KAWEST: Upgrade Ruag pentru M109

Nu e chiar o noutate, insa e o varianta interesanta:

Ce zice producatorul, Ruag, ca aduce aceasta modernizare:

Putere de foc

  • distanta de tragere crescuta la 36,4 km (cu munitie cargo base-bleed fata de 30km la M109A5 L39 calibre), 26km maxim cu munitie standard, datorita tunului elvetian 155mm L47 cu teava cromata (similar 155 mm Bison Fortress Gun), o noua frana de gura, extractor de fum si 60 de caneluri de ghintuire
  • cadenta crescuta  datorita incarcarii asistate de rammer: rafala de 3 proiectile in 15 sec. sau de 8 proiectile/minut
  • Autonomie crescuta de munitie  (40 lovituri, 64 incarcaturi)
  • Nou sistem de pozitionare a tevii, cu giroscop LASER
  • adaugarea unei magazii pentru patru lovituri gata de lansat in mod rafala

Fiabilitate

  • Sistem electric nou (superior MIL-STD 1275E)
  • Disponibilitate operationala crescuta
  • Durata de utilizare crescuta intre defectiuni (MTBF)
  • Diagnosticare probleme cu echipament de test

Supravietuire

  • Sistem integrat de navigare si pozitionare
  • Sistem deorientare tun corelat cu cel de navigatie
  • Mobilitate crescuta (cutie de viteze, motor)
  • Capacitate de operare zi/noapte 
  • Sistem automat de stingere incendii Halon, separat motor si echipaj
  • Protectie NEMP si EMP 
  • Camuflaj: vopsea si plasa
  • Echipaj redus de la 8 la 6
  • Support automatizat de securizare teava pentru transport
  • 24 incarcaturi aditionale sunt stocate intr-un compartiment separat, in spatele turelei, cu panouri expulzabile la explozii

Este una dintre cele mai interesante variante de modernizare, fiind echivalenta lui M109A6 „Paladin” si depasita doar de cea Rheinmetall cu 52 de calibre M109L52 – hibridizata cu elemente Pzh2000, si de cea americana M109A7 ( redenumita din  M109A6 Paladin Integrated Management). Un singur M109A7 costa pe la 14,4 mil.$/ bucata.

Cu versiunea M109 Kawest mai sunt echipati italienii si chilienii. Kawest a ajuns in 2016 in finala competititei norvegiene de achizitie a unui nou obuzier autopropulsat, competitie castigata in cele din urma de K-9 Thunder sud-coreean.

Numa’ ziceam, ca si noi ne arataseram interesati amu’ ceva timp de vreo 40 de obuziere autopropulsate senilate…

Ca tot a mai trecut un an, asa, de ziua artileriei romane:  10 noiembrie.

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://www.army-guide.com/eng/product1269.html

35 de comentarii:

  1. Ham ce bune ar fi cateva sa zicem 200 de bucati pe la noi prin batatura da cu distanta extinsa de lovituri ceva pe la 50 km nustiu daca exista

    • pentru 50km trebuie crescuta lungimea tevii spre 50 de calibre, sau mai mult. Pzh2000 cu L52 bate la 40km, tot asa K9… 52 km cu munitie speciala. Archer cu L52 si excalibur max. 60km

      • Regula empirică legata de numărul de calibre înmulțit cu o constantă aproximează destul de bine bătaia eficienta , în cazul proiectilelor clasice , dar există și proiectile reactive , care măresc bătaia .
        Dacă montam și un kit de ghidare GSM sau laser , se pot lovi punctual tinte , cu un consum mic de muniție și cu o precizie extremă .
        În cazul ghidării laser e nevoie de o drona sau de operator la sol . Varianta ghidării laser are dezavantajul că în cazul unor lovituri repetate în aceeași zonă , fumul exploziei împiedică propagarea luminii laser , iar în cazul ghidării GSM , există posibilitatea că inamicul să folosească contramăsuri , prin distorsionarea coordonatelor GSM , dacă în zona se implica și forte armate ( Rusia , China etc ) ce dețin tehnologii anti GSM .

      • Alea 40 de obuziere de 155 mm shenilate erau pt a dota un batalion de artilerie sau 2 batalioane? Sper ca acum cu Nicolae Ciuca ministru la MApN chiar ele sa se cumpere si sa intre in dotarea ArmRo pt chiar este nevoie de ele. Sincer ar fi bani in Romania chiar si pt 40 de M-109 A7 sau K-9 cu tun de 52 de calibre!

    • Cred că noua ne trebuie de ieri ceva ce va ieși mâine. M1299. Pare singurul capabil să fie un match pentru 2S19 sau 2S35. Chiar dacă va avea un preț prohibitiv. Până atunci rachete cu rază mai mare la LAROM. Si multe plinuri la HIMARS.

      1
    • Total de acord.

      Niste howitzere d-astea plus acele tunuri de tip CAESAR/ATROM si cum se mai numeau ar fi trebuit sa nu lipseasca din inventarul nostru si nici nu sunt scumpe…

      Mai mult de atat ar fi foarte necesare… Asta se vede cel mai bine prin Donbas unde ucrainenii nu au asa ceva desi le-ar fi fost de mult folos (pana sa intre nemtii pe fir si sa-i lege la maine pe ucraineni cu acordul ala idiot)

      Hai sa zicem ca ceva gen ATROM ar fi fost mai ieftin si deci accesibil decat astea, pentru inceput… Astea la noi probabil vor veni odata cu Leo 2, deci PzH…

      1
  2. Si Ro nu are bani pentru m109 Sh,…?

  3. Eu personal as fi multumit cu doar 50 obuziere M 777 A2. Tractate de camioane DAC( sau cum se cheama acuma )
    Asa am avea si noi productie proprie militara. + obuzier calibru NATO .
    Rezultat final , unitati de artilerie cu munitie NATO . Proiectile 155mm, lansatoare rachete HIMARS + LAROM.
    Efect indirect , americanos pot incepe construirea de depozite de munitie in RO. Deoarece am avea artilerie si rachete cu aceiasi munitie ce au ei in dotare.( – larom dar asta e neimportant ).

    • Cum așa , doar 50 de piese ?
      Eu consider că 400 de piese ar fi rezonabil , dar la limita de jos .
      Evident , cu focoase , proiectile și încărcături de azvârlire fabricate in țară .

      1
      • Da, cu sutele, sa ploua cu ele 🙂
        Finland: 48 used K9s, with the deliveries starting in 2017
        Poland: 120 K9 chassis will be produced as part of the AHS Krab program
        Norway: 24 units of K9 will be purchased, with an option of 24 more
        Turkey: 350 T-155 Fırtına under license for 1.6 million USD per vehicle

        Doar turcii isi permit cifre din astea… si duc-coreenii, ca ei sunt mai disperati:
        South Korea: Total production of 1,136 K9s and 179 K10s were fielded by 2018.

        UK: AS9 No. built 179
        PZH2000:
        Germany: PZH2000: 185 delivered between 1998 and 2002.[10] 16 sold to Croatia and 21 to Lithuania. 108 to remain in active service
        Netherlands: 57 ordered in 2002 and delivered between 2004 and 2009.[16] 24 active, 6 for training, 27 in reserve
        Italy: 70 ordered in 2002 and delivered between 2004 and 2008.[14] 2 pre-production models were retired
        Greece: 24 ordered in 2001 and delivered between 2003 and 2004
        Hungary: 24 ordered in December 201

        • O artilerie puternica ne-ar ajuta mult, în cazul unui conflict militar. Pentru noi ar trebui sa fie prioritar sa avem o puternica apărare AA, AT, artilerie de câmp, și infanterie.
          Inclusiv în conflictul recent din Ucraina, s-a dovedit ce pagube poți face inamicului, cu artileria.

          • M777 este tun ultrausor, scump, expeditionar, cu bataie la doar 24km cu munitie clasica.
            Singurii care au sute sunt americanii, urmati de indieni care au comandat 145.
            Australienii au luat doar 54.

            Avem nevoie de piese de artilerie clasica, cal. 155mm, sute intr-adevar, doar ca M777 e putin cam scump si nu chiar clasic
            5 mil.$/bucata:
            „On 26 June 2016, it was announced that 145 guns will be purchased by India for US$750 millio”.
            „In 2008, the Australian Defence Force made a US Foreign Military Sales request for 57 M777A2s worth an estimated US$248m”

      • @habarnistul
        Ai 18 pe batalion…Catalin mai sus, la primul comentariu, cu 200…e cam in zona…daca am avea vreo 11-12 brigazi, fiecare cu cate un batalion de artilerie dotat cu asa ceva.

        1
        • Batalionul de artilerie se numeste … divizion .
          Pe vremea mea fiecare baterie avea 6 piese .
          Dacă faceți un calcul simplu , artileria este o armă cu costuri minime , raportată la efectele pe care le produce inamicului .
          Cal 155 NATO este excelent .
          400 de piese ( se impune o mică corecție , mai precis 480 buc 🙂 ) ar putea renaste arma artilerie și împreună cu artileria reactivă ( ArPR , LAROM , HIMARS etc ) ar putea face din Armata României o putere regională respectată .
          Și temută .

          1
          • Mi…se…rupe…de denumiri traditionale/netraditionale.
            Si 200 e de ajuns. Chiar si pentru mine, care-s obsedat de „doctrina Q” (de a avea cate o brigada mecanizata pe regiune istorica – „tinut”).

            1
          • Artilerie e o arma cu costuri minime ?!
            Pai pentru a obtine acele efecte in randul inamicului e nevoie de mii si zeci de mii de tone de munitie care inseamna bani si importante implicatii logistice (nu c-as contesta faptul ca un singur proiectil de 155 ar face franjuri o divizie intreaga de infanterie, daca-s stransi toti la un meci de tenis, la 20km de artileria inamica !!!).

            Daca recurgi la vectori ghidati, atunci nu mai ai nevoie de SPG pentru asta si-n nici un caz de hoarde-ntregi.

            In alta ordine de idei, acum conflictele se-ncep prin asigurarea superioritatii aeriene, nu cumva ar trebui mai intai sa ne preocupe cum aparam gloatele acelea de piese de artilerie (si-i valabil si pentru gloatele celelalte, de tancuri…) fiindca neaparate vor avea o valoare combativa 0 ?!

            In plus, istoria ultimelor decenii ne arata ca-n confruntarea dintre avion (sau ceea ce zboara) si antiaeriana, ultima pierde la scor de neprezentare, si-i normal, tinand cont ca ceea ce zboara are mobilitate infinit superioara si-a devenit atat de complex, versatil si specializat.

            1
          • Nu uitati ca totusi ArmRo are conform multor surse inca in dotare 200 M-30 de 122 mm, 300 M-81 de 152 mm obuziere si 100 M-85 de 152 mm tunuri-obuziere iar in rezerva sunt inca 75 M-82 tunuri de 130 mm, si 48 obuziere autopropulsate senilate de 122 mm 42 M-1989 si 6 2S1. Ce se poate face cu aceste piese de artilerie? Se pot moderniza? Se pot dota cumunitie inteligenta si cu raza mai mare de actiune gen M982 Excalibur, 2K25 Krasnopol? Nu cred ca ArmRo se poate usor lipsi de ele fara sa ii fie afecata capactatea de lovire indirecta si foc, chiar daca se vor achizitiona piesele de artilerie de 155 mm de preferintza autopropulsate! Poate vom avea si un ATROM-155 mm redivivus, daca se va vrea de catre decidenti.

            1
  4. Raman la febletea mea, K9.

  5. Eu zic ca luam destule de la americani ca să nu se supere ca luam ceva mai bun ca Paladinul, K-9 Thunder. As fi fericit de 50-100 bucăți măcar

  6. Cred ca lovituri ghidate GPS sunt suficiente. Cele ghidate laser din specia Krasnopol sunt mult mult mai scumpe, in conditiile în care un kit de ghidaj GPS e 1500 de dolari. Iar la un CEP de 5 m cat asigura astea cam nimic nu scapa, in conditiile in care pe o raza de 9-10 m cel putin nu scapa nimic. Totusi nu vanezi tancuri cu artileria grea. Ce-i drept, ai nevoie de localizare foarta precisa GPS si nici nu poti lovi tinte din miscare cum fac rușii in Siria.

    • rusii si nu doar, au sisteme de bruiaj GPS.

      • Este o mica confuzie acolo – Nimic nu este ghidat doar GPS – poate doar sistemele de statiile soldatior (si si acelea sunt pe GPS militar – criptate, frecvente diferite,etc.). A nu se confunca cu GPS civil.

        Ghidare proiectilelor este cu platforma inertiala – acesta primeste din cand in cand ajustari de la GPS ca sa valideze deviatia dintre cursul INS si ce ii spune GPS.

        1
    • cred ca ar trebuii sa pleci de la prezumptia ca in cazul unui conflict orice sistem bazat atat GPS cat si pe Galileo (ori pe ambele, exista interoperabiliate intre cele doua sisteme), fie vor fi bruiate, fie scoase din functiune (cam greu ambele deodata, avand orbite sensibil diferite: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Comparison_satellite_navigation_orbits.svg )
      Exista zvonul ca in cazul unui conflict, USA ar dobara satelitii din Galileo, acesta fiind mai precis decat GPS (varianta gratuita, si cea comerciala avand aceasi acuratete ca si cea militara) doar pt a nu permite unor terti sa foloseasca sisteme de ghidare mai precise decat al lor

      • Ce „tip” de conflict?
        Ca nu se apuca de doborat sateliti ptr orice

        • Cand am spus doborat, nu m-am referit fizic (trebuia sa fie “doborat”)
          Semanlul GPS este destul de slab, astfel incat e relativ facil de bruiat (cca 10W este suficient), insa spoofing-ul e alta metoda relative simpla de “scos” din uz semalul GPS
          Pe langa utilizarea militara (destinatia initiala a GPS), sip e lamnga cea mai “vizibila”: transporturile (aerian, maritim, auto, feroviar), sunt destule alte aplicatii critice care se bazeaza pe semnalul GPS: timmingul la handshake-ul / handsoff-ul intre celulele operatorilor de telefonie mobile, timestamp-ul in tranzactiile bursiere, timestamp-ul principalelor puncte de masurare in energie (sistemele de masurare a gazelor in special in hub-uri sau transfrontalier; incarcare/descarcare de nave cu LPG, LNG, titei, etc; sisteme de masurare pe conducte de titei si predare catre rafinarii; puncte de masurare a sistemului de transport de inalta tensiune, etc); sincronizarea anumitor sisteme bancare (decontari interbancara, ATM-uri, carduri). Daca ai rabdare : https://www.ted.com/talks/todd_humphreys_how_to_fool_a_gps?language=en

      • Sunt de ajuns cateva mici schimbari pentru ca rezolutia sa se duca in copaci. Sau sa cripteze datele transmise de sateliti.

      • Satelitii de navigare (GNSS) au orbite de 20000km spre geostationar. Nu exista inca sistem satelit care sa aibe raza respectiva de actiune – doar satelit sinucigas.

  7. Pana vedem de cate obuziere avem nevoie si de care, mie imi place K9 si G6, ar trebui sa avem o fabrica de pulberi functionala si hotararea ferma de a trece la calibre NATO (105/155mm). Restul sunt detalii, ce numar (200 sau mai multe), ce tip (tractat, autopropulsat), ce model (american,european,etc). Se aude dl.Ciuca ?

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *