Buletin naval. Un ucigaș pentru sinucigași

Succesul pe care ucrainenii (o țară fără marină militară în sens convențional) l-au avut împotriva Flotei rusești a Mării Negre i-a determinat pe mulți să declare sfârșitul navelor de luptă de suprafață. Ambarcațiunile kamikaze pilotate de la distanță produse de ucraineni au reușit câteva raiduri incredibile împotriva rușilor, ultimele două victime fiind o navă purtătoare de rachete de clasă Tarantul III și o navă de desant amfibiu de clasă Ropucha. Aici se cuvine și o mică observație: cele mai bune arme sunt absolut inutile fără informațiile potrivite. Cumva, ucrainenii au reușit să obțină aceste informații care le-au permis să acționeze decisiv, în timp real. Poate că nu degeaba rușii au fost atât de deranjați de zborurile cu indicativ radio Forte…

Incapacitatea rușilor de a găsi un răspuns adecvat nu înseamnă însă că ambarcațiunile kamikaze pilotate de la distanță constituie „Sfântul Graal” și că, de acum înainte, vor înlocui navele convenționale. Așa cum îmi place mie să spun, războiul dintre scut și spadă este etern…

Astăzi vom discuta despre un tip de navă foarte potrivit pentru a lupta împotriva ambarcațiunilor kamikaze pilotate de la distanță: vedeta rapidă de atac. Nu este însă vorba de clasicele vedete purtătoare de rachete așa cum sunt cele de clasă Osa de exemplu. Este vorba de o specie ceva mai nouă căreia progesele înregistrate de tehnologia senzorilor & armamentului îi permit să acționeze eficient atât în zona apelor interioare cât și în zona apelor teritoriale și contigue și chiar și în Zona Economică Exclusivă.

Din punctul meu de vedere, dacă dorim să facem un recurs la tradiție, le-am putea denumi cutter-e, canoniere sau contratorpiloare. Despre cutter-e puteți citi mai multe aici, despre canoniere puteți citi mai multe aici iar despre contratorpiloare puteți citi mai multe aici. Dacă chiar vreți să înțelegeți de ce am ales aceste denumiri tradiționale trebuie să treceți puțin prin linkuri…

Dacă vrem să menținem lucrurile simple, le putem spune pur și simplu nave costiere de patrulare multirol sau vedete rapide de patrulare și atac. În această categorie putem încadra navele de clasă Mark VI sau pe cele de clasă Shaldag. În acest context mertă menționat faptul că Poliția română de Frontieră (Garda de Coastă) utilizează deja nave de clasă Shaldag III.

Astăzi însă vom vorbi despre ultima declinare a navei produse de israelieni – Shaldag V. Și o să începem cu un excelent tur virtual (cu mulțumiri @Oleg Olkha pentru semnalare).

Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice generale, navele de clasă Shaldag MK V au o lungime totală de 31,20 m, o lățime de 6,40 m în timp ce pescajul este de 1,25 m permițând accesul în zona apelor interioare – Delta Dunării de exemplu. Deplasamentul este de 95 tone. Navele ating o viteză maximă de peste 40 Nd (74 km/h), au o rază de acțiune de 1000 Mm (1852 km) la o viteză de 33 Nd (61 km/h) și o autonomie de 6 zile cu un echipaj format din 12 – 14 oameni.

Israelienii se laudă cu bune calități nautice și manevriere, viteza de 40 Nd este atinsă în circa 40 s, iar diametrul cercului de giraţie este de 150 m la o viteză de 40 Nd. Informații foarte interesante despre Shaldag puteți găsi aici.

Dar să vedem de ce o astfel de navă este ucigașul perfect al sinucigașilor (a se citi ambarcațiuni kamikaze pilotate de la distanță)… Și cum armamentul fără senzori e ca un arcaș orb, începem cu senzorii. Shaldag dispune de radar de supraveghere și navigație în bandă X și de un sistem optoelectronic stabilizat, cu termoviziune, extrem de important și mult mai eficient decât radarul în descoperirea și identificarea ambarcațiunilor kamikaze. Echipajul beneficiază de serviciile unui sistem integrat de navigație ceea ce contribuie la creionarea în timp real a unei imagini de ansamblu a câmpului de luptă (sau cum se zice în romgleză – situational awareness). Cel mai probabil nava dispune și de sisteme de război electronic și contramăsuri, israelienii fiind recunoscuți ca foarte capabili în acest domeniu.

Armamentul principal constă dintr-un tun de 25mm sau unul de 30mm – stația stabilizată telecomandată TYPHOON™ 25mm sau stația stabilizată telecomandată TYPHOON™ Mk-30c. Despre cel de 25mm puteți citi mai multe aici iar despre cel de 30mm puteți citi mai multe aici. De notat elevația de -20 de grade și posibilitatea de a folosi muniții cu focos programabil cu fragmentație.

Un comunicat de presă al Rafael (disponibil aici) ne spune că stația TYPHOON RCWS este extrem de eficientă în lupta împotriva sistemelor aeriene fără pilot de dimensiuni mici și medii pentru că folosește inteligența artificială în recunoașterea țintelor inamice (Automatic Target Recognition – ATR) și corecția automată a focului. Sistemul incorporează mai mulți senzori multispectrali sincronizați, arme și muniții inteligente, de unde și precizia foarte mare a loviturilor.

În completarea stației TYPHOON RCWS, vedetele rapide de patrulare și atac Shaldag V pot ambarca și stații care permit lansarea rachetei Spike ER (rază de acțiune de 10 km) sau chiar și a rachetei Spike NLOS (rază de acțiune de 34 km). Spike, chiar dacă în alte versiuni, se află deja în dotarea armatei noastre. Dar să vedem Spike NLOS la treabă. Orice asemănare cu persoane reale este pur întâmplătoare…

Ca să ne facem o idee despre valoarea unui potențial contract având ca obiect Shaldag V înarmate cu tunul de 30mm și cu racheta Spike NLOS, avem exemplul comenzii filipineze – 9 ambarcațiuni Shaldag V vor costa aproximativ 503.000.000 USD (valoare din mai 2021), aproape 608.000.000 USD dacă am lansa comanda astăzi. Toate navele marinei filipineze vor fi înarmate cu un tun Rafael Typhoon MGS de 30mm și două stații Mini Typhoon RCWS cu mitraliere de 12,7 mm, patru dintre ele vor fi, de asemenea, înarmate cu stații cu rachete Rafael Spike NLOS cu opt rachete fiecare.

Pentru comparație, în iunie 2020, DSCA a notificat Congresul SUA privind o posibilă vânzăre către Ucraina a maxim 16 ambarcațiuni de patrulare Mark VI și echipamentele aferente, pentru un cost estimat de 600.000.000 USD (astăzi aproximativ 718.000.000 USD). Pe lângă faptul că sunt mai mici, ceea ce lipsește de pe navele americane este un echivalent al Spike NLOS. Navele de patrulare de clasă Cyclone (mult mai mari decât Mark VI și chiar și decât Shaldag V) dispun de 2 lansatoare cu câte 4 rachete Griffin.

Iată, doamnelor și domnilor, aveți aici ucigașul sinucigașilor de care are nevoie marina rusă la Marea Neagră…

Aici o comparație:

De notat că rușii au 2 clase de nave de dimensiuni rezonabile (aprox. 25 m lungime) care ar putea îndeplini acest rol – Proiect 12200, clasa Sobol, detalii aici, 23 de unități, Proiect 14310 și clasa Mirage, detalii aici, 3 unități. Ca să fie eficiente, aceste nave ar trebui dotate cu senzori optoelectronici, camere cu termoviziune și telemetru laser, stații stabilizate, telecomandate, dotate cu tunuri rapide de calibru mic (20 – 30mm) cu elevație mare, atât pozitivă cât și negativă, mitraliere de 14,5mm și stații stabilizate, telecomandate, dotate cu rachete antitanc navalizate și adaptate împotriva ambarcațiunilor kamikaze (Șturm, Ataka). Întrebarea este, este industria militară rusă capabilă să pună la punct un astfel de sistem pe o platformă precum Sobol?

În termeni mai generali, lăsând la o parte problema ambarcațiunilor kamikaze, în umila mea opinie, consider că o astfel de navă poate îndeplini roluri multiple în zonele de acțiune (ape interioare, teritoriale și contigue, Zona Economică Exclusivă), de la patrulare independentă, mai ales în strânsă coordonare cu o aeronavă fără pilot, inserția trupelor pentru operațiuni speciale până la protecția forței în cadrul unei flotile aflate în marea largă sau în rada porturilor.

84 de comentarii:

  1. Good morning Romaniaaa!!!
    M ai surprns Nicolae: In sfarsit si a dat
    cineva seama ca dupa Garda de Coasta
    s au oprit sa cumpere.
    IAI au si ei un vas aproape identic, Dvora
    (Albina) se chiama. Diferenta intre ele e
    sistemul de propulsie:
    Dvora are Arnesson articulated surface
    drive fata de KaMeWa steerable water jets la Shaldag. Motoarele la amandoua
    sunt MTU americane a lui Detroit Diesel
    insa care sunt concepute in Germania de
    MTU de origina germana.
    Amandoua servesc ani de zile in marina
    israeliana care i a obligat pe ce 2 producatori sa unifice produsul cat mai
    mult asa ca inafara de sistemul de propulsie sunt identice.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Super_Dvora_Mk_III-class_patrol_boat

    21
  2. @nicolae
    Foarte interesant articolul. Aceste specii noi de ambarcatiuni inteligente vor schimba regula jocului. Cine le va dezvolta, va avea un avantaj enorm. Chiar ma gandeam la asta zilele trecute privind video-ul de mai jos. O platforma tip barca submersibila care ar putea avea multiple utilizari, inclusiv ca drona de supraveghere sau atac
    https://youtube.com/shorts/_t9oynuBxIs?si=C6TeUuTBEHAcX6IE

    2
    • Asta din clip e un vehicul de livrare scafandri de lupta, alta specie. Insa USMC au preluat ideea traficantilor de narcotice si vor sa foloseasca pentru logistica ambarcatiuni semi-submersibile.

      4
      • 😀…adica fix tipul pentru care avem licitatie in desfasurare, cu termenul limita de depunere a documentatiei de calificare ieri 19 februarie

  3. dronele astea nu pot fi anihilate cu EW?

  4. Deci „marfa”exista si buna ! Daca nu vrei sa-ti bati capul cu productia a 6-7-9 bucati te poti duce s-o cumperi de pe raft, asta numai daca vrei sa te simti aparat, mai ales in ZE.

    3
  5. Corect Nicolae. Am 4 comentarii:

    1., cum ziceam mai sus, turela Raphael Typhoon o avem si noi in varianta terestra denumita OWS-25R pe MLI-84M. Cu modernizarile de rigoare, poate efectua acelasi gen de misiuni de sprijin. Am discutat la un moment dat posibilitatea de folosire a stocului ramas de 66 turele OWS-25R si tunurile Oerlion KBA-25 ramase pentru instalarea pe nave, insa se pare ca re-navalizarea configuratiei terestre nu este deloc simpla si ieftina. Poate o redefinire a rolului MLI-84M ar putea face inca utile capacitatile turelei respective pentru fortele terestre.

    2. Saar 33, cu un pachet configurabil de armament (in special cu/fara rachetele antinava s-ar incadra si el in specificatiile de mai sus. Vezi si discutia noastra din comentarii la vremea respectiva 🙂
    https://www.rumaniamilitary.ro/nave-purtatoare-de-rachete-o-propunere

    3. Vad ca in sfarsit te-ai lasat oarecum convind de Spike NLOS din configuratia israeliana, cu care insistam eu la navele mici si elicoptere 🙂

    4. Un pachet similar senzori-arme „antidrona” poate fi instalat si pe navele mai mari (NPR, OPV, corvete, fregate), pentru autoprotectie. Poate fi inclus in pachetul de modernizare pentru ce avem deja.

    10
  6. Cel mai usor scapi de ele afland locul unde sunt construite si locul de unde sunt lansate. Bombardate apoi acele locuri sa nu mai ramana piatra pe piatra si 3 luni stai linistit. Dupa aia o iei de la capat.

    4
  7. ramane problema unor capabilitati anti-drona pe navele mari pentru ca barcutele astea nu cred ca vor escorta fregate sau corvete in larg.

    5
  8. din ce stiu, dronele navale ucrainiene au motoare de skijet, care sunt mai galagioase ca un submarin
    senzorii enumerati mai sus, electrooptici si radar, pe o mare agitata s-ar putea sa dea rasol, deci prefer sonar legat la statiile de lupta

    o nava cu capacitati ASW nu va avea niciodata probleme cu dronele astea

    5
  9. Lipsa de ocupație de putin sa aveți grija

    1
  10. O parte din dronele navale ucrainene au ajuns în mâinile rușilor, intacte, sau aproape.
    Cam cât credeți că durează să ajungă în mâinile iranienilor, ăia s-o pună de un reverse engineering, că au experiență, și apoi să le vedem în acțiune prin Marea Roșie și Golful Persic? Eu zic că un an…
    Abia atunci vom vedea, cu adevărat, valoarea lor, și modalitatea de răspuns a forțelor navale mai spălate pe ochi.
    Tare mi-e că asistăm live și în direct, la un moment asemănător apariției portavionului.
    Părerea mea, hâc…

    10
  11. Ursule, se știe ca voi aveți o industrie de armament de top la nivel mondial. Produceți orice trebuie, mult peste americani sau europeni, sa nu mai spun de chinezi sau muscali. Bine, ati și inovat mult fiind pionieri în mai toate ramurile științei militare.
    Nu ne faci o listă cu necesarul armatei române și tot ce ar trebui sa comandam de la voi?😊

    3
  12. Inspectorul Marinei Germane Jan Christian Kaack: „Blue Whale (ELTA) wird aus (X)UULV getestet”. (google) Sistemul israelian va continua să fie testat a fi adoptat de Marina Germană. https://www.youtube.com/watch?v=vvJ6pzR7rYQ Rezistența UUV-ului este de 21-28 de zile pe mare între reaprovizionari, 10,9/1,12 m. 5,5 tone, arme antimine și antisubmarin. Le convine…

    4
  13. Аn occasion, Israel Shipyards in Africa: New Landing Craft for coastal shipping in the enclave of Cabinda, Angola, 24 m. 2-4 pieсes. https://www.israeldefense.co.il/sites/default/files/styles/full_article_image/public/_Uploads/dbsArticles/1708244650634.jpeg?itok=Vq1X5Lr5 „The Ivorian Navy acquires a second OPV 45 type high seas patrol boat https://www.youtube.com/watch?v=4oDnw3H_dZc OPV 45 patrol vessels is 45.7 metres long, has a beam of 8.6 metres and displacement of 300 tons. Maximum speed is about 24 knots and range more than 3 500 nautical miles at 12 knots. It can accommodate between 16 and 21 crew, and has additional berth for up to 24 personnel”. Аpropos: оn some of them two 20-foot containers can be transported at the same time,- control module plus missil module…

    3
  14. Pai ce sa fac, ma amuza armata romana:
    2 proiecte de curvete anulate si n au nici
    izmene de folosit ?
    Nu invatati de la noi nimic?
    https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Zealous_(R39)
    Citeste aici sa inveti ceva din barbiereala
    noastra. N a fost ieftin…..

    7
  15. In completare, am vazut azi acest articol, Hasan Özyurt, Contra-amiral(R), in prezent consultant la Meteksan Defense Inc., fix pe acelasi subiect: https://www.navalnews.com/naval-news/2024/02/analysis-an-operational-view-on-the-usv-attacks-in-the-black-sea-from-an-admirals-eyes/
    De citit as zice eu…

    7
    • Omu zice nimic nestiut.
      Eu zic ca au avut un sattelit uplink de la americani, ca fara asta e caam greu la asa distanta.😉

      4
      • De acord. Aparent numai rusii nu cunosc banalitatile astea…
        Ucrainenii folosesc Starlink de la inceputul razboiului pentru ghidare peste linia orizontului. Iar informatiile stim de unde le vin, Forte 11 etc samd e suficient sa arunci un ochi pe Flighradar.

        2
    • Că sa operezi eficient drone împotriva unei marine functionale nu e nevoie in plus de drone de mare altitudine/radar zburacios și de ceva apărare antiaeriană in larg (fregata Sachsen)?

      2
      • Mi-e teama ca nu mi-e clar la ce te referi. Daca ai in vedere ce fac ucrainenii, ei o fac fara o marina conventionala dar beneficiaza de suport informativ de la NATO/englezi/americani si legatura de date de la Starlink. Nu, nu ai nevoie de Sachsen in larg, dar ajuta sa ai ceva in aer.
        Daca te referi la barcile din articol, atunci ele ar putea sa faca protectia fortei unei flotile aflate in larg si ar beneficia de acoperirea AA de pe o nava mai mare. Deasupra lor ar fi un WatchkeeperX, fix la fel ca-n WW2 cand hidroaviatia noastra asigura recunoastere aeriana pentru navele aflate in larg.

        2
        • Rușii trimit aviația împotriva bărcilor rapide ale UA. Probabil că ar putea ajunge candva sa mobilizeze și împotriva dronelor marine și a zborurilor de supraveghere. În condițiile astea nu e mai convenabil sa ai o navă antiaeriană sa protejeze watchkeeper- ul de rachete cu bătaie de 300km decât să ții f35-uri in aer deasupra marii la fiecare operațiune cu drone marine?
          Mă întreb în același timp cat de disponibila ar fi aviatia stealth in caz de război, că așa cum sunt F35 ar fi nevoie de ele in valuri masive pentru orice atac… sa nu rămână în urma lor urma de apărare AA, că la întoarcere ar fi vulnerabile

  16. Se pare ca marina trebuie sa se re-inventeze. Exact cum dronele FPV cu un obuz au schimbat campul de lupta, asta vedem si la marina acum.

    Hai sa vedem cine inoveaza primul. Si in acelas timp sa vedem cine are cele mai mari pierderi de nave, dupa Rusia.

    2
  17. Vorbesc și eu ca „Amator dedicat ” pe speta asta. Plase de protecție? Dacă ții explozia la 6-7 metrii de corpul navei și explozia e în aer mare parte din efect se duce. Vor fi avarii dar nici pe departe la nivelul de a scufunda o nava.

    1
  18. Spike-urile alea ar merge și flotă riverana, nu de alta dar probabil că acum sunt depășite cam peste tot și pe lângă astea ar mai avea nevoie și de o apărare serioasă antiaeriană și antidronă (probabil că și dronele kamikaze de acum le pot face mari probleme)!

    • Si la ce merge flota riverana ? Nu merge
      pe o suprafata cunoscuta in timpurile
      contemporane. O flota riverana armat cu Spike dar si fara , ajunge in baia fluviului, cat e ea de adanca, cu echipaj cu tot.

      Un singur Spike lovit sub turela de la prova lui sau un Maliutka si sa vezi ce
      pateste…… Cine nu crede sa vada la Youtube T72 din Ukraina cum ii zboara capacul, cu o mica diferenta: La monitoare riverine sunt 60 de oameni la
      echipaj, nu 4 ca la T72.🫣

  19. „Rafael has launched the initial stages of production for the „Ice Breaker” cruise missile after receiving orders from two governments, a company executive said Feb. 21.”
    2х2 is suitable even for Shaldag V… „The 350-450-kg (770-990-lb.) missile can deliver a warhead to targets beyond 300 km” Well done!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *