Tetal 1. Planuri de modernizare

Context

1. Pandemia de COVID-19 nu are încă un răspuns pe măsura gravității: nu avem un vaccin, nu avem încă un tratatment verificat și general acceptat și, în general, încă nu cunoaștem suficient consecințele acestei boli. Sistemele sanitare nu sunt încă pregătite să administreze efectele acestei boli. Cu jumătate de planetă închisă în casă și cu perspectiva unei întoarceri a problemei în toamna acestui an, pentru moment, perspectivele sunt sumbre;
2. Criza economică ce va urma este asemuită de mulți economiști cu Marea Criză din 1929. Cele mai multe semnale ne conduc către concluzia că vom avea o criză profundă și, mai rău decât atât, una de durată;
3. Licitația pentru construcția corvetelor multirol și modernizarea fregatelor Type 22R a intrat într-o fază imprevizibilă, cea a contestațiilor. În acest moment sunt mai multe dosare pe rolul instanțelor judecătorești, inclusiv un dosar având ca obiect însăși anularea hotărârii de guvern prin care s-a aprobat licitația. Anularea ei va conduce la anularea licitației. În condițiile stării de urgență, toate dosarele sunt suspendate (nu primesc termen de judecată, iar dacă au primit în perioada stării de urgență, atunci acesta este mutat), în iulie începe vacanța judecătorească și tot așa… Cred că este rezonabil să presupunem că toate aceste litigii se vor prelungi până în 2021.

Corvetele Tetal 1. Caracteristici tehnice

În prezent, Forțele Navale Române operează două corvete de clasă Tetal 1, construite de Șantierul Naval Mangalia, nave proiectate în România, proiect 1048:

• „Amiral Petre Bărbuneanu”, având număr de bordaj 260, construită şi intrată în serviciu în 1983, sau, conform Janes, construită începând cu 23 Mai 1981 şi intrată în serviciu în 4 Februarie 1983; şi
• “Viceamiral Eugen Roşca” având număr de bordaj 263, construită începând cu 1986 şi intrată în serviciu în 1987, sau, conform Janes, construită începând cu 11 Iulie 1985 şi intrată în serviciu începând cu 23 Aprilie 1987.

Caracteristici tehnice:

• Deplasament maxim: 1590,25 tone;
• Lungime x lăţime x pescaj: 92,40 x 11,40 x 3,37 (m);
• Propulsie: 4 x ALCO 16R 251 FMA, creditate cu 3285 CP fiecare, acționând patru elice, din care două cu pas fix şi două cu pas variabil. La Tetal I au fost introduse după 1990 la pachet cu schimbarea reductoarelor inversoare, în aceeași configurație, două elice cu pas fix și 2 cu pas variabil;
• Viteza maximă: 24 Nd;
• Surse energetice: 4 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB 836 (unele surse creditează cele două nave Tetal I cu doar 3 diesel-generatoare);
• Echipaj: 41 soldați-gradați profesioniști, 1 subofițer, 34 maiștri militari și 10 ofițeri.

Senzori:

• radar de cercetare aeriană şi de suprafață în bandă F – Strut Curve;
• radar de control al focului Hawk Screech (turele AK-726);
• radar de control al focului Drum Tilt (turele AK-230);
• radar de navigație Nayada în bandă I;
• sistem IFF;
• stație de hidrolocație de chilă Hercules MG322;
• stație de hidrolocație cu vibrator imersat (sonar tractat cu adâncime variabilă);
• lansatoare de contramăsuri PK16.

Armament:

• 2 turele binate AK-726, cal. 76,2 mm;
• 2 turele binate antiaeriene, AK-230, cal. 30 mm;
• 2 mitraliere cal. 14,5 mm;
• 2 instalatii RBU 2500 de lansare bombe reactive anti-submarin;
• 4 tuburi lansatoare de torpile (TLT-uri) cal. 533 mm.

Ca să fie mai simplu, am marcat în poza de mai jos armamentul și senzorii, cu excepția lansatoarelor de contramăsuri care sunt instalate sus pe suprastructură în zona turelelor AK-230, deasupra tuburilor lanstorpilă.

Mai jos aveți niște simulări CAD ale navelor, destul de precise, cu excepția notabilă a numărului de cârme și elice dar și a domului sonarului de chilă, ce-i drept, acesta din urmă nu este chiar în prova, într-un bulb, așa cum este cazul la corvetele Tetal 2.

 

 

Propuneri

În primul rând, trebuie subliniat faptul că, într-o primă fază, navele trebuie să treacă prin reparațiile capitale și modernizările despre care am vorbit și noi aici, acum 3 ani deja. Acestea sunt absolut necesare pentru prelungirea duratei de viață a navelor. Ulterior, se va trece la înlocuirea senzorilor / armamentului. Am ales două tipuri de propuneri, una cu un impact cât mai mic asupra bugetului și una cu un impact mai mare asupra bugetului, cu mențiunea că multe instalații vor putea fi valorificate ulterior, pe alte nave.

Propunerea ieftină

Această propunere urmărește îmbunătățirea capabilităților de luptă ale navei prin adoptarea unor măsuri cu un impact cât mai redus, atât asupra navei în sine, cât și asupra bugetului.

1. un nou radar de cercetare aeriană și de suprafață în locul anticelor Strut Curve, Hawk Screech și Drum Tilt. Candidații potențiali sunt Saab Sea Giraffe AMB, Hensoldt TRS-3D sau Thales NS-100. Sunt radare foarte performante, AESA, 3D, cu tehnologie GaN, foarte potrivite pentru navele cu un tonaj similar lui Tetal 1, fiind instalate pe nave ca Visby, K-130 sau Independence LCS. Un astfel de radar este capabil să dirijeze întreg armamentul de bord. Ca să ne facem o idee asupra costului asociat instalării unui astfel de radar, 4 radare Hensoldt TRS-3D cu modul IFF inclus i-au costat anul trecut pe norvegieni aproximativ 27 milioane euro, rezultând un preț aproximativ pentru fiecare radar de aproximativ 6,75 milioane euro. Într-un alt contract, încheiat de germani pentru noile K-130, 7 radare TRS-4D, inclusiv sistemul IFF, au costat aproximativ 85 milioane euro (aprox. 12 milioane/radar). Evident, schimbarea radarului implică o etapă de reproiectare atât pe parte structurală (este amplasat sus pe catarg) cât și pe parte de inventar energetic.
2. două bile electro-optice cu multiple utilizări, inclusiv ca telemetru pentru artileria de bord. Tot pentru noua serie de 5 unități K-130, germanii au încheiat cu Thales un contract în valoare de aproximativ 58,34 milioane euro pentru livrarea a 12 sisteme electro-optice Mirador Mk2, ceea ce ne aduce la un preț de circa 4,86 milioane euro pentru un sistem.
3. un sistem centralizat de conducere a luptei (CMS) care va trebui să integreze toți senzorii și întreg armamentul instalat pe cele două unități Tetal 1. Se poate alege Terma C-Flex utilizat pe Mărășești sau pe OPV-ul Ștefan cel Mare. Misiunea CMS-ului este să integreze informațiile furnizate de toți senzorii navei și armamentul instalat, indiferent de proveniența acestuia. Pe scurt, CMS trebuie să poată utiliza atât informațiile primite de la sonarul sovietic cât și pe cele de la radarul principal occidental și mult mai modern. La fel și cu armamentul ambarcat, un mix de sisteme sovietice și occidentale, vechi sau noi. Asta înseamnă că avem nevoie de un CMS al cărui soft să fie scris special pentru noi inclusiv de adaptoarele necesare transformării semnalului analogic în digital.
4. un sistem de contramăsuri și luptă electronică. În spiritul celor de la punctul 3 de mai sus, se poate alege tot Terma, cu atât mai mult cu cât sistemele danezilor echipează și fregatele Type 22R.
5. înlocuirea turelelor echipate cu mitraliere de 14,5 mm cu câte un sistem Simbad RC echipat cu rachete Mistral 3. În cursul anului 2019, filipinezii au semnat un contract cu MBDA pentru livrarea a 4 sisteme Simbad RC contra sumei de 10,7 milioane de euro. Rezultă un cost aproximativ de 2,675 milioane euro per sistem Simbad RC. În opinia mea, în acest contract ar trebui să fie incluse și un număr de rachete Mistral, evaluate pe piață la aproximativ 3 – 400 000 euro/rachetă. Din nou, vorbim de o reproiectare a sponsoanelor și a părții electrice.
6. înlocuirea turelei AK-726 din pupa cu o instalație de lansare rachete navă-navă, pe piață fiind în acest moment câteva rachete care pot fi luate în considerare: Kongsberg Naval Strike Missile, MBDA Exocet MM-40 Block 3, Boeing RGM-84 Harpoon Block II+, IAI Gabriel V sau Saab RBS-15 Mk. 3. Aici cred că ne putem aștepta în mod rezonabil la prețuri de circa 3 – 4 milioane de euro/rachetă, rezultând 24 – 32 milioane euro pentru un set complet de 8 rachete ambarcate, instalațiile de lansare incluse.

Restul echipamentelor sunt păstrate pentru a menține costul întregului proiect cât mai mic. Cele descrise la punctele 3 și 4 de mai sus, dar în special sistemul centralizat de conducere a luptei, sunt și cele mai greu de cuantificat în bani, nu numai pentru că informațiile disponibile sunt foarte sărace dar și pentru că presupun scalarea și adaptarea la cerințele clientului.

Bugetul total pentru modernizarea unei nave Tetal 1 în varianta ”propunerea ieftină” nu ar trebui să depășească un maxim absolut de 50 de milioane de euro, incluzând aici bugetul de circa 10 milioane de lei presupus de licitația lansată în 2017. De asemenea, în aceeași variantă ieftină, se va urmări realizarea unor economii în ceea ce privește munițiile profitându-se de licitațiile pentru bateriile de coastă și programul VShorad. Cele mai mari dificultăți ar fi legate de integrarea senzorilor și armamentului sovietic cu cel occidental și a ambelor cu noul sistem centralizat de conducere a luptei (CMS).

Am încercat să aplic modificările propuse în desenul de mai jos, nu toate liniile sunt drepte, nici perpendicularele tocmai perpendiculare, dar am vrut să aveți o imagine clară asupra modificărilor, ce apare, ce dispare.

Propunerea scumpă

Propunerea scumpă include cele prevăzute la propunerea ieftină la care se adaugă următoarele:

1. un nou sistem de lansare a torpilelor, inclusiv trecerea la torpilele ușoare de 324 mm. Se poate opta pentru torpila americană Mark 54 și lansatorul triplu MK 32 Surface Vessel Torpedo Tubes (SVTT). După cum bine știm, acest tip de torpilă ușoară este și în dotarea fregatelor Type 22R dar și a elicopterelor Puma Naval. Noile corvete vor fi de asemenea dotate cu torpile ușoare. Dotarea Tetal 1 și 2 cu astfel de lansatoare ar putea însemna renunțarea României la torpilele grele de 533 mm și trecerea la torpilele ușoare de 324 mm, standardul în cam toate flotele lumii. Costul inițial mare poate fi compensat cu valorificarea ulterioară a acestora prin trecerea lor pe noile corvete multirol pe măsură ce acestea sunt finalizate și armate;
2. un sistem RAM în prova, în fața comenzii, în locul lansatoarelor de bombe reactive anti-submarin. Acesta este momentul în care costurile de modernizare sar realmente în aer. Achiziția lansatoarelor Mk 49/44 cu 21 de rachete Block II Rolling Airframe Missile (RAM) ar implica o sumă semnificativă, de cel puțin 21 milioane euro. Dar capabilitățile de luptă împotriva atacurilor cu rachete navă-navă inamice ar crește de asemenea semnificativ;
3. două teleoperabile de 12,7 mm în locul turelelor cu mitraliere de 14,5 mm.

Ajungem astfel la costuri, unde voi folosi achiziția de armament a Mexicului pentru înarmarea navei de patrulare Sigma 10514. Astfel, conform notificării DSCA, Mexicul a cerut aprobarea achiziției articolelor detaliate mai jos, americanii estimând un preț de aproximativ 98,4 milioane USD:

• șase (6) rachete navă-navă RGM-84L Harpoon Block II lansate de pe nave de suprafață;
• douăzeci și trei (23) de rachete antiaeriene Block II Rolling Airframe Missile (RAM);
• șase (6) torpile ușoare MK 54 Mod 0;
• opt (8) containere MK 825 Mod 0 RAM Guided Missile Round Packs (GMRP);
• RAM Block 2 MK 44 Mod 4 Guided Missile Round Pack (GMRP)
• două (2) lansatoare triple MK 32 Surface Vessel Torpedo Tubes (SVTT);
• 250 de proiectile AA98 de 25 mm, explozibile și penetrante;
• 750 de proiectile de exercițiu/trasoare A976 25 mm;
• 480 de proiectile BA22 57 mm;
• 960 de proiectile de exercițiu BA23 57 mm;
• piese de schimb, documentație de suport, manuale, asistență tehnică în vederea instalării și integrării, instructori, suport logistic, centrala de tragere a torpilelor etc

Știm din contractele anterioare că prețul final va fi probabil mai mic dar, în continuare, vorbim de o sumă semnificativă și, deși creșterea capabilităților este de asemenea semnificativă și există și posibilitatea valorificării ulterioare pe viitoarele corvete multirol, efortul inițial este foarte mare.

Pe lângă sporirea semnificativă a capabilităților de luptă, marele plus al variantei de modernizare scumpe rămâne posibilitatea de a muta armamentul mai scump pe noile corvete multirol pe măsură ce acestea intră în serviciu înlocuind 1 la 1 bătrânele Tetaluri.

În fine, ca și mai sus, o să las imaginile să vorbească.

Notă: Toate echipamentele de mai sus pot fi schimbate cu echipamente similare ale altor producători de pe piață dar mai ieftine.

O retrospectivă a licitațiilor și achizițiilor Forțelor Navale Române din ultima vreme poate fi citită aici și aici.

Va urma un exercițiu similar cu navele Tetal 2.

 

Sărbători fericite!

Nicolae

 

P.S. Rog stimații comentatori să se limiteze strict la subiectul articolului, comentariile offtopic urmând a fi șterse fără o avertizare prealabilă. Comentariile care sfidează bunul simț (în înțelesul britanic de common sense) sau buna cuviință, vor fi de asemenea șterse, doar după o avertizare prealabilă. Dirijarea discuției către supremația absolută a puterii navale rusești excede scopul acestui articol și va fi tratată automat ca offtopic, comentariile de acest fel fiind șterse imediat, fără avertizare.

P.P.S. Nu mă deranjează absolut deloc un articol cu zero comentarii dar mi-ar plăcea să discutăm pe marginea oportunității acestei modernizări în contextul întârzierii evidente a corvetelor multirol/modernizării fregatelor Type 22R (semnarea contractului este clar amânată în 2021 iar posibilitatea anulării licitației pentru lipsă de fonduri devine o probabilitate cu șanse mari) dar și asupra modernizărilor propuse pentru aceste nave.