O poveste cu graniceri

This entry is part 1 of 4 in the series Unitati istorice ale Armatei Romane

Inainte sa evocam inca o personalitate deosebita a armatei romane, daca imi permiteti stimati cititori un mic popas. Da, un mic popas astfel incat sa trecem scurt in revista nostra de front o arma, o structura militara si nu neaparat o anume personalitate.

Sa discutam scurt despre una din cele mai vechi arme ale armatei romane, o arma cu o traditie care si-a gasit sfarsitul in 1999 respectiv, granicerii. De asemenea vom face o scurta incursiune pe la regimentul de graniceri vlah “Nasaud”.

Povestea unitatilor denumite pentru prima data “graniceri” incepe unde altundeva decat pe langa Bistrita cea frumoasa. O prima mentiune cu privire la “graniceri” in contextul romanesc apare la ordinul Imparatesei Maria Theresia, la Nasaud, 1762 prin infiintarea Regimentului 2 Graniceri Vlah sau Regimentul al doilea de infanterie al grănicerilor valahi Nasaud, dupa denumiriea corecta si completa. Regimentul este format integral din romani ardeleni inclusiv ofiterii. Acest aspect a permis formarea deprinderilor de comanda si desavarsirea educatiei ofiterilor romani in scoli si academii din Europa, fapt care a contribuit in mod cert la dezvoltarea acestei structuri. Regimentul graniceresc participa la un numar impresionant de batalii, romanii ardeleni luptand impotriva lui Frederick cel Mare al Prusiei si ulterior a Imparatului Napoleon. Soldatii, “unterofițirii” si ofiterii regimentului fiind printre cei mai decorati din tot imperiul. Ca sa vorbim concret, Regimentul Graniceresc Vlah nr. 17 din Nasaud a luat parte la 20 de campanii militare, respectiv 133 de batalii. In anul 1852 regimentul de graniceri Vlah este desfiintat, pierzandu-se astfel niste traditii de razboi exceptionale.

In cei 90 de ani de existenta, acest regiment a fost un reper al demnitatii, hotararii si al excelentei militare in cadrul imperiului. Din pacate aceasta structura nu este des amintita in istoria militara insa poate ar trebui sa o facem mai des macar din acest motiv: daca ne uitam asupra comenzii acestui regiment regasim militari din varii colturi ale imperiului, si totusi vorbim de un regiment vlah/roman. Important de retinut este ca la fel ca si in prezent, experienta sanatoasa de comanda se dobandeste de regula lucrand la mai multe regimente. Asadar ofiteri ajunsi la gradul de maior si “vice-colonel” (lt-col in prezent) puteau fi mutati la unitati aflate pe tot intinsul imperiului. Prin formarea acestor regimente si o rotatie a cadrelor, ofiteri romani au ajuns la comanda unor unitati reputate din imperiu si as spune ca apogeul acestei situatii a fost Maresalul baron Leonidas Pop, un bistritean sef al cancelariei militare imperiale, (https://www.rumaniamilitary.ro/avem-modele-dar-le-uitam-generalul-nasaudean-leonida-pop-in-slujba-curtii-de-la-viena) provenit, dupa cum am insistat sa mentionez la vremea respectiva, dintr-o familie de ofiteri graniceri. Dar nu a fost singurul, generalul de brigada Traian Doda ar putea fi un alt exemplu sau colonelul baron David Urs de Margina.

Aceste unitati au acordat o sansa extraordinara romanismului din Ardeal, sub stindardul lor ridicandu-se scoli in limba romana, biserici unite si ortodoxe dar si dispensare/mici spitale.

Din pacate, dupa anul 1852 unitatile de graniceri devin simple unitati de infanterie pierzandu-si astfel o parte din identitate.

La incheierea primului razboi mondial, Consiliul Dirigent al lui Iuliu Maniu si structura sa militara se ocupa de alinierea elementelor de armata de pe teritoriul Ardealului la standardul Armatei Regale Romane. Traditia granicereasca din pacate nu este reluata ci mai degraba aspecte ce tin de infanterie, asadar Regimentul 84 Infanterie Bistrita apare in organigrama armatei la 6 februarie 1919.

arma graniceri

Perioada anilor ‘30 a adus reinvierea traditiilor graniceresti, in 1933 Regele Carol al II-lea reinfiintand prin Decretul Regal Nr. 2607/1933 fostul regiment de graniceri nasaudean ca parte a Armatei Regale Romane sub denumirea  – Batalionul 1 Graniceri Nasaud, avand uniforma distincta din perspectiva culorii tunicii si a capelei. Alaturi de acesta structura emblematica reapar si Batalionul 2 Graniceri Banat si 3 Orlat (langa Sibiu). Toate trei batalioanele pastrau traditiile satelor graniceresti, respectiv sate militarizate care impreuna formau regimente.

Ca urmare a unei reforme structurale in anii 1938-39, batalionul de graniceri este comasat impreuna cu Regimentul 84 Infanterie Bistrita.

arma graniceri

Ofiteri graniceri Batalionul 1 – bloc parada

La inceperea celui de-al doilea razboi mondial, unitatile de graniceri de pe teritoriile pierdute au fost comasate cu unitati de infanterie si “Detasamentul mixt graniceresc”. Ulterior elementele ramase impreuna cu divizia de graniceri au format dupa 1943 Divizia 2 Garda, compusa din 3 regimente de graniceri si doua de artilerie. Din pacate aici avem al doilea moment in istorie in care traditiile de lupta ale unitatiilor de graniceri nasaudene au fost pierdute. Regimente de graniceri reapar la scurt timp fara a mai prelua efectivele fostului Batalion de Graniceri de Garda Nasaud care erau deja integrate in unitati de infanterie.

La intoarcerea administratiei romanesti in Ardealul de Nord si apoi la instaurarea comunismului identitatea regimentelor de graniceri, vanatori si alte arme considerate de elita a trebuit sa fie nivelata, distrusa cu buldozerul dupa bunele practici sovietice. In 1946 apare Comandamentul trupelor de graniceri in cadrul M.A.N. iar structurile din perioada carlista si perioada celui de-al doilea razboi mondial au trebuit desfiintate aparand altele in locul lor dupa chipul si asemanarea ocupantului sovietic.

La scurt timp dupa, in 1948, Comandamentul trece in subordinea M.I. si in 1949 ii regasim la DSS, alaturi de trupele de securitate. Cum totul ii permanent la noi dar se schimba in ceva ani, in 1960 granicerii sunt mutati iarasi la M.F.A. In 1964 punctele de trecere ale frontierei au trecut de la M.F.A la M.I. De aici si pana in 1992 este o oarecare liniste cand granicerii sunt mutati iarasi la M.I. / M.A.I.

Desigur ca traditiile de lupta pierdute, aspecte uniformologice, portul insemnelor si uniformei specifice pentru granicerii decorati cu Ordinul Mihai Viteazul nu incap a fi reluate de democratii originali din 1990, cu toate ca avem un numar de doua regimente de graniceri al caror drapel a fost decorat cu Ordinul de razboi Mihai Viteazul. In loc de macar o evocare istorica si pastrarea cu respect a acestor traditii, in 1999 arma dispare complet si efectivele ramase sunt transferate la politia de frontiera.

Fara a pune in discutie necesitatea politiei de frontiera, granicerii au un alt rol in prezent si am avut bucuria sa va prezint niste traditii extraordinare ale acestei arme. Ma intreb proptit in bata cu un ochi spre turnurile bisericilor Bistritei pe care pe vremuri granicerii le aparau, cum anume in caz de probleme serioase mobilizam arma “Politie de frontiera”, o structura civila pana la urma. Ca sa inchei cu o gluma, mi-a zis un domn colonel acum multi ani:

„Tu nu vezi ca totul ii pe dos la noi? Ai servicii de infromatii militare pe sectoare de activitate care numai militare nu-s, si ai graniceri” civili. Ce mai vrei?“

 

Ma semnez al vostru lt(rez)

 

Bibliografie:

Poze preluate cu mentionarea sursei si cu deosebite multumiri dlui. colonel (r) Gh. Tanco, din articolul 100 de ani de prezenta a Armatei Romane la Bistrita, ziarul bistrita-news.ro.

http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/arhivasomesana/pdf/BCUCLUJ_FP_279098_1931_008_014.pdf

http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/arhivasomesana/pdf/BCUCLUJ_FP_279098_1925_002_002.pdf

https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-istoria-politiei-de-frontiera-25.html

https://www.academia.edu/36501424/BULETINUL_CERCULUI_DE_STUDII_AL_ISTORIEI_PO%C5%9ETALE_DIN_ARDEAL_BANAT_%C5%9EI_BUCOVINA_An_IX_nr_2

https://www.rri.ro/ro_ro/muzeul_graniceresc_din_nasaud-2611540

https://www.mapn.ro/publicatii_militare/documente/album_100_de_ani_de_viata_1542175913.pdf

http://cautare-cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=70877

http://gheorghevaduva.ro/Altevolume/istoriagranicerilor.pdf

Series NavigationRegimentul 6 Dorobanți de Garda „Mihai Viteazul” sau o poveste cu dorobanți >>

62 de comentarii:

  1. Salut. Multumesc mult foarte interessante.

  2. se putea reveni la denumiri de dinainte de 1948 dar cine o sa faca,emanatii revolutiei din ’89 care erau mai pcr-isti ca tov.nicu ?! iar dupa „marea aderare” au preferat sa „europenizeze” si „americanizeze” tot la grămadă fara sa se gandeasca o secunda la traditia si mostenerirea acestor meleaguri.neamuri de slugi si lingai care ramase fara dosul prietenului de la răsărit au trecut la dosurile noilor aliati.

    9
    • amu’ vor toti sa fie renjari, marinshi, scorpioni, oaresceva mai speshiali…

      11
      • Da, sincer nu am inteles faza deoarece UE sau NATO nu iti spun cum si ce sa faci ci doar sa te aliniezi la un standard, dar aia nu implica arhitectura ta structurala. Adica daca ai graniceri poti ramane cu ei. Finlanda spre exemplu, este membru UE si are un bucata politie de frontiera, care iti verifica pasaportul si are „border guards”, ca a 4-a categorie de forte. Deci puteam ramane cu ei fara probleme.
        Asta iara a fost mizerie romaneasca cand cineva s-a gandit el din capul lui de strut sa desfinteze arma.Mi se pare prostie pentru ca politia nu-i aceeasi chestie.
        Uite ai legea rezervistilor, fa mai frate un regiment de graniceri, pe 3 judete. Reactivezi arma si o formezi din rezervisti, mai mult inchei procaria asta cu sursa externa si bagi conditie, minim 3 ani rezervist voluntar arma graniceri.Aaaa sau nu ne mai putem baga nemusagurile, ca dupa 3 ani de oaste se prinde ceva de tine si daca esti prost-pamant. Dar in acest context sa reamitim ce ne-a spus dl general Danila, si am postat pe PSR musai: „Cu tot respectul pentru activitatea tuturor celor care au fost militari activi, indiferent de postul ocupat, ar trebui să fim sinceri și să recunoaștem că după ce ieșim la pensie pierdem treptat legătura cu organizația militară, deprinderile dispar, iar reîmprospătarea nu este posibilă din cauza resurselor, insuficiente chiar și pentru instrucția corespunzătoare a celor activi. Dorința de a ne apăra țara nu este suficientă, iar o prea mare implicare în probleme care nu mai sunt în responsabilitatea noastră poate fi chiar păguboasă pentru instituție.” – General (r.) Ștefan Dănilă
        Deci si eu si altii, ciocu’ mic ca deranjam la dansa, adica institutiunea. Si ce tot atat rezervisti ca nu avem suficient nici pentru activi, deci iara mucles.
        Repet, ma scuzati ca respir.

        8
        • Pai avem ditamai granita ne-NATO si NE-UE, aici ar fi fost loc de un program ca la carte, inceput acu’ 10 ani cu fonduri UE, cand am luat 4×4 si senzori.
          Atat UE cat si NATO sunt interesati de o frontiera solida.

          2
          • Exact.Cum nu ne-am comentat nimic cu privire la Jandamrerie, desi majoritatea statelor Ue au desfintat-o puteam face o aparare ca la carte. Si sa nu uitam si nici de granita cu Serbia. Ca ii tot nonEU.
            Apropo de chestia cu traditiile, pentru mine acesta aspect ii foarte important. II vorba de continuitate lucru care lipseste cu desavarsire. Am ramas mut cand desteptii de la Bg30Garda s-au trezit sa faca uniforme f’kin rosii! Niciodata nu am avut uniforme rosii la unitati de garda. Rosiorii nu erau de garda, prezenta brigada 30 isi are orginea in regimentul 6 dorobanti de garda, Dorobanti… si rosu pe uniforma. Doamnee!!!!!!
            Macar de le faceau la saracii militari unforma cu tunica alba, ca aia mergea si au mai avut in istorie dorobantii, ca sa nu mai zic ca la 40j de grade te mai ajuta un pic.
            Nimic nu cunosc astia din istorie, si eu unu turbez.

            4
        • „Repet, ma scuzati ca respir.”

          In vremea COVID-ului, asta-i semn bun 😛 .

          5
  3. Fain, instructiv si educativ, multumesc!

  4. Dacă îmi permiteți, aș vrea să menționez și pierderile Regimentului 3 Grăniceri în perioada 1918-1941 din cauza acțiunilor ostile ale URSS- 31 de morți, 22 de răniți și 34 dispăruți (răpiri).
    Și o poveste despre pasiunea rușilor pentru votcă, care a salvat localitățile de la Nord de râul Suceava:
    Harta pe care fusese trasată frontiera din Bucovina cerută de către guvernul sovietic era la scara 1: 1.800.000 și nu era foarte precisă, așa că sovieticii au venit cu completări – ,,De la punctul extrem sud-vest fost polon spre Șipotele, în lungul râului Suceava până la cotul râului spre sud, apoi la nord de Frătăuții Noi în direcția nord-est până la frontiera spre Basarabia în regiunea comunei Herța”.
    Povesteau bătrânii din zonă că, după ce rușii s-au îmbătat, au vrut să vadă ”lungul râului Suceava” și atunci bătrânii au spus: aveți pe hartă curs de apă? Hai să vi-l arătăm! Și i-au dus pe ruși la vreo 2,3 km de râul Suceava mai la nord, unde era un pârâu – Bilcuța, curs de apă pe care rușii l-au acceptat și care este până în ziua de azi frontiera de stat a României!

    11
    • Taman, ai un punct excelent mai sus si atac problema in alt articol. Despre genealul Stan Poetas, nu stiu de unde vine izul asta estic cum ca ca noi in interbelic am fost prieteni cu rusnacii. Nici poveste si ce spui tu este foarte adevarat mai sus. Si nu sunt doar 31 de morti daca vorbim de mai multe regimente.

      • Și tot legat de ”prietenia” româno-sovietică: deși, în principiu, frontiera româno-sovietică a fost impusă prin Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944, Comisia Aliată (sovietică) de Control, apoi guvernul de la Moscova, nu au permis instalarea grănicerilor noștri pe frontieră până la 9 mai 1948, când a început această activitate – finalizată la 1 iunie. Prin urmare, timp de aproape 4 ani, prin punctele de trecere a frontierei cu URSS, de la Halmeu până la Marea Neagră, s-au scos din țară materiale a căror cantitate și valoare nu au fost evaluate niciodată.

        6
  5. Domu’ leitenant, o nelămurire la mine. Grănicerii au fost la MAN după 1960, până în 1964? Apoi PCTF au trecut la MI? Eu știu cam așa :
    – trupele de grăniceri au fost la MAN până la fuga Nadiei, când au trecut la interne și patrulau cu miliția pe străzi
    – în PCTF erau trupe de securitate (piloși toți, că le pica țigări și cafea)

    1
  6. Scuze de off-topic. Nu vreau să dau impresia că subestimez sau ignor istoria noastră, dar totuși a trecut o săptămână:

    https://www.thedrive.com/the-war-zone/37685/the-navy-has-finally-proven-it-can-shoot-down-an-intercontinental-ballistic-missile

    https://www.youtube.com/watch?v=gYb-sm24JUk

  7. [offtopic, nu am mai gasit rubrica permiteti sa raportez]

    Stiti ceva de asta:https://www.nwradu.ro/2020/11/avion-hercules-bucuresti-altitudine-joasa/

    ?

  8. Felicitari pentru articol. Traditiile militare ale romanilor ardeleni nu prea sunt discutate din pacate, desi ar merita. Au fost totusi 500.000 de soldati austro-unguri de nationalitate romana si mare lucru nu stim despre actiunile regimentelor romanesti impotrica rusilor sau italienilor. Nici despre cele 20 de campanii ale Grenzregiment n. 17 Siebenbürgisches- 2. Walachen ….

    Cum diavolul sta in detalii, cand se foloseste „vlah” cand se foloseste „valah”?

    La nord de Dunare, pentru vorbitorii de „daco-romana” se foloseste in special etnonimul „valah”.
    Vlahii sunt romanii de la sud de Dunare.

    Cel putin asa stiu eu, poate ma insel.

    3
    • Fain comentariu. Ai dreptate cu valahi/vlahi insa istoria in functie de scriitor variaza terminologic si prea putin faptic.
      Si mai interesant este ca istoria romanilor, asa cum Iorga corect a definit-o trebuie sa contina aceste elemente. Faptele de arme sau fapte exceptionale, au fost ale romanilor si nu ale altei natiuni, asta trebuie sa retinem in acest context.
      Interesant ca ai folosit terminologia specifica in limba germana, dann kann ich nur „Grüsse aus Siebenbürgen” sagen!

      2
  9. Recursul la traditie a disparut demult din pacate si chiar daca e acceptabil sa redenumesti unitatile cu denumiri moderne (e.g. dorobanti -> infanterie) parca e pacat sa ignori atatea traditii frumoase si sa apelezi la denumiri americane … sunt in asentimentul autorului ca ar fi aici loc de multe imbunatatiri. Denumirile alea de scorpioni si mai stiu eu ce le da prin cap n-au nici un pic de personalitate…sau denumiri dacica, e.g. brigada Argedava. Admit ca o Divizie mecanizata Gemina ar avea sens dar Dacica sau Carpica nu prea 🙂

    Ma uit de pilda la Brigada 30 Garda care pe langa activitatile de protocol ar putea fi si o unitate specializata in actiunile urbane iar batalioanele componente ar putea primi numele unor unitati de garda din istorie, de pilda batalionul de dorobanti de garda urmasii reg 6 Mihai Viteazul, vanatori de garda, geniu de garda (daca-mi aduc aminte era reg lui Carol II, tiralorii lui Cuza etc. ) Ba chiar s-ar repara si cu uniformele rosii daca un batalion de rosiori (si reinfiintata arma cavalerie) ar purta numele Reginei Maria

    De pilda o unitate care-mi place ca si-a pastrat cat de cat traditia e Brigada 9 Infanterie mecanizata „Marasesti”, as adauga aici si Oarba de Mures

  10. Recursul la traditie a disparut demult din pacate si chiar daca e acceptabil sa redenumesti unitatile cu denumiri moderne (e.g. dorobanti -> infanterie) parca e pacat sa ignori atatea traditii frumoase si sa apelezi la denumiri americane … sunt in asentimentul autorului ca ar fi aici loc de multe imbunatatiri. Denumirile alea de scorpioni si mai stiu eu ce le da prin cap n-au nici un pic de personalitate…sau denumiri dacica, e.g. brigada Argedava. Admit ca o Divizie mecanizata Gemina ar avea sens dar Dacica sau Carpica nu prea 🙂

    Ma uit de pilda la Brigada 30 Garda care pe langa activitatile de protocol ar putea fi si o unitate specializata in actiunile urbane iar batalioanele componente ar putea primi numele unor unitati de garda din istorie, de pilda batalionul de dorobanti de garda urmasii reg 6 Mihai Viteazul, vanatori de garda, geniu de garda (daca-mi aduc aminte era reg lui Carol II, tiralorii lui Cuza etc. ) Ba chiar s-ar repara si cu uniformele rosii daca un batalion de rosiori (si reinfiintata arma cavalerie) ar purta numele Reginei Maria

    De pilda o unitate care-mi place ca si-a pastrat cat de cat traditia e Brigada 9 Infanterie mecanizata „Marasesti”, as adauga aici si Oarba de Mures

    Mi-a placut ca Bg. 18 Cercetare Supraveghere (ar merge granicerii aici, macar ca nume onorific) m-a surprins placut pt ca dispunerea i se suprapune intrucatva cu aria de recrutare din interbelic dar supranumele Decebal de la Regimentul 92 Infanterie iar nu prea are sens…daca le-am zice graniceri am dezorienta cu totul adversarii mai ales ca in organica initiala a Divizia 18 existau unitati de graniceri iar reorganizarea acesteia in WW2 s-a facut cu recruti de la graniceri.

    Prima discutie ar fi daca au sens noi titulaturi (inspirate din cele traditionale) si rolul unor astfel de unitati…

    De cavalerie s-a tot discutat pe site-ul asta, personal ii vad ca unitati in totalitate pe roti cu capabilitatii importante AT si antidesant, capabile de a duce lupta independent, in special in teren deschis

    Bg 30 garda ar putea deveni o unitate specializata pe urban.

    Vanatorii de munte unde bine ca s-a pastrat traditia (dar nu inteleg de ce exista o brigada numerotata 61) ar putea avea un rol secundar in sustinerea Brigazii de op speciale mai ales ca au existat intentii chiar si in perioada comunista sa fie folositi si ca desant din elicopter…nu cred ca e in primul rand eficient ca rolul lor sa se rezume la munti ; nu sunt de acord cu marirea numarului de unitati mai sus de 3 brigazi , s-ar dilua calitatea

    Bg 18 ar putea si una de graniceri, avand rol de cercetare, supraveghere, acoperire si in general actiuni autonome la linia de contact

    Finlandezii mai au trupe combatate de graniceri dar acolo e o chestie de specific al zonei, avnad rolul de supraveghere al frontierei aceleia foarte mari si greu accesibile, plina de paduri

    La noi n-ar fi mare nevoie de asa ceva dar este nevoie de trupe de rezervisti pregatiti, cam ca infanteria usoara, pentru ca am vazut ca niste rezervisti entuziasti pot duce un razboi de intensitate medie (siria, ucraina) si simularile americanilor pe razboaie de intensitate mare duc pierderile unitatilor de prima linie pe undeva pe la 30-50% in primele zile, deci e nevoie…si nu se intreprinde nimic in directia asta. nu se poate subestima capacitatea combativa a unor rezervisti determinati, bine condusi si inarmati decent si eficient

    ma enerveaza gandirea asta feudala, meschina ca cea descrisa de autor cu privire la atitudinea unor capi ai armatei …in loc sa se gandeasca cum sa castige urmatorul razboi si ce le trebuie pentru asta se pare ca sunt mai importante privilegiile de casta si sa nu se uite nimeni in curtea lor, sa nu cumva sa observam cat de anacronici sutn unii in gandire…

    6
    • Steppenwolf, este foarte fain ce scrii si ce gandesti.
      Cu unitatile de garda eu recunosc ca am o admiratie si o dragoste aparte. Regimentele de dorbobani au existat si coexsitat linistiti cu infanteria. In fapt in 1940 discutam de unitati de infanterie denumite „dorobanti” pentru ca pastrau traditile de lupta ale dorobantilor, lucru extraordinar de frumos pentru un „obsedat al istoriei” ca mine.Aveau albastru pe epoleti si petlitele „sageata”. Mai departe in acelasi cadru de timp 40′, aveam infanterie si infanterie de linie. In ardeal avea infanterie de regula deoarece traditile imperiale nu au fost incorporate in armata romana, corect zic eu.Ei avea un visiniu inchis similar azi medicinei militare pe epoleti. In Muntenia si Moldova pe langa acestea „doua” infanterii aveam si o a treia adica „infanteria de linie” respectiv unitati care pastrau traditile de lupta ale vechilor unitati modlovenesti si muntene de infanterie de linie. Ei avea rosu deschis pe epoleti si „sageata”. Deci rolul era identic pe campul de lupta dar identitatea era diferita, istoria diferita si sincer imi parea a fi superb ca prin acele denumiri aduceai in fata omului de la regimentele de „curcani” a lui Carol Intaiul la unitati de infanterie de linie care au adus glorie armatei in Razboiul de Independenta. Astazi? Ce iti spune te regimentul/batalionul x infanterie „Insert ce nume vrei tu”. Nimic. Nici mie si la oaste am dat o parte din viata.
      Unitatile de garda in principal la 1940 beneficiau de protectia regelui si pastrarea acestor traditii. Pe langa asta organizarea era similara cu cea a englezilor, o mare unitate de garda cu batalioane de mai multe arme care asigura si paza capitalei. Asa-i la englezi, asa copy paste a facut Carol al ii-lea. Ma rog nu el, ci militari educati prin UK care serveau in armata Romana la vremea aceea. Asadar aveam la vremea respectiva, Brigada 1 garda/Divizia 1 Garda: regimentul 6 dorobanti Garda „Mihai Viteazul”, regimentul 1 Vanatori garda Regina Elisabeta, regimentul 2 ulterior 9 Vanatori de Garda Regele Alexandru al Iugoslaviei(Regele Iugoslaviei care era si Maresal roman), regimentele 1 si 2 artilerie Garda.
      Pe langa aceste unitati ale brigazii au mai fost unitati pe care Regele le-a dat statul de unitate de garda, spuneai de pionieri, desigur Regimentul 2 Pionieri Garda Carol, mai multe unitati de graniceri si chiar si o escadrila era in serviciu de garda. Astea sunt tot pe model britanic, si ce vedeai in curte la buckingham se gandea Carol al II-lea ca ar fi fain sa vezi si la noi. Razboiul desigur a urmat si restul… e istorie.
      Da, dar in mod ciudat armata… nu are treaba cu forntiera. Mai intelege ceva daca poti ca pe mine mau depasit de mult acesti mari ganditori ai neamului. Si spun si eu, cum aperi sectorul de granita daca esti pe zona de granita? Cu politie civila care poate declara greva cand doresc? Eu zic totusi sa ne gandim al menirea armei graniceri si ce prostie incomensurabila au facut in 99, fara sa fie obligati de niciun UE si niciun NATO. De traditie, putem vorbi, asa de sufletul meu.
      De rezervisti, sa nu mai vorbim ca nu are sens. Ai avut demostratia acum cateva luni, pe timp de pace stare de urgenta unitatile au aceleasi efective. Inclusiv IGSU si Jandarmeria care aveau rol vital in ecuatie. Nu ai cu cine sa pui un sac de nisip la inundatie, ce sa vorbim mai mult de atat.

      4
      • multumesc asemenea, si mie imi plac articolele tale!

        revenind la tema, am uitat sa zic unele chestii care-mi stau pe creier de pilda cat de importante s-au dovedit unitatile de rezerva/instructie in 1944 cand practic curatirea teritoriului de germani si luptele din Transilvania s-au bazat in principal pe dublurile MU de instructie/parte sedentara , practic aveam cel putin dpdv uman o rezerve considerabila chiar daca slab dotata si slab instruita pentru ca au fost chemati la oaste relativ tarziu (e.g. mobilizarea nu incepuse cum trebuie cand a fost ocupat Botosaniul)

        sunt lectii importante inca de desprins din WW2 (i de la noi) si conflictelele arabo-israeliene, chiar daca multi stramba din cauza intensitatii acestora si chiar daca multi stramba azi din nas ca e diferit dom’le, drone si chestii, natura razboiului de fapt nu se schimba…uzura factorului uman si material se manifesta aproape la fel, instructia si pregatirea sunt in continuare importante, arme vechi pot fi inca folositoare folosite cum si unde trebuie (e.g. pusca Mannlicher era inca o arma buna, nu toti aveau ZB, finlandezii tot clone de AKM au) s.a.m.d , stocuri, logistica etc (eu am senzatia ca suntem ca greierii) ; astea’s lectii pe care noi se pare ca nu le invatam si oamenii tind sa repete istoria (nu istoria se repeta), cel putin eu asa am impresia…vad unii capi ai armatei care vad organizatia asta ca pe un birou sau o corporatie ceea ce nu e, ar trebui in primul rand sa stie sa improvizeze, sa se adapteze si sa se imbunataeasca constant pentru status quo-ul se schimba constant…ma rog , o dau in diverse si mai am treaba

        S-au facut si lucruri bune (Himars, Patriot, NSM), nu le vad numai pe alea negative dar eu as vrea sa vad si preocupare pentru bread & butter si chestii facute aici unde nu ramai fara munitie de pilda arma de asalt putem face si noi, munitie de 122 , ceva artilerie, un radio mai smecher si-o drona (am io o obsesie cu awarness-ul, tre sa fie la nivel de pluton nu sa se astepte ordine ) etc.

        ca ai amintit de jandarmerie, mai exista plutoanele antitanc sau au renuntat la ele?

        1
        • In anul 2001 , ministerul de interne declara surplus si propunea pentru casare 1500 AG-7 , 280 AG-9 , 372 mitraliere 7,62 mm , 249 mitraliere 12,7 mm , 282 mitraliere 14,5 mm .
          Armamentul era provenit de la jandarmi si graniceri .

          1
      • lt, iti este clar ca dorim un articol despre divizia 1 garda si divizia 2 garda, nu? Divizia 2 find formata majoritar din graniceri chiar dupa 43.

        1
  11. Mie unul mi-ar placea sa vad o revenire la denumirile vechi, chiar daca rolul ar fi simbolic. Dar intr-un minister in care, in genere, nevoi de baza (cum ar fi pulberile) sunt puse pe plan secund, ce asteptari pot avea? Sa vad ca MApN ar colabora cu un ONG non-pilos si pus pe treaba care sa investigheze la lupa documente istorice si imagini din epoca pentru a surprinde exact imaginea si organizarea acestor unitati istorice eeee…. un vis cam indepartat momentan.
    Dar perseveram….
    Multumim de articol! La cat mai multe!

    1
    • Intrebare: care fu optica reinfiintarii regimentului in 1933?

    • Alte intrebari: granicierii ca si unitati istorice erau profesionisti sau militari in termen? Cum le afecta asta atributiunile? Activitatile lor presupuneau tactici diferite de cele militare? Erau mai complexe sau mai simple?
      Reinfiintarea lor astazi ar fi mai oportuna cu rezervisti voluntari sau cu militari de cariera (bine, presupunand ca ii gasesti….)?

      • Nu stiu de decret, banuiesc insa ca dorea propriul regiment de garda; si in UK existau ceva King’s Own Border Regiment.

        Serviciul militar era in interbelic obligatoriu si pe baza de militari in termen insa la graniceri era ceva mai lung si antrenamentul era putin diferit, fiind instruiti pentru a actiona in unitati mai mici si mai autonome; In 41 parca s-a format o a doua divizie de garda din regimentele de graniceri care a fost desfiintata dupa Odessa. A fost un fel de divizie de inf usoara si avea un singur regiment de artilerie, nu doua ca o divizie de infanterie obisnuita; in general recrutii de la graniceri erau folositi pentru a reface randurile unitatilor VM , pentru ca erau considerati recruti de o calitate superioara infanteriei, serviciul militar fiind mai lung si instructia mai potrivita cu modul de lucru al VM adica in unitati mai mici (batalioane si nu regimente) si mai autonone ; le lipsea insa instructia pentru munti inalti insa din 43 nici nu prea au mai avut unde sa lupte in munti inalti si unele divizii au primit artilerie de infanterie, mai puternica, tocmai pentru ca nu mai era necesar sa le demonteze ca sa le care pe poteci (in special 4 Munte, junioarea). Divizia 18 Infanterie, refacuta dupa Stalingrad a avut in principal recruti de la graniceri si a fost redenunita ca Divizia 18 Munte. s-a revenit la titulatura infanterie dupa 23 august desi s-a pastrat in timp de campanie uniforma pana prin 45.

        1
      • Pai sa le luam pe rand,
        1. 1933. Aici nu am date certe si pot sa iti dau o opinie. Carol a avut o imagine buna la vremea respectiva care a dorit sa o intareasca. Daca te uiti el in majoritatea situatilor purta uniforma de graniceri. Pe langa asta omul era si citit, ii mai placea istoria.
        De multe ori am spus ca imaginea sa este denaturata azi. Nu putem avea o discutie reala despre ce a facut bine, ca ce a facut rau stim.
        2. La toate unitatile la vremea respectiva avea doua tipuri de militari: in serviciu obligatoriu si cei reangajati. Asa era si la graniceri, dar intradevar la graniceri era serviciul mai lung.
        3. Granicerii era infanterie usoara, deci tactica era similara.
        4 Similare cu restul armatei cu specificitatea zonei.
        5. Este oportuna reinfintarea lor ca arma la MI dupa parerea mea. Incadrarea o poti face 20% militari profesionisti si 80% rezervisti cu rotatie.

        3
  12. Grănicerii nasaudeni(soldați din întreg ținut la Năsăudului) erau supranumiți Catanele Negre datorită ținutei “suman negru” având bucata de mămăliga la piept.Au fost printre cei mai viteji din Imperiu,iar bătălia din Areda Veneției de la podul Arcole când i-au amânat o victorie decisivă lui Napoleon este emblematica.
    Ei de-altfel sunt și menționați in scrierile lui Napoleon pentru vitejia și darjenia cu care au luptat și i-a numit “dracii negri”.Bineînțeles,au primit și numeroase beneficii de la pamânturi,animale și distincții.
    Va recomand sa vizitați când se va putea Muzeul Grăniceresc din Năsăud.

    3
    • Multumim Claudiu, exact despre asta este vorba. Despre faptul ca erau renumiti si nu niste obscuri. Despre curajul lor si despre ofiterii lor care au ajuns nobili. Discutam de baroni romani pana la urma si bucata asta lipseste din istorie ca sa o facem generalista, simplista si polarizanta. Nu de da nimeni dreptul sa stergem curajul acestor romani din istorie doar ca tot ea istoria i-a pus vremelnic sub al stindard.
      Muzeul? Dar musai de vizitat. Si orice muzeu de pe planeta deschis ca nu mi s-a dat sa vad omul care intra in muzeu si iasa mai prost decat a intrat. Doar mai cult, si cu putin, dar sigur mai cult.

      2
  13. Multumesc lt. Am citit cu mare interes articolul si sper la cat mai multe. I l-am aratat si tatului meu, care a fost incantat, col(ret) arma graniceri . De asemeni te salut eu find implicat direct in tematica „politie de frontiera”.
    P.s.
    Tata l-a cunoscut personal pe generalul Vaduva, pe care il respecta si il considera un om de mare isprava-inchei citatul.
    Bravo RuMil si redactorilor vostrii.

    1
    • Sa traiesti Mircea. Merci. Continuam si ti-am citit si comentariul referitor la vechile servicii si personalul de acolo. Nu promit nimic, dar incerc sa ma documentez, si eu gasesc fascinanta perioada respectiva.
      Traiam cu impresia ca esti politist nu politie de frontiera.

      1
  14. O poveste frumoasa.
    In ’49 nu cred ca exista DSS.
    Ca sa punem in context, in ’47 avem abdicarea regelui si comunizarea armatei, odata cu venirea lui Bodnaras la MAN, si se infiinteaza DSPA – Directia Superioara Politica a Armatei , pe model sovietic, pana in ’64 cand e inlocuita de Consiliul Politic Superior al Armatei, si maracand aparitia conducerii civile (a se citit politice, dar fara pregatire militara) in armata. Se infiinteaza DGSP (Directia Generala a Securitatii Poporului) pentru lupta cu inamicii din interior, prin extinderea DGPS (politie de siguranta). IN ’51 devine DGSS (poporul a devenit stat) si are in componenta si SSI (serviciul de informatii). Abia in ’67 avem DSS, odata cu Ceausescu.
    Limitarile tratatului de la Paris erau asupra fortelor de uscat inclusiv granicerii, deci mutarea lor de la MAN nu avea drept scop eludarea angajamentelor noastre; oricum am fost (din cate stiu) primul stat acuzat de incalcarea prevederilor. Cred mai degraba este perioada celor mai mari dificultati legate de inzestrare, un adevarat cosmar pentru Romania, iar echipamentul modern era destinat trupelor de prima linie, iar cel inferior/mai vechi trupelor de linia a doua. Speculez ca s-a dorit scoaterea granicerilor chiar si din categoria secundara, pentru a limita cheltuielile.
    Pana in ’58 nu se punea problema asigurarii granitelor prea mult, pentru ca era inainte de plecarea armatei sovietice din zona.
    Tot ii dau inainte cu aceste date, chiar daca am pornit de la DSS, pentru ca, din pacate, frumoasa origine si traditie a granicerilor descrisa in articol a fost intinata de perioada de 50 de ani in care aceste forte au avut armele indreptate spre interiorul granitelor pazite, si alaturi de DGSS (asocierea nu e deloc intamplatoare) a fost una din categoriile de forte destinata sa omoare romani, mai degraba decat straini (adica inamicii din interior, mult mai periculosi decat cei din afara). Perceptia de forte de represiune, de gardieni ai unei uriase inchisori, nu putea fi stearsa cu buretele in ’89, la fel de brusc precum au inceput sa indrepte armele si spre exteriorul frontierei.
    Eu iti multumesc Lt(rez) ca (mi) ai aratat ca aceasta imagine a granicerilor nu este completa, si ca inainte de perioada comunista aceasta arma avea valori si o alta valoare.

    6
  15. Salut Marius, Merci si din pacate au ramas cu imaginea de gardie ai unei uriase inchisori cum bine ai formulat.
    La gralul Vaduva am gasit existenta departamentului securitatii inca din 49. Ce sa mai zic. Sincer cred ca institutile au venit la pachet din URSS, ele de facto existau din 1947.

    1
    • Avem aceeasi intelegere.

      Pana in ’47 aveam inca armata regala (pana la venirea lui Bodnaras), dar conducerea reala era la armata rosie. Desi instituriile regale ramasesera, de partea de securitate se ocupau rusii cu al lor SMERS. Sucursala de la noi a fost treptat „romanizata”, conducatorii ei devenind romani : Panteleimon Bodnarenko devine Gheorghe Pintilie (este cel care ulterior va deveni seful DGSP), Mazurov devine Mazuru, Grossman devine Toma, Grundbersg devine Stefanescu/Nicoschi etc.

      1
  16. Marius, pentru mine aia este ce mai neagra perioada din istoria noastra. Am avut „chiaburi” in familie, burghezo-mosieri. Popi si militari deci numai buni de trimis la Sighet. Din amintirile bunicului meu cred ca am dobandit fascinatia pentru perioada respectiva, si modul cum rusnacii luau prostul satului, ala cu 2 clase de curata grajdurile, si il aduceau inapoi in 2 saptamani cu grade de capitan.
    Ocupantul prin instituile sale care oficial nu existau sau urmau sa-si faca aparitia mai tarziu „oficial” recrutau cei mai prosti si cei mai nemernici dintre toti. Pleava care societatea i-a respins erau numai buni de „format”. Ca sa fie liniste tovarasi, la sovromuri, la granita cum bine s-a puncat mai sus, astfel incat camioanele si trenurile sa poata cara linistite.
    Si aici este furca mea cu istoria, cum ii posibil sa imi repete mie obsesiv varii publicati, vai cat de curvar a fost Carol al II-lea si doar in treaca sa imi mentioneze de anii 47-89.Si armata din prezent prin vocea unui colonel de la Observatorul Militar ne aduce in fata doar neajunsurile clasei politica interbelice la orice articol istoric insa pune batista pe tambal cand ii vorba de cei care au pus umarul la sovietizarea Romaniei, nu mentioneaza nimic de divizile de tradatori HCC si TV.Ba din contra cu jumatate de gura mi si lauda. De multe ori stau si ma gandesc daca nu suntem cumva tot sub o propaganda sovietica asa din inertie.

    4
    • lt(rez)
      Mulțumesc pentru articol.
      In primul război mondial, grănicerii au fost folosiți în linia întâi, inclusiv în acțiuni de război montan sau la Turtucaia. Regimentul 1 și Regimentul 2 Grăniceri au fost decorate cu Mihai Viteazul.
      Câți știu? Constantin Mușat a fost grănicer, acel soldat fără o mână, a cărui memorie e cinstită printre alte părți și de o statuie in fata gării din Bușteni…
      PS e păcat ce s-a întâmplat cu ei după 45, cum bine amintea Marius B. Selecția pentru ei era similară cu cea pentru trupele de securitate, iar comportamentul fata de cei prinși pe fâșie a fost de multe ori atroce. Erau și bine motivați.

      4
      • Cu drag Priam.
        Da Musat a fost intradevar granicer, unitatile la vremea respectiva find in fapt infanterie -graniceri de multe ori din cauza pozitionarii lor si a zonei lor de responsabilitate.
        Exact, mult prea putini stiu de ordinul MV cu care au fost decorati granicerii si despre istoria lor pre 1945.
        Mi se pare ca fara continuitatea asta suntem cum bate vantul, iar in 90 intradevar nu avea cine sa vina cu propuneri pentru o intoarcere a traditii. Era si teama atunci ca ne trezim cu bughezo mosieri iara. Si cu regi.

        2
  17. Onoare și respect GRĂNICERILOR ! Poliția de frontieră nu e decât o glumă proastă și o jignire maximă la adresa contribuabililor români.

    1
  18. buna ziua
    am si eu doua nelamuriri:
    -vad ca aici pe site se vorbeste de trupele de garda. Ce sint de fapt? Se poate pune semn de egalitate intre trupe de garda si trupe de graniceri?

    -de ce trupele de graniceri au fost considerate trupe de elita? Pina la urma, stiu din adolescenta mea(am avut 16 ani la momentul revolutiei) ca cine incerca sa fuga la sirbi era impuscat de graniceri…

    Multam fain,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *