LAHAT, adica Laser Homing Attack missile.
Este oficial faptul ca elicopterele militarizate de tip Mi-17 ale forțelor armate azere au primit rachete antitanc israeliene IAI LAHAT (SkyBow) bazate pe un sistem de ghidare laser semiactiv. In configuratia de baza, elicopterele sunt echipate cu 2 lansatoare a cate 4 rachete plus o statie electro-optica de detectie si ghidare tip MOSP-3000D. Astfel Azerbaidjanul a devenit primul client extern recunoscut al complexului LAHAT in versiunea de elicopter.
Mi-17 cu LAHAT si detaliu lansator
Practic aceasta explica faptul ca in octombrie 2013, Israel Aerospace Industries (IAI) a anuntat o comanda mare pentru o versiune de elicopter a LAHAT fara a divulga cientul.
Apoi, la inceputul anului 2014, IAI au efectuat cu succes trageri de testare ale variantei de elicopter LAHAT dintr-un elicopter din seria Mi-8 special modernizat. Au fost trase 8 rachete la distante de pana la 10km si altitudini de zbor de la 92 la 1830 de metri, atat din elicopterul in miscare cat si din zbor stationar, folosind atat iluminare de la bordul elicopterului cat si de la o sursa terta.
„Lahat” este un program al IAI inceput in 1992 in baza unui contract cu Ministerul Apararii al Israelului.program finalizat la sfarsitul anului 1998.
Racheta este destinata lovirii diferitelor tipuri de ținte: vehicule blindate, nave, constructii si fortificatii, elicoptere. Misiunea principala este distrugerea blindatelor si elicopterelor dincolo de raza de actiune a munitiei conventionale a tunurilor de pe tanc. Are eficienta in mediul urban si in situatiile in care daunele colaterale trebuie sa fie minime.
LAHAT cu lansare terestra si concept lansator (similar cu cel de elicopter)
Scopul initial al rachetei Lahat a fost cel de racheta ghidata de tanc pentru tragerea din tunul de tanc M68 respectiv Merkava MK1 si Mk2, de cal. 105 mm, sau tunurile de cal.120 mm MG251 (MG253) ale tancurilor Merkava Mk3 si Mk4, dar poate fi folosita și pe toate tipurile de arme de calibrele specificate (tunurile fara recul sau diverse lansatoare tubulare, de exemplu). Pentru calibrul 105 mm, racheta are manson din alama, iar in varianta pentru calibrul 120 mm are manșon scurtat si adaptor de acelasi diametru cu paletul.
Stocarea in tancuri a loviturii Lahat este compatibila cu suportii celorlalte munitii, avand lungimea de 975 mm, diametrul de 104,5mm iar spatiul suplimentar necesar stabilizatorului fiind de 285mm.
Detaliu LAHAT
Incarcarea proiectilului se face manual ca in cazul proiectilelor de tun conventionale. Cei de la IAI au dezvoltat, de asemenea, o versiune containerizata a rachetei Lahat pentru instalare pe vehicule blindate sau platforme aeriene.
Un vehicul 4×4, un blindat usor, un sistem AA autopropulsat, o drona, o nava usoara sau un elicopter pot transporta doua seturi de containere a cate patru rachete fiecare.
Viteza medie de zbor a rachetei este de 285-300 m/s (Brimstone atinge pana la 450m/s).
Daca timpul total de zbor al unei rachete la o distanta de 4 kilometri este de 14 secunde, tinta este iluminata doar pe partea finala a traiectoriei, timp de 2-3 secunde.
La lansarea de la sol (dintr-un tanc sau lansat din tub de pe o platforma la sol), distanta maxima de zbor este de 6–8 kilometri, iar pentru o lansare din aer ea atinge 8–13 kilometri.
Abaterea probabila circulară a rachetei de la tinta nu trece de 0,7 metri.
Lahat la iesirea de pe teava unui Merkava
La tragerea impotriva unor aeronave, racheta are o traiectorie plana, directa, iar la atacul tintelor blindate de la sol – este in arc vertical. Pe tinta racheta coboara la un unghi de peste 30°, pentru a lovi locurile cele mai vulnerabile, iar traiectoria lobata permite tragerea dupa obstacole sau curbe de teren, dincolo de raza vizuala directa a platformei lansatoare. Acest mod de operare este cu atat mai interesant in cazul iluminarii de catre terti (operatori de recunoastere, aeronave, UAV-uri).
Campul maxim de detectie al capului de ghidare este de 85°, iar cel urmarit vizual este de 25°. Un unghi mare de vizualizare al capului permite extinderea limitelor zonei de lansare a rachetelor si trageri cu traiectorie lobata.
Componentele adaptarii pentru tanc
In 2005, IAI a testat Lahat lansat din tunul Rheinmetall L120 al unui tanc Leopard 2A4. Pentru a permite tragerea cu LAHAT pana la 6km, sistemul de conducere al focului apartinand Rheinmetall Defense Electronics a fost modificat de IAI. Doua rachete au lovit cu succes ținte aflate la 4 km distanta, una stationara, cealalta in miscare.
LAHAT tras de pe Leopard 2:
Pornind de la tehnologia rachetei antitanc LAHAT, a fost creata si testata o racheta CLGM pentru uzul tancurilor indiene, insa contractul nu a fost semnat.
Publicitate LAHAT pentru India
CARACTERISTICI tehnice:
- Distanta de tragere maxima: cu lansare de la sol – 8km cu lansare aeriana – 13km
- Distanta eficace – 6km
- Viteza de zbor : ~285 m/s
- Capacitate penetrare blindaj: 800 mm blindaj laminat omogen
- Lungime: 975 mm
- Diametru: 104,5 mm
- Spațiu stabilizator: 285 mm
- Masa:
- proiectil de tun – 19 kg
- rachete – 12,5 – 13,5 kg
- lansator quad – 75 kg (cu rachete)
- Focos: cumulativ, tandem
Elemente ale STAR-80L in cursul testarii
Din caracteristicile de mai sus se observa LAHAT ca are calibrul relativ redus, de doar 104,5mm, comparativ cu Spike LR (130mm), ER (160mm) sau Hellfire/Brimstone (180mm). Aceasta ii permite si o masa de pana la 13,5kg la lansarea din tub, similara cu a rachetelor S-8/STAR-80L, sau a Spike LR, in timp ce Spike ER/Brimstone/Hellfire sunt mult mai grele, spre 50 de kg.
RAM cu LAHAT:
Cateva aspecte, de luat in seama…
Masa redusa permite ca un lansator cvadruplu sa aibe doar 75 kg cu tot cu cele 4 rachete LAHAT (similar cu un lansator cvadruplu de Spike LR care cantareste singur 27-30 kg plus rachetele de 14kg fiecare), pe cand lansatorul de Spike ER atinge 187kg cu tot cu rachete. Masa unui singur lansator M310 cu 2 sine pentru Hellfire este de 43,5 kilograme iar masa unui Hellfire este intre 45-50 de kilograme in functie de varianta. Deci teoretic in locul unui lansator cu 2 rachete Hellfire (143,5kg) ar putea intra ca masa aproape 2 lansatoare a cate 4 rachete LAHAT/Spike LR (150kg).
Doar ca o paranteza pentru alternativa IR, masa unei rachete FIM-92 Stinger (calibrul 70mm ca si APKWS) este de 10kg, deci s-ar incadra in amprenta de masa de mai sus, in timp ce o Mistral urca la 18,7kg (calibrul 90mm).
Deci un astfel de lansator pentru LAHAT este ideal pentru aeronave si UAV-uri de dimensiuni medii (clasele 2,posibil si 3 daca se vrea un numar mare de lovituri transportabile). Mai constatam ca masa de 75 de kilograme corespunde exact masei utile ramase unui Hermes 450 dupa ce i s-a facut plinul de combustibil (105kg).
De asemenea, masa utila a unui MH-6/MD530F / 540F (+408 kg masa fata de 530) este de aproximativ 500 de kilograme fara combustibil, ceea ce ii permite pe langa senzori si un pic de protectie sa mai poata cara doua perechi de rachete Hellfire plus munitii mai mici. Deci ar putea accepta un numar dublu de LAHAT/Spike sau STAR-80L.
Lahat pe MD530
Legat de eficacitate, cu cat este mai mic diametrul conului la munitia HEAT, cu atat scade si capacitatea de penetrare… iar deja intre calibrele 105mm si 120/122mm incepe sa fie o diferenta, in timp ce rachetele performante cam toate se duc la peste 150mm diametru. O varianta in cal.120mm a LAHAT ar fi putin mai grea, dar ar putea creste usor capacitatea de lovire.
Insa si-ar pierde o parte din flexibilitatea pentru tunurile de cal. 105mm sau cele fara recul in calibru similar. Sa ne reamintim ca LAHAT mai poate fi utilizata „possibly modified for 105–106 mm recoilless rifles, UAVs, HMMWVs, and SPAAGs .”
Marius Zgureanu
Surse:
http://nevskii-bastion.ru/lahat/
http://online.anyflip.com/pcle/nbyx/mobile/index.html#p=61
https://marvineng.com/product/m299m310-longbow-missile-launcher/
Citeste si:
In-artilerie-calibrul-si-distanta-nu-sunt-totul
Lansator-fara-recul-cal-106mm-si-120mm
Cockerill-Systems-lucrul-in-echipa-cu-uav
SOCAT: sistem-opto-electronic-de-cercetare-si-anti-tanc
Noul-pachet-Spike-pentru-aeronave
Spike-NLOS-lansat-de-pe-Tomcar-buggy
Rafael-Firefly-un-nou-membru-al-familiei-Spike
.
.
De aceea hermesul 450 se presupune ca foloseste lahat nu spike
presupunem… ar putea si Spike, simplificat, cu modul trage si uita..
asta era arma de care se vorbeste la H450? Spike?
Nu se stie exact, se vorbeste de mai multe variante. Eu am dat cateva exemple care s-ar incadra in masa utila, dincolo de bombitele LMM
Multumesc. Mi-ar placea Lahat, cabanuiesc ca se piate lansa si de pe teava Bizonului, are 105mm, nu?
Bizonul are 100mm, Lahat aproape 105, deci nu.
Fallarick insa da, are si 100mm.
* ar merge si un fel de t-55 cu maliutka 🙂 ma refer la amx-15 🙂
https://www.chars-francais.net/2015/index.php/liste-chronologique/de-1945-a-1990?task=view&id=1252
https://www.luch.kiev.ua/en/production/antitank-guided-missiles-and-guidance-systems/falarick-105-round-comprising-antitank-guided-missile
Mai exista rachetele Falarick dezvoltate de ucrainieni pentru Cockeril, nu stiu care e raportul calitate/ pret in ambele cazuri.
e link la sfarsitul articolului despre Falarick (Stugna modificat): 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/cockerill-systems-lucrul-in-echipa-cu-uav
si de la producator
https://www.luch.kiev.ua/en/production/antitank-guided-missiles-and-guidance-systems/falarick-105-round-comprising-antitank-guided-missile
pret racheta Stugna pentru Algeria – 18400$, in ca. 100mm pentru T-55, TR-85 (A308), antitanc A407… A430 – pe monitoare
https://vpk.name/en/532187_several-thousand-stugna-anti-tank-missiles-were-delivered-to-algeria-from-ukraine.html
https://vpk.name/file/img/v-alzhir-postavleno-s-ukrainy-neskolko-tysyach-protivotankovyh-raket-stugna-vv59svix-1628938621.t.jpg
LAHAT e estimat pe la 20-25k $ in 1999… cu un plus de performanta fata de ucraineana…
https://www.afcea.org/content/israel-designs-antiarmor-missile-fire-out-tank-guns
M am uitat pe ce ai scris despre posibila cooperare cu industria din Ucraina . Un link din Frontierindia.
https://frontierindia.com/war-reinforces-russian-weapons-credibility-ends-soviet-arms-era-with-ukraines-exit/
Pe lângă aberațiile din articol
„In short, the Russians proved the reliability, maintainability, availability, survivability, durability and winnability of their weapons.”
mai sunt lucruri interesante.
„As a result of the special operation, most of Ukraine’s military-industrial enterprises that repaired and modernised Soviet equipment were destroyed. Stocks and repairs of equipment of foreign customers, primarily aviation and armoured vehicles, will be affected. Russia and, to some extent, Belarus and a few East European countries will step into this role.”
„With Ukraine out of the picture, these countries will be forced to buy expensive U.S. or European weapons. ”
Catalogul ala are o grămadă de lucruri interesante. Sokil-300 la 1,5 mil euro are super pret,de exemplu.
Dacă am dori sa începem o colaborare cu ucrainienii moment mai bun ca acum nu mai găsim. Industria lor nu mai poate onora comenzi, am văzut ca vor sa si mute o fabrică de tractoare in Romania, piata lor riscă sa fie acaparată de rusi, produsele lor nu arată rău, cel puțin pe hârtie. Cred că si lor le ar conveni sa aibă surse alternative de aprovizionare, rachetele ucrainiene cine stie cand vor mai fi produse in Ucraina, le au bombardat rușii fabricile. Le am putea produce noi, nu au tupeul rusii sa ne bombardeze.
yep, exact
Doar ca unele chestii, multe, erau facut in estul Ucrainei. Daca nu au evacuat deja, si rusii ocupa zona, nu prea vor avea ce sa transfere… vor trebui licente si luat de la zero la noi.
Licente, poate resursa umană, voința sa fie , ar fi benefic pentru ambele părți.
deja in acordul de colaborare militara cu Ucraina sunt excluse licentele, daca imi amintesc bine.
– vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor;
– activitatea comună de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnico-militar și schimb de rezultate ale unei astfel de activități;
– schimbul de informații și de experiență în standardizarea, codificarea, controlul calității tehnicii militare în cadrul programelor comune ale cooperării în domeniul tehnico-militar, în conformitate cu legislația în vigoare.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/244458
ok, cred ca citisem alta versiune la un moment dat
Frontier India, frate!
„The war followed the pattern seen in Afghanistan, Vietnam and other places where Russian arms and strategy (although the Soviets themselves failed in Afghanistan) finally prevailed against western arms, tactics and training.” Ce-au inteles si astia din istorie! Mai ales ca in Ucraina acum mai ales armele si strategiile rusesti (care-or fi alea) castiga, e evident de la Kiev la Harkov! (Or fi Ucrainenii inarmati majoritar à la Rus, dar fara armele vestice alta era povestea acum).
„Ukraine lasted longer against Russia due to its Soviet-era arms and not relatively newer western weapons.” Ca si cum ai zice ca a rezistat fiindca are mai multi vorbitori de rusa.
And the winner is…: „Russian precision bombing was also on full display”.
Sorry pentru off-topic, dar era prea funny!
Interesanta dracovenia
Mișto filmuleț, ma refer la tragerea cu tunul de pe tanc. La prima lovitură pentru ținta stationară s-a observat clar „abaterea” loviturii…i-a făcut praf galeții…
Acum, ca să fiu cârcotaș până la capăt…au fost prezentate doar lovituri din lateral…iar asta mă duce cu gândul doar la angajări ale țintelor din poziție staționar camuflată…altfel spus, o ambuscadă și între noi fie vorba câmpul de luptă nu este prea des scena ambuscadelor…cum este el prezentat în filme unde inamicul complet „retard” este întotdeauna cu chiloții în vine în cea mai convenabilă poziție și distanță!
Acum cu legat de faptul ca:”Racheta este destinata lovirii diferitelor tipuri de ținte: vehicule blindate, nave, constructii si fortificatii, elicoptere” ar trebui sa trecem în plan secundar : „Misiunea principala este distrugerea blindatelor” dintr-un blindat aș adaugă eu și acord un „da” pentru sugestia ta, ca o variantă de inarmare a UAV-uri din dotarea armatei, cu o mică rezervă…nu as lua în calcul LAHAT ca fiind unica optiune și am destule motive sa fiu rezervat…
Lahat iti ofera pentru tanc capacitatea de a distruge tinte dincolo de cei 3-4 km clasici in lupta de tancuri.
Tocmai ca am precizat mai ales STAR-80L, ca lovitura multirol, si spike LR/MR care ar putea sa se incadreze in aceleasi conditii.
Iar pentru patrulare aeriana, 4x Stinger, sau 2x Mistral
„Lahat iti ofera pentru tanc capacitatea de a distruge tinte dincolo de cei 3-4 km clasici in lupta de tancuri.”
Corect. Cand au introdus ATGM trase de pe MBT, Rusii exact asta urmareau, sa compenseze inferioritatea tunurilor lor in precizia la distanta (comparat cu cele vestice). In plus o racheta de genul asta e buna si impotriva elicopterelor sau dronelor (daca le vezi). Eu o consider foarte utila vehiculelor de sprijin gen Centauro sau AMX10RC cand fac vanatoare de tancuri, le permite sa stea in afara bataii eficace a tunurilor de MBT.
In rest, Israelienii – practici ca de obicei, daca tot au pus-o pe tancuri, de ce sa n-o monteze pe orice altceva o poate căra?
La noi, cu cate piranii 3 sau 5 avem/am comandat, s-ar putea bricola vreo doua brigazi blindate usoare centrate in jurul cate unui batalion de 44-45 de tancuri usoare pe sasiu Piranha V cu turela Cockerill XC-8 105/120mm care ar putea avea si Lahat. Astea ar servi de forta de interventie rapida sau cavalerie usoara pentru brigazile grele (mecanizate). Ai nostri insa – pacifiști, nici rachete n-au pus pe piranii.
da, in principiu, insa as prefera adaptarea unei variante cu plafon mai jos a sasiului Piranha V, asa cum au facut francezii cu Vextra, sau AMX-10RC, sau italienii cu Centauro.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/AMX-10_RCR_14juillet_Metz_profil.jpg
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2018/07/6e81a35ce14f839027b7ffd4dee409b4.png
https://www.revistaejercitos.com/wp-content/uploads/2021/05/Foto4-800×1024.jpg
Nu ditamai autobuzul + ditamai turela pe el. Asa NU:
https://external-preview.redd.it/5oaYW6rFmcM5FuqZRIJeuq3vRQNIrpg8IH5P1BTLWKI.jpg?auto=webp&s=392a72a99e6907f3c94216e5b38583a6462e3904
Acu’, ca ne-am pricopsit cu piranii, cu astea defilam.
„plafon mai jos al sasiului Piranha V”. Banuiesc ca se poate, daca-l faci asa din start si nu prevezi sa mai bagi infanteristi in cutie. Turela cu 120mm va fi insa mai inalta decat aia cu 105. Cockerill 120 mi se pare OK ca inaltime, mai ales ca tunul are unghi inalt de tragere si tir indirect pana pe la vreo 10km (trage si Falarick); de exemplu aici – pusa pe un Rosomak: https://thaimilitaryandasianregion.files.wordpress.com/2015/11/main_p1642814.jpg
Oricum noi vorbim discutii, ca n-o sa faca nimeni (la noi).
Exista un proiect interesant, sasiu k9 + turela Cockeril, trebuie sa mai citesti frontierindia si alte chestii indiene, dar probabil nu va fi construit.
Când oi fi mai amărât, citesc, e distractiv. Acum, fără mișto, are și informații ok.
Sud-coreenii au pus turela Cockerill de 105 pe șasiu de K21, cred ca—l și produc. Dacă e amfibiu ar face casa buna cu K21 IFV și K30 Biho.
Mai există alt proiect in afară de k21-105. Cred ca voi scrie despre el.
Pindad?
Ok, nu stiam de Pindad. Subiectul e de analizat. K9 a fost vândut in India inclusiv licența. K9 a fost construit de firma privată Larsen&Toubro. Acu’ ce sa zic, eu am scris despre industria autohtonă de stat. Indienii s au săturat de ineficientăa firmelor indiene de stat si au implicat firme private . L&T a mers asa de bine încât a livrat k9 contractate de armata indiană înainte de termen . Cand indienii si au pus problema sa se doteze cu un tanc usor L&T a propus ca pe sasiul k9 pe care l produce sa pună o turela Cockeril et voila light tank. Coreenii au propus desigur K21-105. Nu stiu carevafi rezultatul final, ce licența au vândut coreenii la k9, dar fima L&T pare serioasă și cred ca poate scoate un produs competitiv fără asistenta correnilor folosind sasiul pe care l produce deja, panla urmă ambele proiecte folosesc o turela Cockeril, sasiurile sunt diferite. Un dezavantaj la proiectul indian e greutatea, depășește greutatea maximă admisă de armata indiană, dar nu e sigur nici măcar dacă indienii vor un tanc usor.
Pai la usoare, sunt niste variante interesante… eu astept MPF-ul…
https://www.rumaniamilitary.ro/bae-systems-mpf
Si PL_01 era interesant… un CV90 evoluat
https://www.rumaniamilitary.ro/articol-de-bagat-unghia-in-gat
Altele…
https://www.rumaniamilitary.ro/reinfiintati-arma-cavalerie-inlocuirea-tunului-antitanc-cal-100mm
https://www.rumaniamilitary.ro/un-nou-tanc-usor-pentru-parasutistii-americani
https://www.rumaniamilitary.ro/un-nou-tanc-usor-chinezesc
https://www.rumaniamilitary.ro/tancul-usor-sabrah
https://www.rumaniamilitary.ro/tancul-expeditionar-usor-si-parasutabil-al-bae-systems
https://www.rumaniamilitary.ro/boxer-mgs-cu-turela-john-cockerill-defense-3000-series
https://www.rumaniamilitary.ro/tunul-pe-roti-o-clasa-de-vehicule-necesare
https://www.rumaniamilitary.ro/autoloader-ul-de-pe-mgs-stryker
HC-8
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2013/12/b-1024×768-CMI-Defence-Cockerill-XC-8-120HP-01.jpg
e-te-l, l-am prins in 2018:
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2018/06/DSCF9173.jpg
si Tulpar, tot cu Cockerill
https://www.rumaniamilitary.ro/olecuta-de-eurosatory-prima-transa/dscf9027
https://www.rumaniamilitary.ro/masina-de-lupta-a-infanteriei-turce-tulpar-si-noutati-idef-2013
Variante sunt pe segmentul asta. Problema e cine bagă banii in asa ceva. Momentan chinezii au Type 15 si indienii n au nimic sa i opună. Vom vedea dacă găsesc ceva pe masura Tupe 15 pe care sa l fabrice in India .
Am inteles, pentru ce a fost gandita LAHAT ce poate face iar atunci cand am publicat opinia mea am avut in vedere strict dotarea armatei noastre, ca potential utilizator.
Utilizarea LAHAT ca proiectil antitanc (racheta antitanc ghidata laser) dupa mintea mea nu este deloc o solutie rea doar ca acest lucru ar presupune si prezenta in dotare a unui tanc cat de cat serios, nu doar o potrivire de calibru care sa iti pemita lansarea ei de pe ce avem noi in dotare…ca devine groasa rau dupa prima bucata trasa…altfel nu am am ce sa-i reprosez produsului in sine si mai ales tie care ai depus munca de documentare si prezentare pentru un articol bun.
De acord, pentru un nou tanc, cat despre ce faci dupa lansare… pai daca poti sa o tragi dincol ode distanta de riposta directa a inamicului… reincarci, ce sa faci? 🙂
Ma astept ca vaiantele mai noi de LAHAT sa inceapa sa isi extinda raza de actiune, ca au aparut totusi noi pulberi si electronica si senzorii au evoluat.
Mai uita-te o data, e deasupra galetilor, chiar in sasiu, ai si stop cadru la 0:29.
In primul clip ai si lovituri frontale. Iar in al doilea, ma ales unde tinta in miscare, provocarea e sa il lovesti din lateral, nu din fata, nu?
Bine Marius, ai dreptate…nu doresc sa intru intr-o polemica ..nici legat de distanta de la care este lansata racheta, parametri tehnici nici ce poate face sau ce nu poate face si/sau daca este potrivita pentru noi sau nu…am sa-i las pe altii cu experienta sa isi exprime punctul de vedere.
Legat strict de subiect si de discutia dintre mine si tine pe aceasta tema, sunt prea multe alte lucruri care „ne scapa tuturor” cu voie sau fara voie !
PS.
Provocarea este ce faci in T55 / TR 85 sau in Bizon dupa prima lansare….
eu doar am scris ce se vede, nu e nici o polemica.
Am mai scris ca indienii au refuzat racheta, nu e clar de ce.
cat despre TR-85/T55, sa lanseze ce? Falarick?
Corect !
Pentru lansare dintr-o platformă blindată din dotarea armatei dacă nu ar fi atât de scumpă o lovitură și noi am vrea morțiș să facem lucrurile asa cum trebuie cred ca LAHAT ar fi o variantă bună integrat pe TABC, care inclusiv cu mizeria aia de motor saviem se mișcă acceptabil deși numai blindaj nu se pot numi cei 8 cm. Dar pentru mobilitatea si rolul TABC artificiile gen LAHAT îl pot face game chager și poate angaja de la o distanță safe orice convoi inamic de aprovizionare sau transport. Poate sa ia în serios pe lângă misiunile de cercetare și sarcini de close suport pentru diverse grupări.
Cat despre „purtatoarele de țevi” cu ce avem în ogradă LAHAT si nu numai ar trebui sa fie subiect închis în toate variantele lui inclusiv de rachetă ghidata AT.
Da foarte interesante.
Evreii scot niste produse de salivezi numai uitandu-te la ele.
Dracovenia asta se preteaza foarte bine pentru a ataca cu drone dotate cu lahat , coloane de blindate inamice.
Vreau si eu vreo 80 buc drone hermes 450 + 960 buc LAHAT din astea 🙂
Fac toti banii
ps: stie cineva ce fel de nave pot fi atacate si neutralizate de aceste rachete ??? vedete blindate…ambarcatiuni de mici dimensiuni ??
Sau poti scufunda si ceva mai mare … de ex o nava purtatoare de rachete „sovietica” Buyan (la cum e construita Buyan-ul eu ca operator de drona i-as da 1 in prova, deasupra liniei apei, si una in „castel” si bye bye buyan
LA astea mă referea nu la bombițele alea patetice. https://www.thinkdefence.co.uk/martlet-lightweight-multirole-missile-lmm/
da, 13kg:
https://www.rumaniamilitary.ro/rachete-multirol-thales-lmm-integrate-pe-turele
https://www.rumaniamilitary.ro/thales-lmm
in ultimul e la urma si Textron Fury, adica bombita derivata din LMM, FreeFall LMM (FFLMM), deja interata pe WatchKeeper
Bombitza aia sau 2 bucati ca duce 4 ar trebui sa fie in stare sa scoata din joc un BUK TELAR sau un TOR-M1 sau chair si un Smerch. Pentru tancuri sunt alte scule.
Daca cautati pe facebook pagina ” fly over mountains” puteti spune daca in postarea de la 18:55 este un avion radar care se alimenteaza de la un avion cisterna?
Da