Co-Co-Co

proiectul fcas franco german

FCAS cum îl vad francezii…

Programul FCAS – franco-germano-spaniol – pare a fi intrat în moarte cerebrală. Francezii nu mai cred în el de ceva timp, iar germanii nu par dornici să facă prea multe concesii. Spania, în schimb, pare a menține dialogul dar în culise este de partea Berlinului.

În această ordine de idei, presa germană a scris că de fapt germanii și-au cam luat gândul de la FCAS cu francezii și se gândesc serios să și-l facă singuri sau împreună cu alți parteneri.

Siteul “Hartpunkt”  scria zilele trecute:”Germany, thanks to the rapid growth of its military spending, has the opportunity, for the first time în decades, to develop its own combat aircraft. It would also allow it to better meet the needs of its own armed forces.”

Și nu este deloc exclusă cooptarea unor parteneri, care pe lângă Spania ar putea fi Suedia – marea forță în domeniul avioanelor multirol rămasă pe dinafară. Suedia este un caz interesant pentru că ar putea lua locul Franței, în condițiile în care suedezii sunt singurii europeni care și-au produs propriul avion de lupta multirol, cu excepția francezilor, adevărat că nu la nivelul Rafale. Adică, Saab are ce pune pe masă și ar putea eventual înlocui Dassault, fără însă a avea pretențiile francezilor.

Aderarea Suediei la NATO pare să deshida ușa unor colaborări strânse pe mai multe domenii.

Iar o dată cu scoaterea Franței din program, partenerii rămași sau adăugați, ar scapa de necesitatea ca avionul să fie operat pe portavion sau să transporte arme nucleare.

Conform celor de la Politico și Bloomberg, guvernul german a informat deja Airbus Defence & Space despre o posibilă: “closer cooperation with Sweden or the United Kingdom, or even going it alone with Spain.”

Iar săptămâna trecută oficiali din cadrul Luftwaffe ar fi spus exact același lucru unor membri ai Bundestag.

Evident că Germania și Suedia sunt capabile să dezvolte un aparat de generația a VI-a dar pot face acest lucru până la motor, pentru că în acest caz în cele două țări nu există o companie de anvergura francezilor de la Safran Aircraft Engines, dar cu bani suficienți soluții s-ar găsi.

La final, directorul Daasault – Éric Trappier – care mie cel puțin îmi pare un Gică-contra în programul FCAS, explică care este de fapt situația și care sunt obiecțiunile domniei-sale: “The question arises for the effectiveness of the project, which is a three-country project […] where there is not one real leader but three ‘co-co-co’s. […] How can I have leadership when I have someone în front of me who weighs twice aș much? How can we ensure project management if  I am not allowed to choose subcontractors în France, Spain and Germany? […] I think it’s not the right method to fly an aircraft.”

În același timp, am înțeles de ceva timp că Germania nu este foarte favorabilă cooperării cu Franța și Berlinul a trântit în ultimii ani mai multe programe comune de dotare mai ales în favoarea unor importuri din Statele Unite, așa că nici nemții nu sunt neprihăniți. Ambele țări par de fapt dornice să scape una de alta dar încă nu au găsit momentul s-o facă public.

Despre tancul european nici nu cred că mai merită discutat în acest context.

GeorgeGMT

9 comentarii:

  1. Cred ca francezii vor gasi banii necesari sa dezvolte singur aparatul de generatia VI, asta daca sunt in stare. Unde? pai hai sa ne uitam unde au vandut ei cel mai bine in ultimii ani. La arabi si la indieni, care vor dori sa aiba cele mai moderne avioane posibile si francezii le-ar vinde fara mari regrete.

  2. Singurele contracte la care francezii au reusit sa coopereze au fost contracte mici care au mers pe sub radar. La orice program de anvergura companiile franceze au trantit programul.

    3
  3. Dacă nemtii nu se înțeleg cu francezii, bye bye UE din toate punctele de vedere! Mi se pare cel puțin ciudat ca nemții să aibă o problema cu faptul ca francezii vor ca avionul să poate să transporte arme nucleare. Ținând cont de felul cum “evoluează” americanii cu Trump și cine o mai veni după el, e bine să știi ca francezii te iau sub umbrela lor nucleară la nevoie. Decât să le pună bețe în roate, nemții ar trebui mai bine să îi ajute. Oricum, dacă ajungem să ne bazăm doar pe francezi, umbrela nucleară a UE e prea mica și ar trebui extinsă semnificativ din toate punctele de vedere și construită exclusiv cu ce putem să facem prin UE.

    4
  4. Am scris despre subiect inca de acum 6 ani, si incheiam cu “Nu-mi pot imagina sa se construiasca avionul de lupta francez-german”
    https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/search?q=FCAS

    Europenii pur si simplu nu sunt in stare sa faca un avion, de fapt o escadrila avioane-drone asa cum viseaza, din motive tehnice:
    1. Nu au motoare adaptive asa cum vor fi cele de pe F 47.
    2. Nu au electronica de performanta, nici senzori, nici software. (aici poate ajuta romanii, ha, ha, ha ca ei…. chipurile…)
    3. Nici macar sistemul Galileo nu e certificat pt aviatie. Starlink e Musk
    4. Nu prea stiu cu ce se maninca stealth.

    Deci fara americani e imposibil, iar cu americani ar fi limitati in export, sau chiar in misiuni. Dupa 30 de ani de somnolenta nu e posibila trezirea, intre timp tehnologia s-a dezvoltat ca nu mai poate fi ajunsa din urma.
    Singura motivatie e bagatul banilor in buzunar, e vorba de vreo 100 de miliarde, tare le-ar place unor manageri de carton sa bage mina-n sac.

    2
  5. Rolul esențial al SAAB în conceperea și producerea industrială a avionului Gripen este cel de proiectant, dezvoltator și integrator de sistem, fiind responsabil pentru celula aeronavei, arhitectura avionică unică și software-ul de fuziune a datelor/luptă. SAAB adaptează și integrează în Gripen, o proporție semnificativă de componente străine, estimată la aproximativ 60% din totalul sistemelor, provenind de la furnizori precum General Electric (SUA) pentru motorul F414G, Leonardo (Europa) pentru radarul AESA Raven ES-05, Elbit Systems/Elisra (Israel) pentru sistemul de avertizare antirachetă PAWS-2 și companii din Africa de Sud pentru subsisteme electronice.
    India a respins varianta Gripen IN, invocând drept motiv principal tocmai această dependență majoră de o sursă de aprovizionare externă, care contravenea cerințelor de autonomie industrială națională.
    Capacitatea SAAB de a acționa ca integrator de sistem pentru Gripen, asamblând și optimizând software-ul de luptă pentru aproximativ 60% componente de origine străină (Motor GE/SUA, Radar Leonardo/Europa, PAWS-2/Israel), nu-i diminuează calitățile aeronautice, ci subliniază expertiza de vârf în fuziunea de senzori și arhitectură avionică; o cooperare cu SAAB ar fi fost utilă pentru România, în special datorită costurilor operaționale reduse ale Gripen și a ofertelor extinse de offset industrial și transfer de tehnologie (similar modelului aplicat în Brazilia) propuse de suedezi, care ar fi dezvoltat industria națională de apărare.
    In dezvoltarea avionului multirol de generația 6, tehnologic, SAAB va proceda, cred eu, ca și în cazul Gripen C/D și E/F.
    Pe termen scurt și mediu, daca germanii și spaniolii vor să își dezvolte industria aerospațială, vor comanda Eurofighter T5, iar pe termen lung, daca FCAS moare, aderand la GCAP, vor avea la timp, cu costuri mult mai mici, un avion de Generația a 6-a.Ar trebui să plătească un preț politic , acceptând mai puțin control dar ar salva anii de dezvoltare și ar evita riscul de a rămâne în urmă, cumpărând în cele din urmă avioane americane F-47 sau o altă generație de F-35.
    Cea mai avantajoasă opțiune pe termen lung pentru Germania și Spania ar fi o colaborare cu SAAB, cu condiția ca Germania să își asume rolul de lider financiar și tehnologic, deoarece, deși această cale ar fi mai scumpă la început, ea ar asigura independența tehnologică prin deținerea IP-ului, ar genera locuri de muncă de vârf prin alocarea dezvoltării motorului și avionicii companiilor naționale și ar oferi o flexibilitate strategică deplină la export.Decizia finala va aparține, ca de obicei politicienilor.
    Și saudiții vor să se alăture proiectului GCAP iar banii lor ar fi foarte bineveniți pentru susținerea financiară a proiectului.

  6. Nu înțeleg problema capacității de a utiliza arme nucleare!
    Înțeleg că posibilitatea de a opera de pe un portavion necesită modificări serioase dar capacitatea de a transporta o arma nucleara nu mi se pare o mare filozofie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *