Proiectat ca 2 in 1 (tiltrotor), V-22 Osprey ofera capacitatea de decolare-atertizare la punct fix – similara elicopterelor, cu o viteza superioara oricarui alt aparat de zbor cu aripi rotative. Din pacate, aeronava a intampinat destule dificultati tehnice datorate in principal complexitatii sistemului de propulsie. Cu toate acestea, din 400 de unitati fabricate pana acum exista doar 16 cazuri de prabusire, ceea ce nu arata chiar atat de rau dpdv statistic..
Dar lucrurile nu decurg cum trebuie si asta se vede din recentul ordin emis de Pentagon care cere ca aeronava sa nu fie niciodata la mai mult de 30 de minute de zbor de un posibil loc de aterizare.
Ordinul emis vine dupa ce interdictia la zbor pentru intreaga flota de V-22 Osprey a fost ridicata in martie. Aparatele au fost consemnate la sol dupa accidentul din 29 noiembrie 2023, din Japonia, care a dus la moartea tuturor celor aflati la bord.
In luna februarie, cu putin timp inainte ca interdictia de zbor sa fie ridicata, Pentagonul a anuntat: “While the material damage is known, the cause is still under investigation. Engineering tests and analyses are ongoing to determine the root cause of the damage, which is crucial for the investigation.”
O problema cunoscuta la Osprey era in zona cutiei de viteza, mai exact ambreiajul, si cu toate eforturile depuse nu s-a reusit rezolvarea pe deplin a acesteia.
Se pare ca si accidentul din Japonia ar fi avut legatura tot cu una dintre cutiile de viteza a unuia dintre cele doua motoare. In cazul particular al V-22 Osprey, cutiile de viteza sunt extrem de complexe si au avut de multe ori de-a face cu defectiuni ale aparatului.
De aceasta data se pare ca lucrurile sunt chiar mai serioasae daca Pentagonul cere ca aeronava sa nu fie folosita daca nu are la dispozitie, la o distanta de cel mult 30 de minute de zbor, un teren de aterizare.
Daca in cazul US Army lucrurile s-ar mai putea drege, aeronavele zboara in principiu deasupra uscatului, in cazul US Navy si USMC lucrurile devin foarte complicate, daca tinem cont de faptul ca in aceste doua cazuri aeronavele zboara si de la bordul unor nave de lupta si survoleaza oceanul.
Greu de indeplinit cerinta si in acelasi timp sa-si execute si lista zilnica de lucru.
GeorgeGMT
US Army nu are în dotare V-22. Dar sunt în dotarea AFSOC.
elefantul din cameră,o problema serioasa pentru marina americană care nu a fost privita in ochi serios niciodata.
interesant că tot un tilt a câștgat flara…
https://breakingdefense.com/2024/02/army-cancels-fara-helicopter-program-makes-other-cuts-in-major-aviation-shakeup/
Cică va venii un alt model.
La care doar elicea se mișcă cu +/- 90 grade.
Eliminând mișcarea întregului grup propulsor ( motor . Are două)
Oricum, eu vad scula asta că ceva extravagant.
O americanata care costa mult și are probleme.
Uneori tehnica nu e necesar să o împingi in zone tehnice nesigure, puțin explorate și care dă bătăi de cap + surprize. ( neplăcute)
Părerea mea.
Păi cred că e mai complex să miști „doar” elicea cu arborele decât grupul propulsor. Pt că problema la V-22 e că trebuie să legi cele două nacele între ele (ca sa poți angrena ambele rotoare dintr-un singur motor în caz că pierzi unul). Ori la noua sculă, nu doar că trebuie să le legi, trebuie să și transmiți puterea printr-un… angrenaj șmecher. În fine, sper să le iasă mai puțin lamaios de data asta…
N-am priceput de ce Leonardo AW609, bazat pe aceeași tehnologie și design, poate să se pună în autorotație ca un elicopter și V-22, nu.
Ar fi o portiță de scăpare în multe accidente implicând acest tip de aparat.
E nevoie sa explic de ce un aparat civil fabricat in 5 exemplare din care zboara 2 nu are aceleasi dificultati tehnice ca un aparat militar fabricat in 400+ bucati??
Ah gata stiu care e problema, e facut de americani si nu de francezi 🙂
Da, explică, am spus că eu nu știu.
Nu este vorba de dificultăți tehnice ale unuia sau altuia.
De ce, când sistemele principale sunt identice, unul are capacitatea de autorotație și altul nu. Cel puțin cum reiese din informațiile publice.
Leonardo AW609 este o coproducție americano-italo-britanică, ce-i bagi pe francezi în ecuație, doar ca să te afli în treabă când eu pun o chestiune serioasă ?
Sa fie ca prin cresterea dimensiunilor se inmultesc si problemele pentru tipul asta de propulsie? E ciudat ca au fost comandate atat de multe pentru un proiect nefinalizat…
Nu e o chestiune serioasa ce ai intrebat… de ce un brand auto care tocmai a scos un model nou in teste in numar foarte mic are statistic ca numar mai putine accidente si incidente decat VW sau Toyota?
Nu prea avem termen de comparatie ca sa vedem daca accidentele lui Osprey sunt multe sau putine.
https://www.defensenews.com/air/2024/05/01/v-22-osprey-could-see-second-life-with-new-drive-system-wings-in-2050s/
@MirceaS
V22 a fost conceput in alta era cu alte cerinte. Primul zbor V22 a fost pe la finalul razboiului rece. Era un ozn pentru vremea lui.
Asta a lui leonardo e prin anii 2000, marketat pentru piata civila si a beneficiat de inca 15 ani de avansuri tehnologice.
In plus e o diferenta de vreo 10 tone intre ele.
Littoral ships , ai uitat ?
Ei sunt specialisti si sa se retraga la
proiecte, probleme de bogatasi 😃
Pentagonul a anuntat: “While the material damage is known, the cause is still under investigation. Engineering tests and analyses are ongoing to determine the root cause of the damage, which is crucial for the investigation.”
…adica:
「物質的な損傷は判明しているが、原因はまだ調査中だ。調査にとって極めて重要な損傷の根本原因を突き止めるための技術的テストと分析が進行中だ。」
…sau mai degraba: Пентагонул анунтат: «Хотя материальный ущерб известен, его причина еще выясняется. Инженерные испытания и анализ продолжаются, чтобы определить первопричину ущерба, что имеет решающее значение для расследования