… care s-ar potrivi de minune unor nave mai compacte, din categoria inferioara fregatelor.
Dincolo de sistemele CIWS gen RAM/SeaRam sau mai nou Mistral (cel putin la nivel de marketing), mai ales ca, mai ales in marile mai mici sau aproape de coasta au inceput sa apara tot mai multe amenintari de tip balistic sau artileristic (prin extinderea razei de actiune cu munitie speciala, planata si ghidata), este tot mai necesar un sistem C-RAM (Counter Rocket Artillery Missiles). Acest sistem trebuie sa reziste unor atacuri de saturatie, facand parte dintr-un sistem defensif etajat si robust, deoarece tocmai astfel de amenintari, mai ieftine decat rachetele antinava dedicate, pot fi lansate in numar mare.
Din perspectiva experientei dar si a potentialelor acorduri si colaborari ale Romaniei, o alegere logica pare sa fie Rafael (Sea) C-Dome (varianta navalizata a Iron Dome) .
Componente C-Dome
Avantaje ale acestei solutii sunt faptul ca poate fi integrata cu diferiti senzori ai navei (cu conditia sa ofere performanta necesara, apropiata de cea a ELTA EL/M-2084 sau a G/ATOR AN/TPS-80 ) si mai ales ca exista, dincolo de lansatoare verticale integrate in coca navei si variante de a adauga containere cu canistre, cu senzori sau cu modulul de comanda si control distribuite in diferite locatii ale navei, in functie de spatiul disponibil, inclusiv pentru configuratii minimaliste.
Dupa cum se vede aici, la nevoie totul poate fi dispus in modul de misiune containerizat, temporar, fara a fi nevoie sa fie integrat complet cu sistemele navei: unitate de lansare verticala pentru rachetele Tamir (modulabil minim cu 10x rachete) si unitate de comanda si control (C2).
C-Dome containerizat pe punte
Un astfel de container-lansator are dimensiunile 6,1x 2,4 metri (lungime-latime) si o inaltime de 4,4 metri integrand 2 lansatoare verticale a cate 10 rachete Tamir fiecare pe standardul de container ISO de 20 de picioare si o masa de 12 tone. In acesta configuratie poate inlocui existenta unui modul Mk 49 Guided Missile Launching System (GMLS) pentru rachetele RIM-116 RAM (masa 6 tone vid), rachetele Tamir putand fi lansate la 360° catre amenintari simultane.
I-Dome
In versiunea terestra, exista sistemul compact I-Dome echivalent, compus dintr-un lansator pentru 10 rachete transportabil pe camion 6×6, alaturi de un radar multipanou emisferic AESA MMR si un sistem de management al luptei ambarcat (BMC).
Tamir si conul de varf, alaturi de Python 5
Aceste rachete au diametrul de 160mm, o lungime de 3 metri si o masa de 90 kilograme, putand atinge o viteza de Mach 2,2 si o raza de actiune de putin peste 10 kilometri (in functie de altitudinea interceptie, de maxim 10km), fiind aproape identice in gabarit si caracteristici tehnice enumerate mai sus rachetelor Block 2 RIM-116C. Costul este insa doar o fractiune din cel de 1 mil.$ al rachetei RIM-116, fiind estimat la maxim 150.000$ (surse mai vech sustineau 50.000$), dar nici performantele si gama de misiuni nu sunt chiar identice.
Astfel inclusiv nave mai mici care nu au loc pentru o aparare cu raza medie pot beneficia de o protectie aditionala „point-defense” ca strat suplimentar fata de solutiile CIWS artileristice si cu rachete clasice ale sistemelor navale.
Pentru navele care integreaza Oerlikon Millenium, este de vazut de asemenea daca nu ar putea integra rachete Halcon SkyKnight (integrate deja in versiunea terestra Oerlikon SkyNex), cu raza de actiune de 10 km si un total de 60 de efectori in container standard, putand gestiona pana la 4 astfel de containere, De reamintit ca Skyknight este conceput a contracara pana la 80 de amenintari simultane pe distante de pana la 10km: elicoptere, UAV, artilerie si mortiere, aeronave cu aripi fixe. Doar ca racheta in cauza cantareste cam la 1/3 fata de Tamir sau RIM-116, avand si o raza de actiune scurtata semnificativ (4-6km pentru RAM respectiv proiectile ghidate), aproape la jumatate fata de celelalte doua sisteme mentionate anterior.
Si tot Skyranger-ul terestru are in curs de integrare rachete antiaeriene de mici dimensiuni (si bineinteles mai ieftine) derivate din portabila / ManPAD „Enforcer” al MBDA.
In afara de aceste munitii artileristice si balistice, o alta clasa de amenintari sunt rachetele anti-radiatie, munitiile plimbarete si rachete de dimensiunea unor rachete antitanc mai grele (Spike NLOS, Brimstone/Spear V2/3) transformate in mini-rachete de croaziera cu raza de actiune crescuta simtitor.
Una dintre ultimele aparute este familia Red/Green Wolf produse de L3 Harris (clasa 110kg, cap de lupta 11 kg) in cadrul programului Long-Range Precision Fire (LRPF), fiind deja integrata pe AH-1Z Viper (urmand a fi integrat pe o gama mult mai larga de platforme de lansare, inclusiv terestre):
Red Wolf, lansat de pe elicoptere, poate atinge distante de pana la 320 km, Green Wolf fiind echivalentul sau cu un pachet de bruiaj electronic in locul sarcinii utile explozive. Cele doua tipuri de vectori pot fi lansate si de la sol/ de pe mare, cu o raza de actiune evident mai redusa. Profilul de zbor al acestor mini-rachete de croaziera atinge altitudini de 12 km. Pretul vizat este in jur de 300.000 USD pentru Red Wolf, respectiv 500.000 pentru varianta Green.
Intre timp si Lancet-urile rusesti incep sa aibe variante cu motor turbojet, putand atinge viteze de 500km/h.
Ideal ar fi nu doar sa ne putem apara de astfel de vectori ieftini (incluzand munitiile „plimbarete”) si sa avem optiunea de a ii putea lansa de la bordul navelor noastre in atacuri de saturatie, inainte de a folosi armamentul mai greu si mai scump.
Desi astfel de alternative mai ieftine si compacte sunt incomparabil mai putin letale decat o racheta antinava clasica, datorita preciziei chirurgicale pot schilodi serios capacitatea de aparare si operare (incapacitare ca sa folosim un termen mai sofisticat) a unei nave de suprafata, facand-o apoi vulnerabila la atacuri cu alte tipuri de vectori.
Aceasta necesita sisteme de protectie activa a elementelor critice ale navei, cum ar fi puntea de comanda, sistemele de detectie a amenintarilor sau sistemele esentiale de supravietuire a navei.
Aici enumeram atat sisteme soft-kill, capcane termice/radar, contramasuri dirijate (LASER, D–IRCM) cat si hardkill C-RAM. Poate ar trebui inceput a fi luate in considerare si sisteme cu efectori similare celor de pe vehicule terestre, destinate punctelor critice ale navei, doarece e foarte probabil ca sistemele C-RAM clasice sa nu poata neutraliza toata gama de vectori de mici dimensiuni si care e posibil sa nu vina pe traiectorii balistice, ci traiectorii joase si in „roiuri”.
Daca adaugam aceste sisteme la multitudinea de turele in palierele antidrona si C-RAM artileristice in calibre mici si medii (dar si LASER si contramasuri active), la solutiile ieftine de rachete antidrona (SAL cal 70mm /80mm , 57mm?), la solutiile clasice antiaeriene, anti-suprafata, antisubmarin si la cele complementare anti-suprafata (de „croaziera” gen Spike-NLOS/Green Wolf si balistice ghidate de la cal.130m-160mm sus), nava ar deveni un adevarat arici (sau pom de craciun daca vreti) de turele si lansatoare, ca raspuns la densificarea si diversificarea amenintarilor. Aceasta s-ar putea rezolva prin dimensionarea si integrarea adecvata in designul initial, prin standardizarea containerelor de misiune si localizarea adecvata a acestora si prin repartizarea unor roluri in cadrul flotei/ grupului de lupta, presupunandu-se ca navele nu ar trebui mai niciodata sa lupte singure.
In fine, noi speram sa avem macar cate un CIWS artileristic GOKDENIZ (Korkut navalizat) pe OPV-ul din clasa Hisar… si cate un Millenium pentru restul … poate ar fi trebuit sa cerem mai mult, nu sa ne zgarcim la solutii minimaliste. Si astap pentru ca navele pe care le comandam astazi vor opera in mediul de amenintari din urmatorii 25-30 de ani. Iar ca sa adaugi ulteior solutii pe respectivele platforme sa fie dificil de realizat si cu penalizari ale altor capacitati, daca nu imposibil.
Marius Zgureanu
Citeste si:
Romania ar dori OPV clasa Hisar
Mai mult Iron Dome pentru infanteria marina americana…
Sisteme SHORAD: astăzi Iron Dome
Sistemul de rachete ZRN-01″STOKROTKA DAISY”
Germania achizitioneaza racheta Enforcer
Surse:
Epirus Demos First Directed-Energy Takedown of Jam-Proof Fiber-Optic Drone
Uite așa realizăm cât de vizionări au fost politicienii/amiralii români. Dacă luau corvete Damen în 2016 acum aveam niște nave cvasi obsolete in actualele și viitoarele situații de luptă. La fel, dacă mergea contractul cu Naval Group ptr corvete și modernizarea Type22. Râdem,glumim,dar a da în acest moment, când câmpul de luptă se modifică de la o zi la alta,zeci de miliarde pe armament conceput ptr alt tip de război,e ca și cum ai lansa o șarjă de husari în armuri înarmați cu lăncii,împotriva unui batalion de Abrams.
PS
Am mai făcut odată asta acum 90 de ani când am luat tancuri Skoda R2 cu tun de 37mm când inamicii testau T34 cu 76mm sau Panzer III/IV. Sau când ne am dotat cu biplane când toți construiau monoplane mult mai rapide.