Lockheed Martin lucreaza la QuadStar – propriul sistem destinat a inlocui FIM-92 Stinger prin programul Next-Generation Short-Range Interceptor (NGSRI) demarat in 2023. La randul sau, NGSRI (Increment 3) este componenta a mai largului program al U.S. Army’ – Maneuver Short Range Air Defense (M-SHORAD).
Modelizarea interceptorului NGSRI al Lockheed Martin
QuadStar reutilizeaza tehnologia dezvoltata pentru mini-interceptorul din cadrul programului Miniature Hit-to-Kill (MHTK). Mai ales capul de cautare este cheia noii arhitecturi a interceptorului, permitand prin forma sa o performanta aerodinamica semnificativ superioara predecesorului Stinger. De asemenea, ghidajul ar putea lucra multispectru, atat in domeniul radar cat si electro-optic.
Lansatorul cu unitatea de comanda (CLA) – modelizare in foto de sus, macheta in poza de jos
Daca actualul Stinger are o distanta de angajare eficace de pana la 4,8 km si un plafon de pana la 3,8 km, NGSRI ar trebui sa acopere o distanta maxima de tragere in jurul a 8 km.
Alaturi de NGSRI, in cadrul U.S. Army Maneuver Short Range Air Defense (M-SHORAD) mai intra programul sistemului AA VSHORAD artileristic mobil „Sergent Stout” (fostul IM-SHORAD / Increment 1), alaturi de cel al sistemului cu energie dirijata LASER in categoria 50kW (Directed Energy Maneuver-Short Range Air Defense /DE M-SHORAD Increment 2), ambele integrate pe platforma Stryker 8×8.
DE M-SHORAD Stryker (Sursa: DOT&E FY2024 Annual Report)
Raytheon participa si ei la program cu propria solutie bazata pe refolosirea de tehnologii dezvoltate anterior, laudandu-se cu 10 demonstratii ale subsistemelor deja realizate pentru U.S. Army. Propria lor solutie contine imbunatatiri semnificative fata de FIM-92 Stinger in domeniile senzorului, motorului, capului de lupta si unitatii de lansare portabile.
La inceput de iunie, Raytheon in colaborare cu Northrop Grumman au testat noul motor destinat interceptorului NGSRI. Acesta are la baza un combustibil solid de tip Highly Loaded Grain (HLG), capabil sa furnizeze mai multa energie si sa arda mai mult timp comparat cu actualele pulberi in uz.
Intre timp si U.S Army imbunatateste vehiculul lansator al IMSHORAD, pregatindu-l pentru adoptia NGSRI si eliminand din deficientele actualei configuratii.
In acelasi timp se renunta la lansatorul de rachete Hellfire, considerat prea greu pentru turela sistemului, cauzand uzura accelerata, alaturi de un rol minor in lupta contra tintelor aeriene, capul de lupta fiind initial proiectat sa distruga tinte blindate terestre.
In locul acestuia va fi instalat in standard un al doilea container pentru rachete Stinger sau inlocuitorul acestora, NGSRI, urcand la 8 numarul acestora gata de tragere. Se mai lucreaza si la o munitie mai performanta pentru tunul LF-230, specializata contra tintelor aeriene.
Video:
The Successor to Stinger Missile: Raytheon Next-Generation Short-Range Interceptor
Conform celor de la U.S. GAO (Government Accountability Office), programul M-SHORAD Increment 3 este asteptat sa tranzitioneze rapid de la faza de prototipare rapida catre cea de achizitie cu o productie in ritm scazut in anul fiscal 2028.
Noi ne-am linistit deoamdata, parand ca am intrat in clubul utilizatorilor de Mistral 3 prin programul EDIRPA, alaturi de achizitia initiala de 54 lansatoare de KP-SAM Chiron al LIG Nex1.
Marius Zgureanu
Surse
Everything We Learned About Lockheed’s QuadStar Missile Aimed At Replacing FIM-92 Stingers
US Army Stinger Missile Replacement Program Makes Progress
NGSRI: Next-Generation Short-Range Interceptor | Raytheon
DOT&E FY2024 Annual Report – Army – Directed Energy Maneuver-Short Range Air Defense (DE M-SHORAD)
Vreau sa atrag atenție că MANPAD nu mai sunt relevante din moment ce toți lansează bombe ghidate de la mari distanțe și înălțimi. Chiar și elicopterele „lucrează” de la 10+ km. Că și cum e ceva ce ar trebui sa ai in arsenal dar nu prea îți folosește.
In Ucraina inca mai cad Ka-52 si Su-25 de la MANPADS-uri. Si in plus, mai doboara si rachete de croaziera cu ele. Deci inca mai au nisa lor, iar daca le elimini, nisa va fi umpluta iarasi de avioane de atac la sol si elicoptere (care apropo, stau la cativa km distanta fix de frica MANPADS-urilor).
Eu nu am vrut sa spun că nu sunt bune de nimic. Doar că au fost concepute intr-o perioada cînd atacul la sol executată de aviație de la distante mici 1,5. Și astăzi nu prea se ataca de la așa distante. E nevoie de ceva la fel portabil dar sa opereze la 10+ km și să acopere și zona care acum o ocupă manpad-uri clasice .
O grupa cu un d’asta prin niste boscheti poate sa fie o surpriza tare neplacuta pentru orice zboara, uneori e suficient gandul ca ar putea sa fie cat sa ingreuneze operatiunea adversara.
Permiteti sa raportez!
Imi cer scuze, da la tema asta nu ma bag, nici nu ma pricep. De altfel e luni, la munca, sa ne hraniti pe noi pensionarii fara dinti.
Va urez „Hrană, apă, energie” Eu voi bea bere!
As zice ca era si timpul pentru un inlocuitor Stinger. Imi place ca spre deosebire de Mistral, asta chiar pare portabil. Sa speram ca nu va costa cat un AMRAAM.
Cat despre ce spune colegul Daniel mai sus, nu mi-as face griji: chit ca dai dupa drone gen Shahed (in loc sa folosesti interceptori mai scumpi) si tot e o paine de mancat. Chiar si elicopeterele alea care angajeaza tinte de la peste 10 km pot fi ambuscate cu putina imaginatie.