Aflăm de la Space.com că Universitatea Internațională Florida a dezvoltat un nou material rezistent la radiații și intenționează să-l testeze timp de cel puțin șase luni pe orbită, pe Stația Spațială Internațională (SSI). O mostră va fi trimisă pe Stație în toamna aceasta însă, pentru moment, nu se cunosc detalii.
Nici despre material în sine nu se cunoaște mare lucru, foarte probabil pentru că invenția nu a fost încă brevetată. Materialul ar putea fi folosit pentru protecția structurilor ce vor fi construite pe Lună în cadrul programului Artemis și, de ce nu, chiar pe Marte.
„By attaching the material to the International Space Station we can get close to simulating the real radiation that structures will face on the moon,” a declarat Arvind Agarwal de la departamentul de ingineria materialelor și directorul laboratorului Plasma Forming Lab din cadrul universității.
Mostra de material se va întoarce pe Pământ la finalul perioadei de testare pe SSI urmând a trece printr-o nouă serie de teste care vor simula „atmosfera” lunară.
Materialele folosite în spațiu sunt foarte importante pentru dezvoltarea călătoriilor spațiale și pentru transformarea speciei noastre într-una multiplanetară.
De ce acest articolaș? Pentru că, de exemplu, pe aici și pe aiurea se discută furtunos despre tancuri și caracteristicile lor tehnico-tactice și, mai ales, despre viitorul tancului sau despre cum ar putea arăta următoarea generație de tancuri. Dar mai rar se discută despre metalurgie și știința din spatele blindajului unui tanc sau al armei sale principale, tunul. Pentru că vorbim adeseori cu ușurință despre asimilarea locală a producției unor echipamente de înaltă tehnologie uitând că, de cele mai multe ori, ne lipsește o industrie orizontală care să susțină așa ceva (vedeți cât de dificilă este asimilarea producției transportorului blindat Piranha 5 în condițiile în care România a produs foarte multe transportoare blindate în perioada comunistă).
Și încă ceva… Mă uitam într-un top mondial al universităților… Florida era pe locul 98.
principala problema la UMB este ca nu GDLS face angajarile si fixeaza salariile, prin urmare nu poate atrage meseriasi de la privat,iar sindicatele noastre de la stat desi au un atribut in pastrarea acelor colosi in picioare ,au si meritul ca duc la deprofesionalizare cel putin in intreprinderile de stat,profesionistii harnici se adapteaza si isi gasesc usor de munca,si atunci cu ce ramai e pleava,si asa te intrebi de ce Damen Galati si nu UMM
Deci Damen, constructor de bapoare, va face tance, numai pentru simplul motiv că are sudori? Am înțeles că Vard a livrat tablierele pentru podul ăla care nu va fi dat în folosință la termen. Oricum în secțiune un tablier arată ca un modul naval. Dar chiar așa?
sudor e si nea Gica a lu coana Maria din deal care face graduri si porti pan sat, probabil GDLS a cautat alt tip de sudori
E vorba de linia de asamblare. Ai niște șabloane, firme, prese.
Radiația cosmică e diversa de radiația unei bombe nucleare.
Suplimentar, pe pământ, scula protejată la radiații trebuie sa reziste și la loviturile armelor inamice.
Deci blindajul ” terestru” e mult ma complicat. Și mai greu.
Compozit , stratificat.
La varie serii de T72 și T80 a fost trecut de la blindajul turnat la blindajul sudat și stratificat.
Inițial
( citez din memorie ? ) straturile au evoluat de la otel- aluminiu- otel , către otel – fibra sticla -ceramica- otel și pina la otel-fiba-ceramica- rășină cu plumb ( împotriva radiațiilor) – otel.
La occidentali se cunoaște puțin din compoziția blindajelor. Că nu au cazut pe mana rușilor.
Se știe sigur că există inclus și un strat de uraniu sărăcit .
Diferența între un 65 tone Abrams și 46 tone T72 e data si de uraniu asta suplimentar .
Iar producția unui astfel de blindaj stratificat, nu e la îndemâna oricui.
Trecând peste ” materia primă” e cruciala si precizia fină de presare, sudare, detensionare ambutisare, etc.
Blindajul turnat monobloc e depășit de foarte multi ani.
Aviz celor care mai cred că turnarea de turele la Reșița e „ultimul răgnet” in tehnologia blindajelor . Cindva. Când era T55 patronul tancurilor.
De atunci au apărut multe alte „scule”. Peste 60 de ani nu a însemnat bătut pasul pe loc.
Atât la sovietici cat și la și occidentali.
Inclusiv trecerea de la tunul de 100 mm la 125 mm țeava lisa , de la 105 mm la 120 mm a însemnat multa inginerie siderurgică.
Deoarece între tunul inițial și cele actuale, diferența de presiune in camera tunului e enorma. Cumulat cu viteze la gura țevii mult mai mari, a necesitat noi compoziții de otel dar și prelucrări diverse.
In linii generale, când pierzi trenul ( tehnologic) , e extrem de greu să îl ajungi din urmă fara investiții masive in bani, creiere și tehnologie.
Noi pierdut in ultimii 32 de ani, „trenuri” cu grămada și în multe domenii militare dar și civile.
Părerea mea.
La Resita nu s-au facut turele de tanc.
Unde a fost realizată turela ?
Eu știu că la Reșița dar poate mă înșel.
Marsa
Pt t77 580 la inceput pana s-a construit fmgs si imgb dupa se turnau la imgb rectificau la fmgs,asta din zvonistica, la sectia motoare diesel 23 august se facea motorul,nu faceai 100 de bucati an daca plimbai piesele toata tara,linia ferata din Bucuresti deservea toate fabricile implicate acu e taiata sau astupata majoritar
Daca ai argumente urbanistice sa regreti industria grea dintre blocuri nu le tine doar pentru tine.
In tarile care nu au preluat modelul de dezvoltare al Indiei, platformele industriale sunt impinse de urban sprawl in afara oraselor prin presiunea pretului terenului. Chiar si in Bucuresti, Turbomecanica spre ex, firma privata, s-a relocat din Militari pe autostrada, unde are si acces mai facil la retelele de transport, alaturi de o gramada de alte firme cu amprenta mare de teren. Infrastructura feroviara din orase e o plaga daca in loc sa conecteze oamenii doar divizeaza teritoriul.
Daca argumentul e ca e oamenii trebuie sa locuiasca la gardu fabricii, atunci ai modelul Griro – firma de stat care sudeaza vietnamezele gazduite in blocurile de nefamilisti de peste gard, mostenite de la nea’ Nicu. Diferenta e ca la Turbomecanica se fac motoare de avion iar la Griro se craituiesc cazane …
e grele tata sa citesti si sa intelegi informatia, ca acolo e doar informatie nu si ce presupui dumneata,acu sa vedem si cat rezista turbomecanica aia mutata acolo ca in 15 ani ramane fara personalul cu care s-a mutat acolo deja angajat si sa vedem de unde angajeaza si ce costuri o sa aiba cu ei, ca pretul la motorina tot creste si nu e subventionat ca STB sau Metrorex, probabil banii luati de investitorii de acolo de la dezvoltatorii care au cumparat terenul sa faca bloace o sa le mai ajunga sa lalae firma inca ceva ani ca sa nu vina statul dupa ei ca nu au pastrat conditiile privatizarii perioada prevazuta in contract, ca doar asa se fac afacerile in Romania
Dacă materialul nu este brevetat, cum pot să îl lase liber să îl vadă și alții? Pe ISS nu stau și ruși? Și dacă se știe de el, ăia cu ochii oblici nu stau cu ocheanul pe laboratoarele universității?
La materiale de genul nu prea contează aspectul și mai ales metoda de fabricare/aplicare și montare pe suport daca este cazul
Păi la noile ” tance ” americane , alea cu X in coadă , clarvăzătorii internetului bănuiesc deja rețeta succesului : blindajul se pare că e dintr-o spumă metalo-ceramică .
Iar ” tancele ” vestice mai răsărite au panouri din uraniu sărăcit sau panouri din wolfram , cobalt etc , încă bune dar grele .
Rușii sau ceainizii nu au nici , nici .
@Alex a avut dreptate când a afirmat ca România nu are tradiție în cercetarea metalurgica , deci noi nu putem dezvolta prea multe , cel mult putem dezvolta bale în colțul gurii și biluțe din nas , iar în pamperși putem face o pată galbenă in fața si una maro la spate …
Asa că vom lua preț de specula niste SH-uri inutile pe care le aruncă aliații , spre exemplu AA cum ar fi hawk-urile holenderilor , fabricate în anii 1960 .
Cred ca AA cu rachete sovietice moștenite din epoca Ceaușescu sunt mai performante ( în anumite privințe ) decât gunoaiele holenderilor …
Plăcute suedeze Olanda !!!
Tufuvă-n gură cu Schengenul vostru , vă deranjează că așteaptă la vamă tirurile cu cereale din okarina ?
Păi până acum nu v-a deranjat ?
Corul bocitoarelor online nu se activează ?
Nu mai vreți armă de asalt și autostrăzi , tance , dronuri , torpile aeriene , sugimarine , frecate si curvete , belișcoptere Black Cock etc ?
Agilică ce mai face , și el e bine ?
Textul de mai sus este un adevăr cosmic absolut sub formă de pamflet .
Să avem un weekend plăcut !
Cum sa aiba traditie cand nu au fost in stare pe vremea comunismului sa faca lame de barbierit? Acum ce sa mai vorbim…
Nu-i nik dacă-l văd oleak. Să nu-i facă analize e problema. Dar mă îndoiesc că se apucă să-i facă difracție de raze x pe ISS…
Salut. Pe aici pe la noi prin batatura suntem multi care ne minunam ca o noua achizitia pentru armata costa asa de mult, dar inalta tehnologie are preturi mari, uitativa cat costa noul Centauro Italian de zici ca e tras cu aur pe la spite, un sudor aici in Italia care lucreaza la asa ceva è dotat de un permis, iar permisu are categorie, daca are toate categoriile atunci ajunge spre 3000 euro pe luna net.
Aia cu ochii oblici si si multi…. Au intregi industrii de reverse engineering…
Orice apare nou, orice este de interes se obtine prin orice mijloace…
Se pune sublerul pe el cum se spune si se vede ce si cum…
Bravo celor ce investesc in inovatie, cercetare si oameni – pregatirea lor..
La noi ce sa faci cu patronache.. care merge pe softuri piratate., meseriasi ce invata loco, merge baaa… esti tu destept… FAci tu…!!? Si ignora pregatirea oamenilor, masinilor, utilajelor, creiere etc…
Apoi se mira ca boul si el si sugacii de directori+masa de lipitori …. CA PLEACA OAMENII SI CA CE AU CA AU SALARII BUNE… (SIKTIR GUNOAIELOR)
In fine…
Speranta ramane… Moare ultima, odata cu noi…
Okey, ca sa stau strict pe subiect, clipul ma enerveaza. Detaliile sunt putine. In primul si singurul rand, ce fel de radiatie ecraneaza?
Particule incarcate, cum sunt protonii de la soare? Daca da, nu poate fi metalic, ca genereaza radiatie secundara de franare (bremsstrahlung).
Particule neutre? Neutronii nu sunt un tip de radiatie intalnita natural in spatiu, asa ca ar fi improbabil.
Radiatie EM? Gamma: trebuie plumb. Mult plumb. Raze X: idem. UV: merge sa fie un coating cu reflectie buna.
Radaitie cosmica? Good luck, protonii aia vin de la diversi quasari, si au energii absurde.
Tot ce imi dau seama din clip e ca e ceva menit a fi rezistent la sputtering. Posibil rezistenta la acumularea de sarcina si arching-ul care se petrece cand suprafata lunara e expusa Soarelui (protonii isi depoziteaza sarcina pozitiva in diverse materiale. Cand le atingi, boom). Dar la cat de formidabil e praful lunar, sper sa fie ceva ceramica high-end, ca altfel ramai fara ea repede.
Bonus pt Nicolae: daca vrei sa vezi ceva care CHIAR e revolutionar, check this out:
https://booksc.org/book/71618044/016a82
Titlu: „Theoretical considerations on charged graphene as active gamma radiation shields”
Grafen incarcat cu o sarcina electrica colosala ca si scut pentru un tip de radiatie care pana acum, nu aveai cum sa o ecranezi decat cu masa. Aici, poti inlocui 1 cm de plumb cu 15 nanometrii de grafen (bine, mari batai de cap la fabricatie si atingerea acelei sarcini electrice, dar, nah…. pana ieri era SF 🙂 ).
Polietilena multistrat
Multumesc! Ca sa fiu sincer, m-am folosit de experimentul celor de la Universitatea Florida ca sa incerc sa evidentiez ceva.
În principiu, există două tipuri de radiații: radiații sub formă de particule (radiațiile alfa, beta, gama și neutronii se încadrează în acest grup) și radiații electromagnetice (raze X, radiații gama și radiații ultraviolete).
Uraniul sărăcit blochează cea mai mare parte a radiațiilor datorita densitatii sale (alte material cu densitate ridicata utilizate: betonul, sau aliaje ce contin tungsten). Un strat gros de uraniu sărăcit blochează aproape toate radiațiile de particule, cu excepția neutronilor (deoarece neutronii nu sunt încărcați electric, unii neutroni pot scăpa din acest strat, insa un strat mai gros va bloca majoritatea neutronilor sau dacă la uraniul sărăcit se adaugă absorbanți de neutroni borul este un exemplu, toți neutronii pot fi captați – carcasele ce protejeaza sursele de fotoni utilizate in radiografia industriala sunt realizate te din uranium saracit care este mai bun decat plumbul)
Radiația electromagnetică este formată din unde electromagnetice, iar prevenirea acestui tip de radiație depinde de lungimile de undă. Uraniul sărăcit poate fi utilizat pentru a preveni acest tip de radiații.
Plumbul nu este indicat pt a bloca pentru radiațiile beta din cauza unui fenomen numit Bremsstrahlung , insa e indicat pt a bloca radiațiile fotonice.
Apa sau plasticul (sau orice material ce contine mai mult hidrogen) ar fi mai bune decât grafitul pentru radiațiile neutronice
Radiatiiile alfa pot fi oprite si de un simplu strat de hartie
Daca e vorba de protectie in spatiu cert greutatea joaca un rol primordial, si atunci impotriva micrometeoritilor sunt folosite straturi de protectie ce se bazeaza pe Kevlar sau Nextel, intercalate intre straturi de aluminiu si spatii goale care sa permita deformarea (scut Whipple), la care se adauga Mylar pt protectia termica (intr-o prima faza, pt ca mai toate statiile orbitale locuite au avut si sisteme active – Active Thermal Control System)
Experimente pt protectia impotriva diverselor radiatii (proiectele de acest gen, de cercetare aplicata dureaza ani de zile) s-au efectuat pe ISS (marea majoritate sub “umbrela” CASIS – Center for the Advancement of Science in Space ) atat de catre institutii guvernamentale si echipe multinationale (aici un exemplu http://www.iss-casis.org/files/CASIS_RFP_2013-3_Radiation_Measurements_and_Shielding_Analysis_for_ISS.pdf ) cat si de catre companii specializate, care furnizeaza materiale de protectie in diverse industrii (aici un exemplu: https://artemisshielding.com/aerospace/ ), aceste protectii fiind diferite cand e vorba de protectia spatiilor de locuit de pe ISS sau a costumelor pt EVA, sau cand a vorba strict de protectia echipamentelor (electronice cu precadere).
Materialele pt protectia pasiva impotriva radiatilor de pe ISS dezvoltate de NASA Space Radiation Laboratory se bazeaza pe polietilena (datorita continutului ridicat de hidrogen)
Ca sa revenim pe pamant: in Romania se face cercetare aplicata si exista proiecte de R&D (nu doar cele “fantoma” in asa zisele / fostele / actuale inca centre de cercetare care recicleaza proiecte vechi de ani de zile doar sa obtina fonduri nerambursabile sa si mentine posture caldute), de catre firmele care su dezvoltat si baze de productie la noi in tara si care au stiut sa lege activitatea lor de centrele universitare din orasele unde isi desfasoara activitatea (cunosc din proprie experieta suficent de multe cazuri in domenii ca automatizari, senzoristica, IT, centre de prelucrare flexibila) . Exista universiti si la noi in tara unde studentii sunt inca din primii ani “vanati”si orientati profesional de catre companiile ce au in tara baze de productie (cele din domeniul automotive au cu precadere cel putin un sediu in orase universitare) . Exista universitati care stiu sa isi valorifice potentialul de know how prin vanzarea de servicii specializate si la noi in tara (experinta personala: CFD realizat de studenti sub indrumarea unor profesori ce au si spirit managerial /antreprenorial).
@Nicolae: sper ca am ramas la subiect si nu am dat-o in balarii 🙂
?
Mai precis sub denumirea de ” tungsten ” găsim elementul chimic sub sintagma ( în România ) în forma universala de Wolfram , doar ca unii ” e ” analfabeți funcționali și nu merită respectul nostru .
Sau nu sunt total analfabeți , dar cred ca adevărul este doar cel de inspirație locala , adica licuriceasca .