Patriot vs TLVS

Recentul atac din Arabia Saudită ne-a arătat cât de vulnerabile pot fi obiectivele fixe în fața atacurilor cu drone și/sau cu rachete de croazieră.

Ca de obicei, în astfel de cazuri, primii care apar sunt detractorii de ”serviciu” ai sistemelor care au dat greș. Analizele obiective sunt rare în spațiul public și, chiar dacă sunt, fiecare are tendința de a citi doar ”analiza” care este în concordanță cu propriile-i păreri, deja formate. Războiul informațional își ascute săbiile și cauzele reale și obiective care au condus la eșecul respectivului sistem de arme, dispar în ”zgomotul asurzitor de fundal”.

Nu cunoaștem și nici nu vom cunoaște vreodată cauzele reale care au condus la succesul operațiunii iranieneyemenite din Arabia Saudită, nici pe cele ale distrugerii de către israelieni a unor sisteme Pantsir în Siria, nici ce a condus la doborârea unui avion rusesc de patrulare maritimă de către un sistem S-200 sirian în timpul unui atac israelian sau cât de reală și, mai ales, în ce condiții, avioanele F-35 I Adir au putut efectua un raid pe teritoriul sirian fără ca bateriile S-300 / S-400 de construcție rusească să le fi putut detecta.

Astfel de analize sunt efectuate de analiști și specialiști cu acces la informații militare clasificate și cu o bună pregătire în materie. Desigur, și noi ne putem folosi logica, bunul-simț, putem să ne uităm la condițiile geografice și la caracteristicile tehnice din surse publice pentru a ne putea face o idee. Obiectiv vorbind, fiecare sistem are plusurile și minusurile sale, depinde doar de utilizatori să-i folosească 100% potențialul. Unele sunt mai noi, cu senzori mai buni dar scumpe, altele folosesc senzori mai vechi, mai puțini capabili, dar au și un preț mult mai scăzut… Și în tot acest balamuc mai avem parte și de PR-ul agresiv practicat de cam toată lumea care activează în domeniul producției de armament.

Una din concluziile mele este că obiectivele fixe sunt extrem de vulnerabile în fața rachetelor de croazieră înalt subsonice cum ar fi, cu titlu de exemplu, Tomahawk, Kalibr sau Storm Shadow/Scalp/MdCN.

Nu știu câți dintre voi au auzit de TLVS (Taktisches Luft Verteidigungs System), dar cu siguranță, unii dintre voi au auzit de MEADS. Astăzi, avem plăcerea să vă prezentăm traducerea/adaptarea articolului scris de Stefan Nitschke și publicat în revista Wehr Technik III/2019 (pag. 70-73). Sublinierile cu italice ne aparțin. Vorbitorii de germană îl pot accesa direct de aici.

MEADS TLVS

Apărare antiaeriană cu baza la sol

Nu există alternativă

Prin planificarea actuală, Armata Federală își propune să achiziționeze Sistemul Tactic de Apărare Antiaeriană cu baza la sol TLVS (Taktisches Luftverteidigungssystem) bazat pe Sistemul de Apărare Antiaeriană MEADS (Medium Extended Air Defense System). Se intenționează ca acesta să înlocuiască sistemul folosit în prezent, bazat pe  PATRIOT. Totuși, pentru modernizarea apărării antiaeriene cu baza la sol nu este permis să se ajungă la soluții scumpe și cu riscuri ridicate, ceea ce ar însemna că proaspăt adoptata Uniune de Apărare Europeană PESCO (Permanent Structured Cooperation) ar ramane fara continut.

Procese de adaptare la situația generală

Sistemul actual de apărare antiaeriană cu baza la sol, Patriot PAC-3, este considerat o componentă importantă a apărării antiaeriene integrate. Este conceput pentru apărarea antiaeriană împotriva țintelor din cadrul nivelului inferior (lower layer) fiind destinat pentru angajarea rachetelor care au reușit să străpungă nivelul superior de apărare antiaeriană (upper layer).

În cadrul măsurilor de modernizare adoptate în ultimii 10-15 ani, au fost efectuate modificări diferite la sistemul de rachete de apărare antiaeriană Patriot (Lansatoare pentru PAC-3, Sistemul de comunicații și de prelucrare a datelor, Sistemul operațional de conducere a apărării antirachetă), urmărindu-se adaptarea acestuia la amenințările aflate în permanentă schimbare. Prin aceasta devine evident faptul că sistemul Patriot dispune de un potențial de creștere care nu a fost nici pe departe epuizat, potențial care include și sistemele mobile de conducere și de informatii, văzute ca și componente esențiale ale apărării antiaeriene cu baza la sol, în cadrul unei apărări antiaeriene integrate moderne.

În opoziție cu Patriot se situează soluția reprezentată de sistemul MEADS (dezvoltată sub conducerea TLVS GmbH, formată din MBDA Deutschland GmbH și Lockheed Martin) ca și componentă esențială a viitoarei TLVS. MEADS a fost dezvoltat pentru a înlocui, în final, sistemul Patriot și pentru a constitui – împreună cu Iris-T SL (Surface Launched) în rolul de rachetă secundară – un dispozitiv de forțe interconectat în rețea. Cea de-a doua rachetă a sistemului – IRIS-T SL – este menită să anihileze riscurile suplimentare reprezentate de arme de atac aerodinamice din gama celor tactice și substrategice/strategice, așa zisele Cruise Missiles. Prin acest sistem, Armata Federală se va înzestra cu un sistem adecvat amenințărilor, orientat spre viitor, sistem care oferă o apărare completă de 360 grade împotriva întregului spectru de ținte, mai ales împotriva rachetelor ultramoderne tactic-balistice și împotriva rachetelor de croazieră, sistem care va putea fi utilizat în mod flexibil și care va asigura sustenabilitate ridicată Armatei Federale. Vorbind în favoarea unui TLVS bazat pe MEADS, partenerii industriali/producătorii sistemului, argumentează și motivează necesitatea TLVS pentru asigurarea „suveranității naționale asupra tehnologiilor-cheie ale sistemului” (n.n. a sistemului de comandă și control) cât și costurile reduse de funcționare și mentenanță.

NextGen Patriot versus MEADS

Raytheon și Rheinmetall au dezvoltat un concept bazat pe NextGen Patriot, care oferă o soluție comparabilă, care­­ ar costa mai puțin de jumătate din actuala abordare a sistemului TLVS. La sfârșitul lunii aprilie, cei doi parteneri industriali ai sistemului Patriot au declarat că cerințele Armatei Federale de a avea un sistem de apărare antiaeriană tactic de ultimă generație ar putea fi rezolvate prin completarea sistemului actual cu un sistem radar nou cu capacitate de 360 grade.

Din punctul de vedere al producătorilor, avantajele sistemului NextGen Patriot oferit Armatei Federale ar fi evidente. Ca alternativă la MEADS – componentele sale de sistem, care și-au dovedit capacitatea prin folosirea lor în intervenții, nu oferă doar posibilitatea de creare a unei „retele modulare și în acest fel unei rețele de apărare antiaeriană cu baza la sol flexibilă”, ci și un potențial considerabil de a reduce costurile. Toți utilizatorii din cadrul Alianței ar putea beneficia de aceste efecte pozitive, lucru care nu poate fi realizat de nici un alt sistem de apărare antiaeriană.

Raytheon subliniază că astfel ar putea fi realizată, foarte probabil, interoperabilitatea între cele 15 „state-utilizatoare”.

Într-o declarație anterioară Raytheon arăta că, prin cooperare, utilizatorii de sisteme Patriot ar putea beneficia de un suport intensiv în domeniile critice ale duratei de viață a sistemului, costuri de mentenanță și operare.

De la integrarea sistemului Patriot în diversele arhitecturi naționale, țările participante au plătit, împreună, bani mulți și și-au împărțit între ele obligațiile.

MEADS TLVS

Digitalizarea lui Patriot a dus la o reducere suplimentară a costurilor de exploatare și întreținere. Raytheon afirma de asemenea, ca această treaptă de evoluție datorată arhitecturii deschise, cu integrarea altor sisteme și utilizarea de noi tehnologii scade și mai mult costurile de exploatare și întreținere. Producătorul a declarat că utilizatorii Patriot intentionează să meargă pe drumul digitalizării, iar acest lucru este posibil, în ziua de azi, fără costuri de dezvoltare.

Progresul din programul MEADS este recunoscut de către clienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Curtea de Conturi SUA (Government Accountability Office; GAO) a constatat, într-un raport din martie 2010, că tehnologiile decisive ale tuturor celor cinci componente esențiale ale MEADS (radarul de supraveghere și de ghidare a focului, lansatoarele, mecanismele de reîncărcare, sistemul de comandă și conducere a focului) sunt pe deplin dezvoltate. Germania, Italia și SUA deja le-au aprobat.

Ministerul Federal al Apărării a confirmat în raportul său referitor la stadiul actual al MEADS, că programul trinațional este în grafic din punct de vedere financiar și apreciază că, în comparatie cu Patriot, prin soluția oferită de MEADS, armata federală va beneficia și de o protecție completă de 360 grade împotriva amenințărilor actuale și viitoare. Potrivit aprecierilor Luftwaffe și ale Trupelor terestre, MEADS, prin capacitățile sale Plug-and-Fight oferă posibilitatea de a integra atât componentele existente, cât și cele viitoare. Conform părerii partenerilor industriali, MEADS oferă capabilități pe care sistemele de apărare antiaeriană existente nu le au încă, și anume: un senzor radar de putere mai mare, cu o rază de acțiune mărită, o sensibilitate mai mare și un subsistem IFF modern (recunoaștere Prieten/Dușman), ceea ce oferă o protecție mai bună pentru proprii piloți pe timpul îndeplinirii misiunilor.

Partenerii industriali MEADS apreciază că viitoarele costuri de producție pentru MEADS sunt comparabile cu costurile altor sisteme de apărare antiaeriană. Estimările se bazează pe costurile curente ale componentelor cheie (rachete, module de transmisie și de recepție pentru radarul de supraveghere și de ghidare a focului, software și electronica lansatoarelor). În opinia responsabilului din cadrul guvernului pentru programul MEADS, costurile de exploatare și întreținere previzibile pentru MEADS vor fi cu aproape jumătate mai scăzute decât costurile de întreținere pentru Patriot. Avantajele acestei cooperări internaționale vor prevala în raport cu participația europeană la costuri de 42% (cost sharing).

Conform unei estimări neoficiale, făcută de Lockheed Martin în februarie 2015, MEADS ar putea să fie achiziționat și instalat atât în cadrul NATO, de numeroși aliați, cât și de alți clienți care își doresc acest sistem.

O analiză publicată de Institutul de Cercetare al Societății Germane pentru Politică Externă (DGAP) în februarie 2015 (vezi Christoph Grams, „Das Medium Extended Air Defense System (MEADS) – ein Pruefstein fuer Deutschlands Streitkraeftetransformation? – Piatră de incercare pentru transformarea fortelor armate?”) subliniază că MEADS, este pe deplin apt să fie încadrat în rețea, într-o „structură compusă din senzori suplimentari și efectori încoporați, va dispune de multiplicatorii (necesari) de efectivitate – cum ar fi în descoperirea, indicarea preliminară, supravegherea țintelor în cadrul retelei de senzori multipli, ceea ce face propriu-zis diferența dintre MEADS și Patriot în ceea ce privește capacitatea de performanta operațională”. Potrivit studiului mentionat, pentru a putea asigura zona de protecție pe care o acoperă MEADS, sistemul Patriot folosit până acum ar necesita de patru ori mai multe sisteme.

Se consideră ca fiind o certitudine următorul lucru: MEADS, în comparație cu sistemele existente în prezent (cu baza la sol) cum este Patriot, va proteja o zonă mult mai mare, deoarece radarul multifuncțional (MFCR) – folosit în scopul detectării și urmăririi rachetelor, dispune de o rază de descoperire mărită.

În plus, radarele MEADS ar putea (după ce ar suferi modificari) să fie conectate într-o rețea de așa manieră încât distanța de detecție crescută să fie suficientă inclusiv pentru apărarea în cadrul stratului aerian superior.

Pentru asta nu ar trebui decât ca o rachetă de interceptare pentru stratul superior să fie integrată prin interfața Plug & Fight, utilizându-se astfel extensia adecvată a funcției de control a focului existentă în sistemul de comandă și conducere a focului.

Studii recente au arătat ca în stratul aerian inferior, adică zona în care MEADS poate fi utilizată, probabilitatea de a lovi direct ținta (direct hit) cu peste 85% și de a o distruge (kill probability) cu 95% este realistă în cazul în care se trag două rachete MEADS/PAC-3 MSE (Missile Segment Enhancement).

MEADS TLVS

Din informațiile publicate cu privire la capacitatea de a manevra, în corelare cu „secțiunea transversală radar mică” pe care o prezintă amenințările venind de la rachetele balistice moderne (ca de ex. sistemul rusesc Iskander), se presupune că racheta PAC-3 ar avea probleme în combaterea amenințărilor de acest tip atunci când ar fi dirijate de radarul de conducere a focului utilizat de sistemul Patriot. Prin dezvoltarea rachetei PAC-3 in directia PAC-3 MSE (care prezintă un motor îmbunătățit cu o capacitate mai mare de accelerare transversală) se garantează că punctul de interceptare se va afla în straturi aeriene mai înalte față de cele asigurate de sistemele existente, adică la o înălțime unde rachete balistice ca Iskander încă nu-și pot etala pe deplin manevrabilitatea.

O privire în viitor

Sistemele moderne de apărare antiaeriană sunt prin natura lor extrem de complexe și, prin urmare, este normal să parcurgă faze îndelungate de proiectare, dezvoltare și implementare până devin disponibile pentru utilizarea militară ca sisteme cu un ciclu lung de durată a vieții.

Prin urmare, conceptul împărțirii programului de dezvoltare MEADS în două faze: (i) cea a fazei CDR (Critical Design Review) și (ii) a fazei post-CDR s-a dovedit rezonabil. Cea de-a doua fază conține restul activităților de dezvoltare, integrare și testare ale Contractului de Design & Dezvoltare (Contractul D & D) cât și activitățile suplimentare care vor fi prestate la solicitarea clientului final. Firmele participante la programul de dezvoltare MEADS continuă lucrările conform planului, în baza contractului de dezvoltare existent. Adepții acestei soluții afirmă că o renunțare la continuarea obiectivului trinațional de dezvoltare și achiziție ar atrage după sine consecințe, mai ales pentru Germania.

SUA și-au dat consimțământul de a da acces la tehnologiile sale pentru partenerii săi europeni (tehnologii cum ar fi racheta PAC-3 și radarul de conducere a focului MFCR). Astfel, transferul de tehnologie se dovedește a fi unul dintre stâlpii de susținere ai programului MEADS și reprezintă șansa continuării cu succes a acestuia în scopul realizării unei apărări antiaeriene integrate a NATO.

Ambele propuneri de sistem – NextGen Patriot și MEADS – oferă viitorului utilizator posibilitatea de înlăturare a acelor deficiențe din zona short range si very short range, deficiențe care au reieșit în urma desființării artileriei antiaeriene a fortelor terestre. Spectrul obietivelor (țintelor) aeriene include aici drone, elicoptere, avioane de luptă pentru susținerea aeriană de la mică distanță (Close Air Support-CAS), inclusiv arsenalul de armament al acestora, până la rachetele de croazieră din clase de viteză diferite.

Sistemul existent – sistemul ușor de apărare antiaeriană (LeFlaSys/Stinger) – a ajuns la sfârșitul duratei sale de viață și nu mai îndeplinește cerințele „apărării antiaeriene cu baza la sol” pentru zona apropiată („short range”) și zona imediat apropiată („very short range”) în cadrul conflictelor actuale și viitoare. Prin urmare, rezultă necesitatea implementării unui sistem complex adaptat modificărilor spectrului de amenințări NNbS (Nah – und Naechstbereichschutz – Protecție în zona apropiată și în zona imediat apropiată).

Anvergura acestei probleme o demonstrează una din cerințele NATO, luând ca exemplu armata federală: Pe termen lung, după 2030, trebuie asigurată protecția a opt brigăzi, trei Comandamente de Divizie și a unui Comandament de Corp de Armată. Mai mult, capacitățile existente pentru protecția celor trei brigăzi, inclusiv un Comandament de divizie, pe care Germania trebuie să le pună la dispoziția NATO conform VJTF 2027 (Very High Readiness Joint Task Force) ca fiind pregătite de luptă nu sunt suficiente. Sistemul NNbS (Protecție în zona apropiată și în zona imediat apropiată), care a fost luat de asemenea în considerare pentru interfațarea cu TLVS, nu se bazează doar pe protecția mobilă de însoțire, ci este capabil să asigure și protectia obiectivelor staționare împotriva amenințărilor din aer.

Astfel NNbS se integrează perfect în arhitectura sistemului viitor tactic de apărare antiaeriană ca o componentă a „apărării antiaeriene integrate”.

Comentarii RoMilitary

Spre deosebire de Rusia, Europa și SUA nu stau la fel de bine din punct de vedere al apărării antiaeriene apropiate sau foarte apropiate. Un alt aspect ar fi că, în acest moment, nu există o integrare a tuturor vectorilor în cadrul unui sistem de comandă comun.

SUA, după ce a început să resusciteze Avenger și Stinger pentru a acoperi cerințele urgente, are două programe în desfășurare: M-SHORAD și IPFC.

Europa este și ea într-o perioadă de reînnoire a sistemelor SHORAD/V-SHORAD, subiect pe care l-am tratat cu ocazia mai multor articole care pot fi citite aici, aici, aici, aici și aici.

Conform informațiilor pe care le-am avut la dispoziție, s-ar părea că sistemul TLVS vine cu o particularitate extrem de interesantă și anume, capacitatea de a intercepta rachetele gen ISKANDER dincolo de raza clasică de acțiune a PAC 3, respectiv în zona în care rachetele inamice nu își pot încă etala manevrabilitatea care le asigură supraviețuirea în câmpul tactic.

Ceea ce am remarcat în cazul TLVS este cooperarea foarte bună dintre Lockheed Martin și Diehl Defence. Rachetele celor două companii plus radarul produs de Lockheed Martin sunt trei componente esențiale ale TLVS. Aceeași bună cooperare a fost reiterată în cadrul sistemului Falcon lansat oficial la IDEX 2019, sistem pe care vi l-am prezentat recent.

În cadrul ambelor sisteme, TLVS și Falcon, Diehl Defence este prezent cu racheta IRIS-T SLM, rachetă pe care au propus-o, cu circa doi ani în urmă și armatei romane.

După cum menționam în articolul despre Falcon, compania Diehl Defence este dispusă să transfere tehnologie în cazul în care va fi încheiat un contract de achiziție în domeniul SHORAD-VSHORAD. Racheta pe care o vor oferi în cadrul programului românesc de 2,1 miliarde euro este aceeași rachetă care a fost oferită și Bundeswehr-ului, în cadrul programului TLVS, respectiv IRIS-T SLM.

IRIS-T SLM este o rachete integral germana, fiind fabricata in proportie de 100% de catre companii germane.

Conform informațiilor noastre, s-ar părea că Diehl Defence își menține oferta unui TOT (transfer de tehnologie) consistent, în cadrul căruia, pe lângă integrarea montajului final și a întreținerii, o fabrică din ROMARM va asimila construcția motorului rachetei în România, atat pentru rachetele achizitionate de Armata Romana cat si, eventual, pentru rachete cumparate de alte natiunui. Cu alte cuvinte am avea șansa de a deveni coproducători/exportatori ai IRIS-T SLM și cred că putem fi cu toții de acord că o astfel de cooperare ar însemna un salt tehnologic uriaș pentru industria românească. Ce a mai rămas din ea.

Conform surselor noastre, bătălia pentru SHORAD-VSHORAD ar putea începe peste câteva luni, în 2020, și atunci vom vedea ce ne oferă din punct de vedere al cooperării industriale fiecare dintre producătorii de sisteme de apărare antiaeriană.

În încheiere reiterez faptul că am evidențiat cu bold & italice ceea ce mi-a atras (mie) atenția în mod deosebit, rămâne ca fiecare să tragă concluziile pe care le crede de cuviință.

Nicolae Hariuc

68 de comentarii:

  1. observ că bătaia peștelui este acel 360 de grade fată ce oferă patriot…dar…
    https://www.raytheon.com/news/feature/no-blind-spots

    • Cu siguranta ca ar trebui sa ne propunem ca in maxim 10 ani sa integrăm si noi noul radar

      • Din tot ce am citit pe subiect, trei lucruri sunt foarte importante: radarul, sistemul de comanda si control si interceptorul.
        Pe termen lung conteaza ca arhitectura sistemului sa fie deschisa astfel incat modernizarile sa nu coste o avere si sa poti incorpora usor noi radare sau interceptori.
        Uitandu-ma la germani si polonezi (ambii cu cateva clase peste noi in materie de industrie de profil) sunt cateva chestiuni la care merita sa ne uitam si noi:
        1) radarul, cel nou la 360 de grade nu este gata. Americanii au suplimentat radarul bateriilor Patriot din Arabia Saudita cu Sentinel. Poate dirija Sentinel interceptorul unei baterii de Patriot? Poate ca gresesc, dar nu cred.
        2) IBCS, noul sistem de comanda dezvoltat de americani si asupra caruia au insistat polonezii. Acesta va facilita integrarea Sentinel si a IFPC, noul sistem Shorad la care lucreaza americanii. E ceea ce conduce la acel Plug and Fight de care vorbesc nemtii;
        3) integrarea Patriot cu o retea de radare de avertizare timpurie, amplasate in zone cheie pentru a creste capacitatea de reactie a sistemului.
        4) transferul de tehnologie, Germania vrea sa poata produce in-house toate elementele sistemului. Noi n-am fi in stare, asta e alta discutie.

        • Sistemul de comanda si control plus reteaua de senzori sunt cele doua functii care m-au impresionat pe mine. Astfel poti dezvolta un sistem de aparare AA integrat si stratificat.

          • La noi trebuie gândită bine achiziția Vshorad si Shorad. Integrarea cu Patriot + GaN+IBCS….

            • @George & VS
              Ideea sistemului de comanda si control este sa integreze Patriot cu ce vor lua la Shorad astfel incat ambele sa poata functiona atat integrat, ca TLVS-ul, cat si separat in functie de necesitati.
              IBCS-ul este un must in opinia mea, vorba francezului. 🙂 Pe cale de consecinta, achizitia Shorad trebuie facuta cu grija astfel incat integrarea cu Patriot sa poata functiona fara sa coste o avere.
              Ne trebuie un sistem in genul TLVS care integreaza 2 interceptori Pac 3 MSE si IrisT SL, in cele doua versiuni, raza foarte scurta si scurta (SLS si SLM)
              Mai ales impotriva rachetelor de croaziera e bun un astfel de sistem, am vazut cat de periculoase pot fi impotriva tintelor fixe. Iar rusii nu duc lipsa de Kalibr.

        • Radarul lui ” patriot” e un pesa putin particular
          Din cate s-a mai auzit are o rata intre defecte de undeva la 45 min
          Poti acoperi 360 grade prin amplasarea bateriei nu e „unidirectional” , bateriile sovietice aveau dispunerea interceptorilor in stea cu radarele de cercetare in centru
          La astea dispunerea e flexibila
          Ai nevoie de un radar ” long endurance” ptr a asigura cercetarea continua , nemijlocita a spatiului aerian
          Coordonarea se poate face pana la centrul de comanda al bateriei si prin voce via radio
          De acolo centrul de comanda preia si „subordoneaza” bateriile
          Lansarea interceptorilor se poate face automat ..in functie de ” algoritmurile” bateriei
          Sistemele astea hsam …dupa parerea mea sunt vulnerabile la atacuri cu ” diverse” , sisteme ce actioneaza pe directii diferite , viteze si altitudini
          Adica vectori ..dispari , ele fiind calculate ptr un anumit tip de tinte
          De asta ….arabia saudita
          Si e usor sa „obosesti” bateria ..cand vii cu tinte intermitente la mica altitudine , viteza mica , tinte la mica altitudine dar viteza mare ..ai tinte pe traiectorie balistica si viteza foarte mare
          De aia e bine sa ai batetii shorad , vshorad ..integrate in sistemul de supraveghere ..care sa faca o ” centralizare , discriminare” a tintelor si subordonarea bateriilor
          Nu cred sa fie patriot ” master slave” ul sistemului

          • Un bun sistem de comanda si control care primeste informatii din surse multiple poate reactiona automat la astfel de amenintari. Nu mai sta omul sa interpreteze informatiile, sistemul ii da solutia.

        • @ nicolae
          1. Vezi mai jos, IBCS este capabil sa combine informatiile de la radarele Patriot si Sentinel si sa dirijeze PAC-3-ul pe o tinta pe care altfel doar Patriot-ul singur ar fi vazut-o prea tarziu. Stiau polonezii ce stiau cand au tipat ca vor neaparat IBCS.
          https://www.defense-aerospace.com/articles-view/release/3/205488/extra-sensors-provide-early-warning-for-patriot-intercept.html
          2. IFPC e ceva nascut speranta si pe cale sa moara potential, au vrut mult prea multe de la el, stop-gap solution au ales Iron Dome. Daca va fi sa fie IFPC va fi tot cu rachete Tamir pe post de interceptori si integrat in reteaua de radare Patriot si Sentinel.
          3. Asta e logica achizitiei de TPS-77 la noi (5 bucati parca), FPS-117-urile sunt fixe si deci foarte vulnerabile.
          4. Perfect de acord cu tine, noi nu putem lua decat la cheie, off-the-shelf cum zic prietenii americani.

          Radarul ala nou al Raytheon la 360 grade e cel putin ciudat, are 2 antene mai mici pentru restul de 240 de grade in spate dar alea sunt pentru detectarea amenintarilor din lower tier, antena principala AESA GaN e tot fixa, asa ca e mult spus acoperire la 360 de grade. Tot polonezii au gasit solutia: 2 radare per baterie in loc de 1 standard, parca e altceva.

          • Ai dreptate cu IFPC-ul. Insa din ce am mai citit a devenit o prioritate, ramane de vazut ce interceptor vor folosi. Interesant ca n-au folosit NASAMS desi ar fi fost la indemana.
            Daca apare IBCS-ul, vom putea integra si alte radare. Chiar sunt curios ce radar vor alege pentru Shorad, Saab, Thales, Sentinel.

    • Si amaericanii si polonezii :D. vor dezvolta IBCS care va integra probabil foarte multi senzori si sisteme de care vrei. Eu pariez pe Patriot.

  2. Nici NextGen Patriot, nici TLVS nici oricare alt sistem „clasic” nu poate opri dronele eficient. Pentru asta e nevoie de un concept absolut nou (cel mai probabil se va ajunge la lasere) dar pân atunci avem din astea:

    https://ndiastorage.blob.core.usgovcloudapi.net/ndia/2017/armament/Shields.pdf

    dar își doresc:

    https://www.defensenews.com/unmanned/2019/04/22/the-pentagons-new-budget-is-less-drone-filler-more-drone-killer/

  3. imi pare rau sa o zic, dar langa bateria patriot e nevoie si de cav vehicul gen Pantsir, dar care sa functioneze bine, tun de 30 cu bataie cat mai lunga si racheta ieftine special pt drone. Chiar daca s-ar descurca mai bine cu tinte mici si foarte mici, noi nu suntm sauditii care sa tragem cu rachete de 3 mil dupa o drona care costa cateva mii de euro.

    Tun de 30 macar si nu R2D2 pt a avea o sansa si la rachete care scapa de rachetele interceptoare. Ar merge incrucisat Millenium cu Skyceptor si pus pe ceva vehicul, plus radar

  4. De ceva vreme imi doream vesti cu invierea domnului Meads. Asteptarile sunt mari de la el. Oricum in ceea ce ne priveste va veni prea tarziu; ne ramane sa poftim la ceva in completarea Patriotului si sa speram ca vom si contribui si noi la fabricare. Am rasfoit un pic si „Variantele SAM ale Romaniei: pseudo-analiza comparative” ca sa vad ce credeam atunci (2011) si pe unde suntem acum.

    • Sunt tare curios unde ar face nemtii motorul racheta la noi, probabil Elmec. Dar ar fi ceva sa facem toate/mare parte din motoarele pentru Iris T…

        • Complicat? Hai sa incercam aproape imposibil. Nemtii pot sa promita ce vor. Motorul respectiv a fost proiectat si este produs de Nammo, care incidental produce motoare si pentru Sidewinder si pentru AMRAAM, iar ele sunt produse in doua puncte de productie: Norvegia si SUA. Am mari dubii ca Nammo ar accepta un asemenea acord. Astia sunt o firma mica si am mari dubii ca se vor impusca singuri in picior.

      • Nu stiu daca Iris T. Nu stiu ce i-ar incuraja sau determina sa imparta cu noi productia. Cred ca e un produs de succes si pot sa-l vanda fara a apela la compromisuri, Si mai e si nou, asa ca e loc (ma gandesc eu) de dezvoltare ulteriora. Ce-ar avea de castigat nemtii din asta (si altii, asa cum atragea atentia Alex)?
        Dar poate sunt si alte platforme in cazul carora producatorii sunt mai predispusi sa imparta, fie unele „mature” la care nu se asteapta la o crestere de interes (ma gandesc la francezi) , fie unele la inceput de drum , si cu o anumita incertitudine a succesului comercial unde putem imaparti riscul (polonezii, ucrainienii).

  5. Noi de ce mama naibii nu putem face niste rachetele adaptate ori dupa tehnologia ruseasca ori sa copiem si noi putin de la americani?

    • de proprietate intelectuala ai auzit? in lumea civilizata asa ceva te poate costa. Si de unde faci rost de informatiile necesare? reinviam sectia nush care a DSS?

  6. …dar noi chiar nu suntem in stare sa producem nimic ????
    …un tanc …o caruta blindata….o pusca…o racheta…bomba…etc….
    nu gasim niste minti luminate? ca ne laudam ca suntem super destepti…
    chiar daca nu e tehnologie de top …dar macar compensam numeric…
    nu putem intelectual sau suntem batuti in cap?
    ….tot pt un prieten intreb….

    • E vorba de bani. Mai exact de utilizarea rațională a resurselor.

      Ca să fie rentabil tre să ai ori o megaideie genială care va dăinui ”secole”, ori vii să produci ceva care va fi cumpărat în masă.

      Din păcate nu avem nici una, nici alta.

    • REXX-Noi nu suntem in stare sa apelam la cele doua firme producatoare auto din tara(ford si renault)sa facem ceva militar sub obladuirea lor.Apoi vazind campania electorala a PSD-ului de la Vrancea cu ambasadorul RUSNAC de minuta am inteles ca iubirea de MAICA RUSIA E NETARMURITA.

  7. -Ca de obicei, în astfel de cazuri, primii care apar sunt detractorii de ”serviciu” ai sistemelor care au dat greș. Analizele obiective sunt rare în spațiul public și, chiar dacă sunt, fiecare are tendința de a citi doar ”analiza” care este în concordanță cu propriile-i păreri, deja formate. Războiul informațional își ascute săbiile și cauzele reale și obiective care au condus la eșecul respectivului sistem de arme, dispar în ”zgomotul asurzitor de fundal” –
    E de ajuns sa aruncam o privire aici pe site la comentariile despre Pantsir distrus de aviatia israeliana in siria, agregat care a fost catalogat drept ‘slab’ fara a se dezbate in detaliu modul in care a fost dusa lupta si faptul ca din 3 sisteme distruse, doua erau oprite iar al treilea tragea in alte tinte si nu e vizibil daca era un Pantsir sau un alt vehicul
    Cu sistemul Patriot analiza este mult mai simpla.
    De fapt se poate vedea in comentarii de genul: – ‘imi pare rau sa o zic, dar langa bateria patriot e nevoie si de cav vehicul gen Pantsir, dar care sa functioneze bine’.
    Mai mult de atat ce putem spune??
    In articol este preciat ca F35I Adir a zburat peste antiaeriana rusa fara a fi detectate. Fara dovezi nu putem sustine asta, e gresit, la fel cum nu putem nici sa dam de bune sursele care sustin ca un F35 Adir a fost lovit de antiaeriana siriana. La modul murdar in care israelienii au postat primul video de propaganda atunci cand au lovit primul Pantsir care era oprit, ar fi fost plin netul de filmulete si videoclipuri cu antiaeriana rusa filmate din avion. Si nu ar fi latrat atat de mult la livrarea de S300 sirienilor.
    Afirmatiile astea fara probe sunt egale zero, si dezbaterile nu se pot termina decat in coada de peste, la fel ca cele despre CIWS-uri.
    Pentru sauditi, situatia e mai grava daca tinem cont ca in zona existau si cateva nave AEGIS iar rebelii aia nu au sisteme de bruiaj complexe, cum e cazul israelienilor, yemenitii nici nu stiu daca au vazut vreodata asa ceva sau cu ce se mananca.

    • Ma gandeam eu ca o sa apari. Ai vreun fetis cu Pantsir sau ce? Rusii insisi zic ca nu e ce trebuie si s-au apucat sa-l ia la surubarit dar tu nu si nu, batman batman.
      Cauta articole din Rusia, incearca sa ignori “zgomotul de fond”…
      Daca mai aveam vreun dubiu in ceea ce te priveste acum m-am lamurit pe deplin.
      Esti exemplul tipic de “detractor de serviciu”. De prost ce e, Patriot a fost achizitionat de o gramada de tari, unele chiar recent. Suedezii au analizat mai multe sisteme si pana la urma l-au luat pe asta. Niste prosti si aia…
      Cat despre Arabia Saudita, toate sistemele AA sunt vulnerabile in fata rachetelor de croaziera, inclusiv cele rusesti. Le este frica de Tomahawk exact asa cum le e frica occidentalilor de Kalibr. Iar despre asta am citit intr-un articol rusesc, unul care zicea ca si sistemele lor pot fi coplesite de astfel de rachete.

      1
      • Nu am nici un fetis cu Pantsir. Cui ii este frica de Tomahawk? Ai vazut vreodata ce au patit ultimele tomahawkuri in siria sau cum sarbatoreau sirienii in ziua de dupa atac? Daca nu, iti recomand sa arunci o privire.
        Pusesem un video cu ce poate face pantsiru, nu sunt un mare fan al lui, imi place mult mai mult Tor M2 si Tunguska ca sunt senilate. Iar performantele Tor sunt peste cele ale Pantsirului adica o rata de succes de 100% in toate testele, fata de 90-95% ale Pantsirului, o spun tot rusii. Dar realitatea este ca ei continue sa se doteze si cu Pantsir, asa ‘slab’ cum este.

      • Deci sa intelegem ca Pantsir e un fel de ” Jack of all trades master of none ” ?,???
        Sa fienoare asa ?

        Face si cafea si cartofi prajiti si da cu aspiratoru 🙂 da prost _
        Cum ar fi ghepardul nostru care nu are integrada racheta AA si presupun ca e ramas in urma la capitol senzori si radar ( da asta macar merge in coloana cu tehinica ..

        • Panstis nu este in nici un caz the jack of all trades, ci doar un sistem bine gandit cu un scop precis care isi face treaba cu brio. Este proiectat sa lucreze in tandem cu alte sisteme antiaeriene cu raza scurta, medie si lunga pentru apararea AA stratificata cum sunt Tor, Buk, S300V4, S300/400 sau sa insoteasca coloane de blindate, el avand posibilitatea de a trage si din mers.

  8. Vulnerabilitatea fata de drone nu este pentru toata lumea. E de ajuns sa cercetezi despre atacurile impotriva rusilor din siria, ei au avut parte de o multime de atacuri si au facut fata cu brio. De ce nu au fost si pe aici articole despre succesele lor, ca sa invatam si noi ceva util, altceva decat ridicarea in slavi a unor echipamente ale unora, mai mult decat pot face ele?
    Despre sistemul Patriot se stia dinainte ca este foarte slab, nu inteleg de ce toata lumea mi-a sarit in cap atunci cand spus ca ar trebui sa ne faca un discount, daca tot am platit pentru ceva ce nu ne da garantia ca ar fi atat de folositor precum ne este prezentat?
    https://www.businessinsider.com/us-buys-israeli-iron-dome-de-facto-admits-patriot-missile-failures-2019-2
    https://foreignpolicy.com/2018/03/28/patriot-missiles-are-made-in-america-and-fail-everywhere/

      • ‘Iulian, este de CACAO!
        Pt ca nu a fost dus acolo sa SPARGA LEMNE a fost dus sa te apere de zburatoare! EXACT pt ce ESTE FACUT! Si a fost laudat si super laudat pana a intrat pe teren si pana acuma scorul este din ce am cititi mai sus 8-0 pt zburatoare! Nu stiu ca Pantsirul sa fi doborat ceva!’
        Mai zi ceva.. el nu este la datorie?
        Vad ca mai sunt si altii care au idei similare cu ale mele, ei sunt tot la datorie numarand ruble?

    • Ce se stia dinainte despre Patriot ca ar fi slab? Ca zic unii ca ar fi avut nu stiu ce rata de lovire contra Scud-urilor irakiene? Tu vorbesti serios? Pai S300/400/500 ce rata de succes au in termeni reali? Si nu-mi veni cu ce clameaza marketingul rusesc sau ce spune Koop. Realitatea este ca sunt pe zero dar au un marketing foarte agresiv.

      • Propaganda asta prosteasca , doar vorbe goale ..e ce ma deranjeaza pe mine la unii comentatori de pe aici …chiar de sunt in „tabara adversa” si ar sti cat de cat ce vorbesc …si la unii se observa ca au cunostinte
        Parca ar fi bazarul cu hsam-uri si fiecare isi prezinta marfa
        Daca e sa ne uitam la dimensiunile a ceea ce numim generic drone ..observam ca in afara de cele long endurance , de mare altitudine si cele de atac , inarmate ..cum sunt cele americane …restul sunt de mici dimensiuni
        Si mai ales alea „sinucigase”
        Sistemele hsam , fie ca sunt americane , fie ca sunt rusesti , sau frantuzesti ..nu au fost facute ptr a intercepta asa ceva ..ptr ca au fost concepute ptr a contracara amenintari ..la distanta mare , cum le spune si numele , nu in proximitatea lor
        Dronele mici au o anduranta si raza de actiune mica ..nu se intreaba nimeni cum e cu securitatea in imprejurimi , la sol , cat de permeabil e teritoriul saudit
        A doua ar fi cu resturile cazute langa aeroport cu ceva timp in urma ..nu ma intereseaza ca era patriot , s fara numar sau aster ..un sistem e facut sa „intercepteze” in aer si sa impiedice o racheta cu 300 kg cap explosiv ..sa isi detoneze incarcatura la sol , sa isi atinga obiectivul , nu e un laser ce topeste toate resturile , de ce americanii merg pe „hit to kill” in cazul balisticelor ?? Ptr ca e singura forma eficienta …macar ptr a devia de pe traiectorie
        La fel unii vorbesc despre rachetele hipersonice si spun ..ca daca un standard poate folosi radarul indiferent de norul de plasma generat ..la fel kinzal …chestia e ca la un standard , capul de cautare se activeaza la inaltime mare ptr a intercepta , unde aerul e rarefiat , temperaturile nu sunt aceleasi , frecarea la fel ..deci interferentele provocate sunt minime ..pe cand un kinzal ar trebui sa isi activeze capul de cautare in straturile inferioare ptr a cauta tinte
        Revenind la hsam …o racheta cu raza lunga nu poate intercepta in apropierea punctului de lansare , ptr ca odata e plina de combustibil , deci grea ..nici o racheta din astea nu are acelasi nr de g-uri pe toata anvelopa de zbor , in afara celor short , very short range
        Alta ar fi ca radarele sunt concepute ptr a ” discrimina” anumite categorii de tinte si nu a comite „erori” ..tragand in ce nu trebuie
        Alta ar fi ca atunci cand ” esti la primire” trebuie sa fii ” ready” ..non stop , nu tu decizi momentul atacului …daca la operatorii fin turnurile de control civile ..se fac schimburi destul de des( poate oricine cauta pe net) , dat de stresul meseriei ..isi pot imagina o baterie
        In orice caz , un sistem de supraveghere independent , coordonare ..si o securizare a teritoriului ptr a nu permite elemente infiltrate in apropiere ar trebui sa fie ” mai eficirnte”
        Contra rachetelor de croaziera ..fie ca vorbim de descoperire ..fie combatere , ce ai in aer ..cred ca e mai bun fie ca vorbim de avioane de supraveghere dedicate , fie aviatie vanatoare

        • Eh unii ignora cu buna stiinta niste evidente, le baga sub pres pentru ca nu le sustine discursul. Cand Patriotul intercepta rachetele trase din Yemen spre aeroporturile saudite s-au gasit desteptii sa comenteze ca resturile unei rachete lovite ar fi cazut prea aproape de aeroport dar unul nu s-a obosit sa spuna si faptul ca daca nu era interceptorul Patriot racheta aia lovea in plin aeroportul. La fel acum, dom’le S400 este o minune iar Patriot este bullshit desi prima nu a mirosit macar de aproape avion sau racheta (ce sa mai zic de drona) in vreo misiune de lupta. Dar radarul S400 bate nu stiu cat, rachetele lor ajung nu stiu unde de la zeci de metri la zeci de km altitudine.. si? S-au confruntat vreodata cu tinte reale sub bruiaj activ real? Nu cu cel facut in exercitii, au facut fata odata macar unui atac al aviatiei cu MALD? Nu. Dar baietii au linkuri nu conteaza de unde cata vreme le sustine discursul.

          • Cred ca ar trebui sa mai recititi odata ce am scris eu si ce au scris altii ca sa vedeti diferenta intre vorbele goale si vorbe bazate pe fapte sau intamplari. Cum puteti mentiona „conditii de lupta cu bruiaj activ” de la niste rasculati care abia au gasit niste rachete vai de mama lor, si niste drone de tot rasu? Pai dca in conditiile astea s-a intamplat ce am vazut cu totii, ce se ppate intampla in conditiile.unui adversar care are si cele mai tari metode de bruiaj? Da, tor rusii sunt aia, puteti afla asta.
            Deci in timp ce presa ne bombardeaza cu aberarii de genul avioane invizibile, elementele clasice dau gres? E normal asa?
            Acum cateva articole aveam o contrazicere cu o persoana care sustinea ca o chestie americana este mai buna decat o chestie.ruseasca, fara a avea macar un singur argument solid, sau o intamplare. Asta ce inseamna, ca suntem la bazar?
            Am observat ca sunt unii comentatori care intradevar se pricep la arme de zici ca au dat doctoratul in asa ceva.

            • Da da deci ce tinte doborate au la activ sistemele catora le ridici osanale? Ca nu razbate nimic despre asta din postarile tale.

            • Rusii sunt cei mai tari la bruiaj. Asa pretind ei si iar o sa-mi vii cu citate din fituicile lor de promovare. Probabil o sa vii cu antologicul Donald Cook. Si cu sistemul care bruiaza si satelitii de spionaj. In afara de asta ai doar declaratiile unor ofiteri americani despre Siria si Deir el Zor unde Krasuka , Kibinii si alte elemente de tehnica in care rusii sunt cei mai tari nu i-au impiedicat pe americani sa coordoneze perfect elicopterele, artileria si un AC130 daca tin bine minte ca sa anihileze cateva sute de mercenari rusi ce atacau o pozitie aparata de 5-6 speciali americani. Dar dupa tine sunt cei mai tari.

                • Ca rusii baga gunoiul sub pres este un lucru stiut. Ca un oficios grman le tine isonul iarasi nu-i de mirare.Mai incearca si alte surse in care sunt citate inclusiv surse ruse care sub anonimat cofirma in jur de 100 de victime in randul fortelor ruse acolo.

                  • OFICIÓS, -OÁSĂ, oficioși, -oase, adj., s.n. (Publicație) care reprezintă, reflectă, susține punctul de vedere al unui guvern, al unui partid, al unei grupări etc. fără a avea un caracter oficial. [Pr.: -ci-os] – Din lat. officiosus, fr. officieux. Al cui punct de vedere crezi dumneata ca reflecta Der Spiegel?

                  • Tu al cui crezi?

              • Cu sutele de soldati rusi ucisi de americani tu sustii o propaganda de proasta calitate si o atribui unor intamplari care nu au relevanta. In primul rand soldatii aia care au murit in siria nu erau din armata rusa ci niste mercenari, cifra mortilor a fost foarte exagerata, iar mercemarii aia nu aveau nici un fel de sistem de bruiaj. Nu aveau cum sa foloseasca Krashua importiva ISIL ca nu aveau ce bruia. La fel e si incidentul cu Donald cook, e paropaganda slaba, sitemul ala Khibini are alt rol in aviatia rusa.
                Ca sa intelegi despre razboiul electronic si capabilitatile lor e de ajuns sa te uiti la evenimentele din ucraina sau siria, acolo unde bruiajul a interferat grav cu senzorii americani, israelieni si ucrainieni de au fost lasati orbi.
                https://thedefensepost.com/2018/05/01/russia-syria-electronic-warfare
                https://nationalinterest.org/blog/the-buzz/how-russias-edge-electronic-warfare-could-ground-the-us-air-15932
                https://taskandpurpose.com/pentagon-russia-electronic-warfare
                Sistemele antiaeriene S300/S400 si restul au demonstrat de-a lungul timpului o capacitate mare de succes in numeroasele teste efectuate in diferite tari atat in mediu normal cat si mediu cu puternic bruiaj electronic. Ele au fost cumparate de chinezi, care au deja alte elemente AA de top, de indieni in profida faptului ca au fost amenintati cu multe sanctiuni, la fel si de turci, care au renuntat practic la F35 in favoarea acestor sisteme. Pe langa vectorii de interceptare care sunt creme de la creme, de top, foarte performanti, exista si radarele in mai multe benzi cu raza lunga, lucru unic la nivel mondial, si asta e o realitate.

                • Cred ca si despre sistemele antiaeriene sovietice s-a scris pe aici. Documentat, chiar.
                  https://www.rumaniamilitary.ro/tehnologii-episodul-16-ping-pong-ecuatia-si-studiu-de-caz

                  Vino cu altceva in afara de Pe langa vectorii de interceptare care sunt creme de la creme, de top, foarte performanti, exista si radarele in mai multe benzi cu raza lunga, lucru unic la nivel mondial, si asta e o realitate. Adica altceva in afara de compunere…

                  • E documentat, dar nu complet, si reprezinta doar o fractiune din ceea ce ar trebui sa fie un articol de studiu pentru acele sisteme care fac atata zarva si aduc cu ele numai sanctiuni.
                    As fi putut traduce compunerea in termeni tehnici dar nu mai vad rostul, deja nu mai am „voie” sa scriu la sectiunea comentarii ale articolelor de aici. E suficient atat. O seara frumoasa sa aveti, cu totii.

                    • Pai vino cu mai mult decat compunere si afirmatii de compunere. Si nu o mai da pe asta ca nu ai voie sa scrii – Nicolae a cerut ca discutia sa ramana ontopic.

                      Daca vrei dezbatere pe o anume tema, sau scrie un comentariu mai lung la PSR (nu compunere) sau la articolul indicat de mine, sau ii trimiti lui George un articol.

                      Giiiz… Scrierea era despre reducerea amprentei RF si sistemele AA sovietice.

                    • Multumesc pentru propunere, dar ma opresc aici.

                • Nu neaga nimeni ceea ce au s 300 si s 400
                  Arhitectura sistemelor intr-adevar e complexa
                  Cu plusuri si minusuri ce decurg de aici
                  Un minus ar fi ..cum spune operatorul ala fos in ” lone survivor” …”-to many pieces to move!” ..
                  Complexitatea iti pune probleme la coordonare
                  Nu ma deranjeaza discutii in contradictoriu despre punctele forte ale fiecarui sistem in parte ..fie s300,400 ..aster 15,30 ..hq9 , sau patriot ..luate individual sau in arhitectura de aparare conceputa in jurul lor
                  Cam toate sunt sistemele antiaeriene de „larga distanta” „de teatru” , adica care au datoria sa iti protejeze trupele sau obiectivul desemnat , fie individual , fie creand o umbrela in josul sistemului..neavand rolul de a asigura descoperirea si coordonarea apararii antiaeriene , luate in intregul ansamblului ce o compune dupa doctrina si organigrama diferitelor forte aeriene ce le opereaza
                  Cand se pune problema unui sistem antiaerian potrivit , operabil ptr fortele noastre ..se exclud multe variante , pe motive de directii politice asumate…si care nu trebuiesc aduse in discutie , ptr ca nu vor fi schimbate in baza unor caracteristici a unui sam ..sau ..mai pe „sleau” …nu ne vom pune in situatia turciei …pe baza vreunui sam …oricat de mult irosesc unii cuvintele colonie si independenta ..etc
                  Ar fi mult de scris..pe baza motivelor asumarii unui curs ..si obligatiilor ce corespund …ar fi prea simplu si putin ..nu gasesc un termen potrivit ……ca sa credem ca …aceste cursuri politice ..pot fi determinate de alegerea unei categorii de tehnica , cand la modul normal trebuie sa fie invers …indiferent de argumentatia ..intentionata sau neintentionata a unora
                  Mai tarziu reiau

                  • Cred ca trebuie un pic de perspectiva aici. Toata lumea pleaca de la prezumtia ca obiectivul respectiv era aparat de un Patriot „fire unit” si alte chestii. Asta este o prezumtie falsa. Daca cineva ar asculta integral conferinta colonelului saudit putem ajunge la concluzia ca „paza” consista de personal destul de numeros al Ministerului de Interne si a Garzii Nationale Suadite care asigura protectia perimetrului. De aici putem deduce faptul ca raspunsul la atacul respectiv sa bazat stic pe folosinta de armament personal si niste mitraliere, ceea ce este in concordanta cu marturia de la fata locului.

                    Acum US Army are in inventar 60 Patriot „fire units” raspandite in 15 batalioane ADA. Prin comparatie Arabia Saudita are 14 Patriot „fire units”, iar Romania va avea in dotare probabil 4 Patriot „fire units”. Majoritatea Patriot „fire units” saudite sunt desfasurate in sudvest pentru a asigura protectia unor instalatii precum Nejran, King Khalil, Sulayel si posibil Taif. Alte „fire units” sunt desfasurate in vecinatatea Riyandh-ului. Sauditii se folosesc de cate 2 „fire units” care se suplinesc unul pe celalalt principal din cauza mentenantei necesitate de un MPQ-65 cam o data la 11 ore de operare. Daca cineva face aritmetica, nu ai cum sa ai prezente Patriot „fire units” sa-ti apere toate obiectivele importante, cand in principiu pericolul vine din sudvest.

                    Deci trebuie sa la dam credit iranienilor pentru folosinta unei tactici „hit them where they ain’t.” Le dam nota 9, numai Nadia primeste nota 10. Asta o fost o tinta de genul low hanging fruit. Yemenitii au incercat ceva similar la Nejran prin iunie. Rezultatele se pot califica a fi daca nu dubioase, poate mediocre. Au incercat sa dileasca un MPQ-65 cu drone…na fost sa fie.

                    Trebuie sa fim circumspecti ca probabilitatea de lovire a unuei tinte de catre un PAC-2/3 este undeva pe la 70%-80%, de aici si solutii de tir in tandem (perechi). Israelienii au doborat drone Iraniene cu Patriot, dar ei sunt si putin ajutati de topografie; sa ai in posesie Muntele Hermon iti da multe avantaje. Practic sa spui ca Patriot nu se descurca cu tinte la altitudini scazute nu prea este adevarat, dar in acelasi timp se stiu foarte bine limitele sistemului si de asemenea costul de a dobori o drona cu un PAC-2/3.

                • In Ucraina lol singurii senzori orbiti de bruiajul rus au fost trkefoanele mobile folosite de armata ucrainiana. Tu citesti ce scrii? Bruiajul rusesc a orbit senzorii americani si evrei lasandu-i orbi pe ucrainieni. Poftim spune cu subiect si predicat ce senzori aveau desfasurati evreii si americanii in Ucraina in timpul razboiului din Donbas.

  9. O dovada care ne arata cat de ‘bune’ sunt sistemele Patriot. M-a lasat fara cuvinte.
    https://youtu.be/YS4i2InVB-Y
    Asta fara sa vorbim de eficienta radarelor, raza de actiune, profilul tintelor sau rezistenta la bruiaj electronic.

    • Claudiu D
      Despre TLVS ai ceva de spus? Nu mi-ai raspuns nici la intrebarea de mai sus.
      Nu mai comenta la articolele mele, n-am nevoie de trolli, ceea ce e absolut evident ca esti.
      Daca ceilalti vor sa te tolereze la articolele lor, treaba lor.

      • Eu zic ca pana sa vorbim de troli, ar trebui sa analizam prezentarea din articol, care de multe ori se afla pe alte taramuri.. La un alt articol te rugasem sa ma lamuresti cum functioneaza acel sistem anti racheta „proiectat special sa faca fata unui atac la saturatie”, n-am vazut sa fi primit raspuns, dar oamenii care au citit articolul te-ar fi putut crede. E gresit.
        Ce am scris eu mai sus nu are treaba cu TLVS-ul, ci cu Patriotul, care este tot subiect din articol. Nu e corect sa ceri a nu se mai comenta la articole din moment ce ele insasi sunt un fel de pareri personale, un mod de gandire expus in scris, menite sa duca omul de rand in eroare. A nu accepta si alte pareri spune totul.
        Propozitia : „în ce condiții, avioanele F-35 I Adir au putut efectua un raid pe teritoriul sirian fără ca bateriile S-300 / S-400 de construcție rusească să le fi putut detecta.” este cu mult peste limita „trolelii” pentru ca nu avem absolut nici o dovada ca alea au zburat in spatiul aerian sirian, lasand la o parte ca ar fi facut-o pe deasupra sistemelor S300/S400. As mai avea cateva exemple dar ma opresc aici. E suficient!

        • Daca articolul este (si) despre Patriot, atunci adu’ argumente de genul celor aduse de Alex, nu filme de pe Youtube cu misfires. Si concluzia ca Patriotu e prost.

          Spune de ce nu e bun modul in care va i tegrat in sistemele de aparare AA ale FARo. Sau de ce amplasamentul bateriilor nu e bun. Sau alte asemenea… Compuneri stim sa scriem toti cand trecem de clasa a opta.

    • Ca tot iei lumina de pe youtube. Cauta si posteaza fimul cu racheta S300 care iese din lansator si cade peste acesta. Ca tot o fi Patriotul slab si S300 duperior. Vrei filmulete cu esecuri ale lansstoarelor rusesti. Vezi ca geme YT de ele.

  10. Decat sa-i sariti omului in cap fara a-l putea contrazice cu argumente palpabile, mai bine ati incerca sa vedeti putin realitatea. @Claudiu D a intervenit la o dezbatere de tip „childish” acum ceva vreme, si cunoaste meserie din cate se vede. As avea si eu multe de scris si eu aici dar nu o voi face, in semn de protest ca nu mi-am luat bonusul ₽ luna asta iar bancile nu prea mai schimba ruble. :)))

  11. Reiau aici , ca dincolo deja se subtiaza coloanele
    Multumesc lui @Alex ptr detalii si completare
    Nu spun ca patriot e un sistem ce nu poate dobora tinte in apropierea solului , poate s-a inteles gresit ,odata incadrata o tinta racheta o urmareste si in apropierea solului
    La fel nu ca nu poate da jos ..ceea ce numim generic drone , e o racheta din categoria „grea” intre sistemele sol aer , incarcatura explosiva e mare ..probabil detonata in apropierea unor drone de mici dimensiuni ar face „liniste” intre ele ..ptr ca suflul e mare , incarcatura de lupta directionata are „alice” in cantitate
    Eu punctam pe o chestie ..pe care unii o arunca continuu „ad hoc” fara a discrimina si fara a pune in context
    Patriot e un sistem cu raza lunga , ce poate functiona si independent ..si in retea , fara o configuratie standard tipica (ar fi in general ) si nu reprezinta sfarsitul lantului de comanda , „capul” apararii antiaeriene
    Sistemele antiaeriene ale unei tari , modul cum sunt concepute , arhitectura ..fie a „hard-ului” , fie a modului de functionare a ansamblului , organigrama ..nu permit o abordare simpla gen sistem contra sistem
    Sa luam cazul la noi
    Componenta de cercetare , coordonare , avertizare timpurie ..nu cade in sarcina bateriilor decat de la un anumit nivel in jos
    Ea cade in sarcina centrului acela de comanda ce reuneste informatiile de la statiile radar fixe , aviatie , face imaginea tactica si de acolo in jos cade in sarcina bateriilor ce si cum
    Bateriile nu sunt in alerta de lupta permanenta , cu statiile lansatoare pregatite 24 din 24 ..si cu radarele bateriilor „in priza” non stop
    Dupa aia e un sistem ce poate fi folosit contra rachetelor balistice ..si a avioanelor , dronelor , tot ce zboara pe traiectorii imprevizibile
    Cine crede ca un astfel de sistem e optimizat „allround” , adica pe toate aspectele ..contra tuturor categoriilor de tinte , ceva in genul shorad, vshorad ..se inseala
    De asta e important sa ai integrat intr-o arhitectura sistemele cu altele ce le pot suplini unde au deficiente
    O analogie ..cum ar fi gap fillerul cu tps-urile , ai tps-ul ptr o anumita altitudine si distanta mare …ptr a nu avea erori date ptr ca sistemul vede foarte departe , operatorii sunt putini ptr aria desemnata se alege ca sistemul „sa vada” mai sus( adica la ceva mai mare altitudine) , ariile negre..sau cu probleme de indentificare ..vor fi ” umplute” cu gap filler ..”bateria mama” , desemnandu-i arii de cercetare , daca ” prinde ceva” neclar , sau ” cei mici” ajutand sa nu fie luati prin surprindere
    Locatiile statiilor de descoperire trebuie sa fie secrete( mai usor fiindac vorbim de statii mobile) , cu perimetre ” de control” , ptr a nu permite coordonarea adversarului prin intermediul elementelor de cercetare sau „infiltrate” , chestie usor realizabila in ziua de azi
    Alta chestie ce trebuie sa o intelegem e ca sistemele hsam( raza lunga) , nu au fost concepute ptr razboaie de uzura , cu inamic „camuflat” ( nu in sensul strict al cuvantului ..ci acest razboi deghizat , prin interpusi si cu vectori de atac ..ce nu sunt in nomenclatura)..ci ptr razboaie de intensitate cu intervale mai scurte de timp
    Pot interveni factori precum oboseala ..uzura elementului uman din lantul de comanda , etc
    Deci arhitectura unui sistem de aparare aeriana ..fie ca vorbim vorbim strict de „elementul” de la sol ..nu cade strict in sarcina unui sistem
    Ca si diversitate ..luati sistemele antiaeriene , antibalistice in arsenalul usa ..complet , veti fi uimiti de diversitate ..ca tot se lauda unii de peste gard cu asta , numai ca e conceput nitel diferit fata de adversar
    Unii uita ca atunci cand am avut un sistem complet ..fabricat la est ..de asigurare a spatiului aerian ..ne- am ” umplut” de glorie ..tintind „tinte simulate de antrenament” ..si reprezenta principala vulnerabilitate in momentul respectiv ..daca se incerca vreo incursiune
    Ptr cei ce fac „apologetia” bruiajului rusesc …eu zic sa nu ..se urce pe o treapta unde ” ei stiu” si sa coboare nivelul restului
    Sisteme de „bruiaj” ptr „comunicatii civile” au si ambasadele , sau mrap- urile din afganistan , inhibitoare de semnal si altele
    Am mai spus de multe ori ca ucraina era un urias cu picioare de lut …in ciuda multelor suhoaie27 ..si altele …aveau macar un sistem cu camere termale de distanta pe alea
    Aveau statii radio si „repetitoare” si altele pe vehicule mici , mobile samd
    In ce a constat „ajutorul neletal” ..si de ce dupa aia ..coordonarea trupelor a fost mai buna la ucrainieni
    Rusii bruiau de zor ..ceea ce au construit ei
    Adica in conditii de tinte reperate in aer ce folosesc masiv bruiajul ” activ” ..ai aparatele de vanatoare si cateva chestii ce pot repera in ir
    Ptr @ Claudiu D …cum ai putut verifica rezistenta la bruiaj electronic??? Sau de unde ai extras concluzii …in afara de cateva incidente „friendly fire” , cu probleme la iff ..nu stiu ca patriotul sa fi dat jos altceva in afara de rachete balistice ..sau sa fi fost implicat in situatii unde se folosea bruiajul si sa nu fi raspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *