Corvetele Visby… echipate si antidrona

Armata suedeza prin propria administratie pentru achizitii de echipamente (FMV) si compania Saab au pus la punct un nou ansamblu de modificari pentru corvetele din clasa Visby. Scopul este sporirea capacitatilor de aparare impotriva dronelor de mici dimensiuni  (UAS).

Noile capacitati confirmate prin teste pe corveta HMS Nyköping (Sursa foto: Försvarsmakten/FMV)

Programul are deja doi ani, de la faza de initiere la cea a implementarii modificarii. S-a inceput cu extinderea capacitatilor de descoperire ale radarului Sea Giraffe AMB prin modificări de software și noi echipamente electronice. Acest lucru a oferit radarelor capacitatea de a detecta aeronave foarte mici și lente.

In luna ianuarie a anului treut agentia pentru achizitii de echipamente a primit aprobarea pentru a integra pe prima nava solutiile dezvoltate, cu finalizare planificata pentru sfarsitul anului.

Lucrarile au fost finalizate cu testarea armamentului corvetei HMS Nyköping (K34), mai precis a tunului sau principal Bofors Mk3 cal.57mm, la distanta contra dronelor de mici dimensiuni.

Capacitatea antidrona ar putea fi implementata si pe alte nave suedeze, alaturi de sisteme de razboi electronic antidrona.

Pachetul de mai sus este o etapa in cadrul programului mai larg de tip Mid-Life Update (sau Visby 1st Generation/ V6) inceput in 2021 si care mai include:

  • modernizarea sistemelor existente la bordul clasei Visby
  • adaugarea unei capacitati de lansare de rachete antiaeriene
  • integrarea rachetei antinava RBS15 MK3, in locul MK2. N.B. inca nu e=se pune problema de MK4 ‘Gungnir”, aflata inca in dezvoltare.
  • integrarea torpilelor usoare Torped 47, intrate in serviciu in 2022 ( si care sunt asteptate si pe clasele de nave finlandeze Hamina si viitoarele Pohjanmaa)

 

La sfarsitul lunii mai 2025 Saab primise contractul de aproape 150 mil. euro (1,6 mld coroane suedeze) pentru implementarea sistemului Sea Ceptor pe toate cele 5 nave din clasa Visby. Modificarea primei corvete in acest scop era asteptata pentru inceputul lui 2026. Agentia suedeza pentru achizitii militare a plasat anterior, in noiembrie 2023, o comanda catre MBDA pentru sistemul SeaCeptor ce urmeaza a fi instalat pe corvetele in cauza. Lansatorul Extensible Launching System (ExLS) al Lockheed Martin este derivat din MK41, fiind compus din cate 3 celule si instalat intr-un total de 9 celule pe Visby, permitand astfel echiparea cu 36 de rachete CAMM.

Un ExLS mai poate impacheta cate 4 per celula si alte tipuri de rachete: RIM-116 Rolling Airframe Missile (RAM) Block 2, AGM-114L Longbow Hellfire sau AGM-179 Joint Air to Ground Missile (JAGM), dar si contramasuri NULKA.

ExLS (sursa imagine Lockheed Martin)

Integrarea lui RBS-15 MK3 pare sa nu fie „floare-la-ureche”, doar o modificare din programul CMS, fiind chiar nevoie de o noua trapa a lansatorului:

Lansatorul RBS15 cu noua trapa in test de lansare (sursa poza FMV)

Pana acum cativa ani, Visby era doar o nava purtatoare de rachete greu detectabila radar, dupa ce pana la inceputul deceniului trecut fusese doar „canoniera” si doar introducerea standardului V5 a adus capacitatea anti-mina, operarea elicopterului ambarcat si integrarea rachetei antinava RBS15.

Modificarile de mai sus arata ca doar o forma „stealth” („furisata”) compacta nu mai este suficienta astazi ca protectie a unei nave, satelitii, senzorii optronici multispectru de inalta definitie si dronele de recunoastere si atac fiind noi amenintari care necesita capacitati de aparare diverse si extinse.

Tot in 2021 se avusese in vedere si definirea unui concept pentru „Visby 2nd generation” (poate si o completare a numarului initial de 6 nave Visby – a 6-a nava a familiei, denumita „Uddevalla” fiind anulata desi i se cumparasera practic echipametele necesare ), o evolutie a Visby cu arme cu bataie ceva mai extinsa, insa in urma evenimentelor din Ucraina si a intrarii in NATO, Suedia a decis anularea acestui studiu si inceperea lucrului la o clasa mai mare de nave, practic fregate: „Luleå”.

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

Saab equips Swedish Visby-class corvettes with enhanced air defence capabilities

New Hatch System For Anti-Ship Missile On Visby Corvettes – Navy Leaders

Swedish Navy Developing Robotic Hatch For Future Anti-Ship Missiles On Visby Corvettes

| Altair

Sweden’s Stealthy Visby Corvettes Getting Mk 41 Based Vertical Launch Systems For Air Defense Missiles

 

33 de comentarii:

  1. Suedezii lucrează la fregatele Luleå, nouă nu ne trebuie, că în politică avem mulți adepți ai lui Lulea. Dacă cer rușii o bucată de pământ, păi le dăm cât vor.

    18
  2. In sfarsit o corveta buna, cu cost rezonabil intre 200 -300 mil $ cu dependinta de echipament de bord.
    Un vas ultra adecvat marinei romane, fara ifose de
    megalomanie. 8-10 din astea si este acoperit aproape
    totul modus operandi inclusiv deminarea.
    Ar fi interesant daca MAPN v a ridica manusa la asa
    ceva. Mie imi place.
    No further comment.😊

    35
    • Noi visam frumos dar astia de la ministerul apararii special fac tamam invers, aleg cea mai proasta soluție, prefera o românească struțo camilă.
      Radu Miruță spunea de corveta ușoară turcească ca ar veni prin aprilie, mai.
      Puteau sa se axeze pe C-Dome pt ea, si nu numai dar ciuciu .
      Apoi despre cele 2 OPV-uri pe care vor sa le facă la șantierul Mangalia, a declarat ca acestea costa mai mult pt ca sunt mai bine înarmate.
      Doar ca nu am vazut informații oficiale ce fel de OPV-uri se doresc si cu ce capabilități, ne dam doar cu presupusul.
      Pe lângă asta, ne gândim ca deja ne au bagat pe gat corveta europeana care e la un stadiu de prototip.
      Cat despre cele 2 fregate nu se stie de modernizare sau nu.

      Iar ca o paranteza, Shorad Vshorad ca multi am avut dreptate cand am scris aici, ca mai bine mergeam pe IRIS-T in loc de Rafael Spyder Piorun.
      Pai cu razboiul SUA IRAN, Israelul o sa intarzie mult si bine livrarea sistemelor,ca primul ar trebui sa ajungă in 2028. O sa intarzie mult si bine exact ca livrarea dronelor Watchkeeper.

      9
    • Decat turcisme si alte OPV-uri, clar, 6 Visby ar fi de vis!
      Totusi eu nu le-as baga intr-un camp de mine chiar daca au coca si suprastructura din fibra de carbon. Totusi lipsesc motoarele electrice care conteaza in operatiunile de deminare sau in cele antisubmarin.
      Ar fi bune ca nave de patrulare si lupta impotriva tintelor de suprafata si a celor antieriene, mult mai bune decat orice OPV se gandesc ai nostri sa ia. Dar as lasa lupta antisubmarin la fregate si deminarea la dragoare si vanatoarele de mine.

      12
    • Vizuina se astupa cu un GBU 57 imediat.
      Ce a fost cu Penn urile din Franta/Belgia in WWII?
      Acum bombele sunt mai grozave…
      Ce s a intamplat deunazi cu tunelele de balistice din Iran ?

      3
      • acu baza de la Muskö e de pin anii 50, pe vremea aceea Suedia avea artilerie de coasta
        nu tu bombe ghidate sau stiu eu ce heavy bomber
        oricum, Suedia n-are de gand sa intre in conflict cu americanii, rusii probabil ar incerca cu o mini nuke. zic si eu ca nu ma pricep
        penn urile de pin germania s-au descurcat binisor, pe vremea aceea

        Visby arata ceas, dar cand a fost lansata nu prea avea nici de unele, acum indeasa in ea tot felul de chestii, te intrebi unde au loc
        chestia cu stealth, naiba stie

        • Stealth e in majoritate exterior, anvelopa si vopsaua.
          In plus racirea iesirilor calde ca sa micsoreze stampila
          infrarosie. Atat.

          • Visby evacueaza gazele pe la linia de plutire, n-are cos de fum clasic, o solutie pe care am mai vazut-o parca si la Meko si la… Tetal 1.
            Materialul conteaza si el mult, nu-i doar vopseaua. Fibra de carbon ca si fibra de sticla nu reflecta undele radio la fel ca metalul. De pilda la Zumwalt foloseau lemn de balsa la suprastructura pentru diminuarea reflexiei radar. Si d-aia multe barci de agrement din fibra de sticla au reflector radar pe catarg, sa le vada aia mari.

            4
            • Si Saar 4.5 le are la linia de plutire, faptul asta nu micsoreaza
              semnatura. Cand la Saar 3 au vrut sa micsoreze semnatura
              au suprapus stropitoare de apa care udau bordajul
              cu apa de mare.

              1
            • Radar reflector pe catarg nu are legatura cu materialul
              de constructie de loc la vase de recreatie.
              De fapt aceste vase fiind mici , semnatura lor la radar este foarte mica si fireste in mod obligatoriu arboreaza acel
              radar reflector. In trecut cand am avut barca de asta,
              ridicam reflectorul cu o driza la nevoie in special cand
              ocoleam cornul african cand aparea la radar vre un vas
              comercial. Preventiva la piraterie.
              Vreau sa mentionez ca unghiul placilor de bord conteaza
              si mai putin materialul de constructie . Oricare unghi, mai mic
              sau mai mare decat 90° are mai mare contributie la
              ascundere/stealth.

              1
        • In afara de nefiind facute din materiale compozite
          viitoarele Saar 72 sunt si ele ceas😉

          https://www.navalnews.com/naval-news/2024/12/israel-initiates-reshef-class-corvette-program/

          Deja in constructie…..

          1
  3. Pret, costuri?

    • Daca ai fi in stare sa formulezi o propozitie completa, cu subiect si predicat, s-ar putea sa primesti chiar si-un raspuns… 🙂 Alternativ, exista Google si, mai nou, chiar si AI pentru astfel de intrebari…

      8
  4. @Marius – foarte misto or sa iasa navele astea! Au cam exagerat nitel cu capacitatile tehnico-tactice, numai cartofi prajiti nu face, dar una peste alta sunt nave bune. La ce semnatura radar are si la cat de mare e marea 🙂 ori dai peste ea din intamplare, ori esti foarte norocos. Este animalul ideal pentru Marea Baltica si cred ca nu s-ar face de ras nici in Marea Neagra.
    ExLS-ul asta e foarte flexibil, n-am prea citit despre el pana acum. Hellfire alea (nu stiam ca intra pe ExLS) sunt tare bune si pot fi folosite si impotriva USV-urilor si a UAV-urilor. Din ce poze am mai vazut, le vor instala in spatele suprastructurii, unde este helipadul. Oricum, Visby au fost prevazute din start cu spatiu pentru VLS, initial se vorbea sa puna Umkhonto pe ele.
    CAMM cred ca s-ar fi potrivit foarte bine si la noi… Dar dupa NSM, ni s-a promis ca ESSM va deveni „racheta Fortelor Navale Romane”. In secolul asta, sper…

    5
  5. Acum vor fi cu adevărat corvete și unele foarte potrivite pentru noi. Dacă e să ne uităm și la personal, în jur de 45 de oameni (cu AA poate 50?) ar fi o capacitate de excepție pentru Forțele Navale Române. Eu aștept cu nerăbdare să integreze cei de la Diehl IRIS-T pe VLS MK41, că asta ar însemna să meargă și pe ExLS (ar merge și la noi pe NPR-uri cu RAM/ESSM și ce ar mai fi în stock până la IRIS-T…).

    La un moment dat, când vor fi gata și navele din PESCO, ar putea deveni un fel de fregate pentru noi, însă până atunci, la ce avem nevoie, mai multe nave până în 1000t ar fi numai potrivite.

    Si ca incheiere, pentru Delta, ar merge și câteva Jehu de la Finlandezi…

    Vise umede din păcate…

    3
  6. Din moment ce se apuca de lucru, e clar ca au o idee clara ce fac, insa sunt curios cum vor amplasa celulele verticale (cel mai probabil in spatele suprastructurii), si cum va afecta lansatoarele de rachete antinava si lansatoarele de torpile (la Visby rachetele antinava sunt lansata de pe puntea imediat superioara liniei de plutire, de pe axul vertical al suprastructurii / main mast, iar torpilele sunt lansate de sub aceasi punte, sub helipad)
    Cred ca re-armarea cu intreg arsenalul (rachete antinava, torpile si rachete dedicate VLS), va face viata mult mai grea celor ce vor deservii aceste nave. Vor fi foarte inghesuite toate la bord, si…cam expuse chiar si focul unui tun de calibru mijlociu
    Pretul la nivel de 2019 ptr un Visby: cca 250 mil USD
    Daca adaugi modernizarile si upgrad-ul, depaseste bugetul alocat ptr OPV-uri

    6
  7. Au facut o treaba exceptionala cu navele astea. O modernizare facuta bine cu cap care sa tina pas cu vremurile.

    Toata marina lor trece printr-un proces de mornizare care tine cont de noua doctrina au trecut de la aparare coasta la controlul marii baltice impreuna cu ceilalti aliati din NATO.
    Asta inseamna strategie cu bataie lunga, cooperare cu aliatii si implicare.

    Marea Neagra putea sa se prezinte azi in aceeasi postura daca noi si bulgarii ne faceam temele cand am intrat in NATO. Impreuna cu turcii era o paine de mancat. Putea exista o flota nato la MN redutabila. Asa cum se face acum in baltica dupa intrarea Suediei si Finlandei in NATO.

    6
  8. In sfarsit un topic pe care toata lumea-i de acord. Mai rar asa ceva 😀

    Deci, hai cu Visby.

    2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *