțiunea unei forțe constantă, cea gravitațională.
        Știu că depozitul de calciu din oasele oamenilor care petrec mult timp in conditii de microgravitație scade chiar dacă oamenii fac exerciții fizice intensive. Asta se întâmplă datorită faptului că nu le trebuie oase robuste acolo. Organismul uman, caută încontinuu să se adapteze la mediu, ca atare, presupun că și bacteriile o fac, cu mai mult succes pe partea de rezistență la antibiotice. Nu am răspunsuri la întrebarea De ce? probabil că nimeni nu le are, dacă le-ar avea s-ar fi creat deja un superantibiotic pentru superbacterii.

  2. Eu niciodata nu am inteles de ce colegii mei din aviatie se incapataneaza atat de mult cu sisteme hidraulice. Banuiesc ca e un alt exemplu de inertie… Puten f bine folosi actuatoare electrice fara probleme, cu scheme de control in bucla inchisa, filtre Kalman, etc. Si asta nu de curand (Avro Vulcan era all electric). De ce sa te chinui cu tevi grele, inflexibile, pline de uleiuri minerale nesanatoase, pompe si alte acareturi…..

    Rezervor de aluminiu pt New Glenn, eh? Conservator dar safe.

    Europa Clipper e o misiune f importanta care ma intristeaza cand imi aduc aminte ca e inlocuitorul pt JIMO…. Off, energia e o problema asa departe de Soare. Fara un reactor de Doamne-ajuta, nu prea ai cu ce alimenta un radar penetrant.

    Felicitarile mele ISRO. Una din putinele exemple de agentii de stat care chiar cauta sa reduca costurile de lansare. Nu tot ce vine din Ibdia e kitsch domnilor, ISRO a fost laudata de multa lume buna (inclusiv fumatorul de jointuri in persoana).

    • Hidraulica are unele avantaje fata de electric. Probabil pompa hidraulica a avut o problema (folosesc acum circuit inchis pentru fluidul hidraulic).

      Cu New Glenn e normal conservatorismul – obisnuinta de a face lucrurile intr-un anume fel isi spune cuvintul.

      Stai ca inca nu stim cind va fi lansata. E posibil sa fie anulata…

      ISRO merge usor si sigur intr-o directie buna. Inca nu sint _atit_ de departe din punct de vedere al tehnologiei (ex: transmisia video de la bordul ultimei rachete PSLV era 4:3). Dar sint una din tarile cu prezenta pe orbita planetei Marte.

    • si dream liner a incercat sa bage multe electric, consecinta… necesitate acu mari si grele care mai luau si foc.
      Mai ales cind e vorba de forte mari hidraulica e superioara electricii.

      • Problema electricitatii la rachete poate fi rezolvata cu generatorul de gaz care deja este folosit pentru turbopompe. Ramine insa problema fortelor, iar aici hidraulica e superioara.

    • Sunt mai multi factori:
      1.un actuator electric este in principiu mai scump (mai ales pt cei care sunt pe module care implica un grad mai ridicat de protectie – IP68 de exemplu pt imersie in apa), insa mai precis
      2.in cazul unor curenti mai mari, trebuie luat in calcul si greutatea conductorilor care nu e deloc neglijabila
      3.costurile de dezvoltare, nu doar a subsistemului in sine ci si de testare a cablurilor mai ales: nu uitati ce probleme au avut cu A380 unde proiectul a intarziat tocmai datorita sistemul de wiring utilizat pt fly by wire
      4.costurile de implementare a unui sistem unitar pt toti subcontractorii (iarasi la A380, engineering-ul a fost facut in doua locatii diferite, de doua tari diferite cu soft-uri diferite si a rezultat haos, la ISS modulele dezvoltate de fiecare tara au sisteme de cuplare si de crimpare a contactelor diferite, ceea ce cosntituie o problema)

  3. Abia acum am apucat si eu sa citesc satelitul. Parca ma simt un pic vinovat…
    Multumim Iulian – un episod bogat. Ma bucur ca inca nu a a aparut varianta mai concisa, mai ales dupa pauza 🙂

    Asteptam rezultatul spacewalkului; pana acum se pare (din surse rusesti RIA NOVOSTI) ca a fist o gaurire (drill) neintentionata, momentul nu este obligatoriu in timpul iesirii in spatiu .

    Multe poze si textul official al Nasa paceflight Managing Director (Chris B):

    https://twitter.com/NASASpaceflight

    Ca sa recapitulam, si sa vedem unde vad eu ( 🙂 ) un indicator al domeniului spatial rusesc: D. Rogozin, SEFUL Roscosmos (doar daca analizam alaturarea ultimelor doua cuvinte si ar trebui sa ne dam seama ce a ajuns stiinta spatiului in URSS) spunea in septembrie ca faimoasa gaura este „deliberate interference” al americanilor. S-a dovedit ca avea dreptate si ca nu i-a luat-o gura pe dinainte ca prostu’, doar ca nu erau americanii, nu era intentionata, nu s-a produs in mod sigur in spatiu si sensul nu e musai dinspre interior.

    Daca toata povestea se confirma, dincolo de toate mizeriile petrecute la Baikonur, va fi o discreditare crunta a Roscosmos, binemeritata prin prisma conducerii actuale. Parca te astepti la rusi sa faca tot felul de probleme, dar atunci cand conducerea de varf a Roscosmos este iresponsabila, populista si mincionasa ce „stiinta” sa iasa?

    Oficial NASA nu prea are multe de spus : „”As visual indications alone are not sufficient to draw major conclusions, it would not be appropriate to speculate on results from the spacewalk until the ground analysis is complete,” ”

    Neoficial am vazut deja 2 articole care spuenau ca gaura a fost facuta la Baikonur si „astupata” ceea ce inseamna ca „pozna” era cunoscuta la sol, implica deasemenea ca evenimentul a fost cunoscut de mai multe persone, ca a existat si un factor de decizie care a musamalizat totul etc. Momentat sunt speculatii, poate rau intentionate; ramane sa ne dumirim pana la urmatorul satelit.

    • Multumim Iulian – un episod bogat. Ma bucur ca inca nu a a aparut varianta mai concisa, mai ales dupa pauza
      Nu as paria pe pastrarea acestui format. ? Constat ca nu sint jurnalist de stiri & noutati.

      Partea linistitoare referitor la gaura este ca e in modulul orbital al Soyuz. Deci nu are influenta asupra intoarcerii pe Pamint.

  4. Adocarea CRS-16, pentru cine doreste sa o revada:

  5. Stiri noi despre Parker de la ESA americanilor!

    O reamintire a stirilor aparute pe RM despre Parker pana acum:

    „3/11 -◦Parker Solar Probe a început pe 31 octombrie prima apropiere de Soare, după ce pe 29 octombrie a devenit obiectul artificial care s-a apropiat cel mai mult de Soare, depășind sonda Helios 2 care s-a aflat în aprilie 1976 cel mai aproape de Soare. Cel mai apropiat survol îl va avea în 2025 la doar 6.16 mil km, acum fiind la 42 mil km. Totalul de survoluri planificat este de 24, primul având periheliul (cel mai apropiat punct de Soare) pe 5 noiembrie.”

    „10/11 – ◦PSP (engl Parker Solar Probe) a supraviețuit primului survol solar, la 24 de milioane de kilometri. Sonda și-a purtat singură de grijă pe parcursul survolului. Să le vedem pe următoarele. Ultimul survol va fi în 2025, la ~6 milioane km. Costul PSP a fost de 1.5 mld USD.”

    Informatiile nou aparute:

    – nou record de viteza : 375 000 km/h; Tot mai aproape, tot mai repede 🙂 Mai precis, va ajunge la viteze de peste 680 000 km/h 🙂

    – Parker a inceput sa trimita primele informatii spre Terra. Printre ele si o poza cu o protuberanta a coronei , cu Jupiter vizibil prin plasma Soarelui, la o distanta de 27 kkm de suprafata Soarelui. Nice one!
    https://www.nasa.gov/sites/default/files/thumbnails/image/wispr-big.jpg

    – cum de a facut poza? Pai in acest moment incearca sa indeplineasca unul dintre obiectivele misiunii, respectiv sa afle raspunsul la unul dintre misterele Soarelui: de ce apare inversarea de temperatura (temperatura creste odata cu departarea). Practic suprafata soarelui (fotosfera) este mai rece decat atmosfera exterioara (corona), raportul fiind urias : 6000 C vs >1 000 000 C (sau K, la acest ordin de marime diferentele sunt mici). O cale a a afla asta este adunarea de mostre si informatii din corona, si cum trecerea prin ea este periculoasa, Parker incearca sa fie pragmatic si sa vaneza date din extensiile temporare ale coronei. Parker va fi si el incalzit un pic in aceasta apropirere (1300 C atinsi pe suprafata scutului termic).

    – pana acum totul decurge conform planului;

    https://www.nasa.gov/feature/goddard/2018/preparing-for-discovery-with-nasas-parker-solar-probe

    https://www.nasa.gov/content/goddard/parker-solar-probe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *