În spațiu – reluarea curselor Florida-ISS

Pentru a vizualiza corect această pagină este recomandată folosirea browserului Mozilla Firefox.

NASA – guvernul american de fapt – de multă vreme își dorește să nu mai depindă de URSS Rusia din punct de vedere al unor transporturi către spațiu (mai exact, pentru transportul echipajelor către ISS și pentru furnizarea de motoare rachetă). Referitor la primul aspect – transportul echipajelor către ISS – retragerea flotei de navete spațiale a reprezentat momentul în care NASA nu a mai avut capabilitatea de a transporta echipaje pe orbită. Timp de aproape 8 ani au fost dezvoltate soluțiile care să înlocuiască avionul orbital.

Au fost dezvoltate – din momentul în care s-a renunțat la navete – patru soluții de transport – de fapt două plus una plus una: Boeing a lucrat la CST-100 Starliner, SpaceX a lucrat la Crew Dragon 2, Sierra Nevada lucrează la Dreamchaser, NASA lucrează la CEV Orion. La Dreamchaser încă se bricolează, Orion nu este destinat orbitei joase, de unde și formula două plus una plus una.

Dragon 2 este o familie de vehicule dezvoltată de SpaceX, succesoare ale vehiculului de transport spațial de marfă Dragon. Au fost proiectate să fie lansate cu rachetele Falcon 9 și să reintre în atmosferă, zborul încheindu-se cu o amerizare. Față de versiunea anterioară (Dragon), Dragon 2 au sisteme de calcul mai noi, panouri solare mai noi, o formă nouă. Crew Dragon 2 vor zbura o singură dată cu echipaj, capsulele fiind apoi convertite în Cargo Dragon 2 și refolosite. Cele două categorii de vehicule vor fi utilizate în cadrul programelor CRS-2 (engl Commercial Resupply Services 2) și CCDev (engl Commercial Crew Development) ale NASA.

Dezvoltarea a avut mai multe etape, părțile implicate, timpul și finanțarea ducând la diverse decizii:

  • SpaceX a inceput dezvoltarea noii capsule in 2010, aceasta având numele de Dragon Rider, atunci când NASA a pornit programul CCDev;
  • În 2014 a fost prezentat proiectul în 2014;
  • Tot în 2014 a fost selectată împreună cu CST-100 Starliner. A fost considerată cea mai ieftină opțiune, SpaceX primind 2.6 mld USD pentru dezvoltare (spre deosebire de Boeing care a primit 4.2 mld USD).
  • SpaceX a decis să efectueze 4 teste cu Dragon 2: o simulare a unei urgențe pe rampa de lansare (test efectuat în 2015), o simulare a unei probleme în timpul zborului către orbită – să ne amintim de Soyuz în octombrie (test care urmează să fie efectuat), un zbor automat către ISS (SpX-DM1) și un zbor cu echipaj care să dureze 14 zile (SpX-DM2);
  • În 2017 s-a renunțat la opțiunea de aterizare, capsula fiind certificată doar pentru amerizare, cu utilizarea doar a parașutelor;
  • În 2018 au fost prezentate echipajele Crew Dragon 2 și Starliner – echipajul SpX-DM2 este compus din Douglas G. Hurley (comandant) și Robert L. Behnken (pilot); rezerva este Kjell N. Lindgren;
  • În 2018 a fost adăugat rampei de lansare brațul prin care cosmonauții vor ajunge la capsulă.

Crew Dragon

SpX-DM1 (engl SpaceX Demonstration Mission 1) a fost amânată continuu din 2015 – întâi în decembrie 2016, apoi de câteva ori în 2017, apoi a fost anunțată de NASA pentru 7 ianuarie, 17 ianuarie, 23 februarie și apoi pentru 2 martie.

Capsula Crew Dragon va transporta un manechin pentru teste (ATD – engl Anthropomorphic Test Device), îmbrăcat în costumul SpaceX (costum cunoscut deja de la lansarea Falcon Heavy). Numele manechinului este Ripley – evident, inspirat de seria de filme Alien. Vor mai fi transportate, de asemenea, 200 kg de marfă (provizii și echipament).

Crew Dragon – Ripley (sursa Elon Musk/SpaceX)

Obiectivele zborului, așa cum au fost enunțate de NASA, sunt:

  • Teste pe orbită cu: avionica, sistemul de andocare, sistemele de comunicații, sistemele de telemetrie, sistemele de control al mediului (temperatura, presiune, umiditate), panouri solare, sistemele de alimentare cu energie electrica, sistemele de propulsie;
  • Demonstrarea performanței sistemelor de ghidare, navigare și control ale Falcon 9 și Crew Dragon la lansare, pe orbită și la reintrarea în atmosferă;
  • Determinarea nivelurilor acustice și ale vibrațiilor, alături de forțele interioare și exterioare la care este supusă capsula Crew Dragon;
  • Teste cu monitorizarea sistemului de abandonare a lansării;
  • Testarea sistemelor și evaluarea performanței lor pe durata unei misiuni.

Cel puțin în ultimele șase luni au existat repetate referințe în materialele publicate pe acest site la evenimentul de mâine (sau de azi, sau de ieri, sau din trecut – depinde când citiți), mai exact 2 martie 2019. Amânat de nenumărate ori din diverse motive, iată-ne la câteva ore de lansare.

Nicolae se întreba în iulie 2018 dacă retrimite SUA oameni în spaţiu anul acesta. Nu a fost să fie 2018, se pare că este 2019.

Crew Dragon/Falcon 9 (sursa NASA/SpaceX)

Lansarea este prevăzută pentru data de 2 martie 2019, 09:49 ora României (7:49 UTC), fiind prevăzută și o variantă de rezervă pentru data de 5 martie 2019, 08:38 ora României (6:38 UTC).

Evenimentele la care ar trebui să ne așteptăm sunt:
-45:00 se determină dacă racheta poate fi alimentată
-37:00 sistemul de salvare (LES – engl Launch Escape System) este armat
-35:00 începe încărcarea RP-1 (combustibilul)
-35:00 începe încărcarea primei trepte cu oxigen lichid
-16:00 începe încărcarea celei de-a doua trepte cu oxigen lichid
-07:00 începe răcirea motoarelor
-05:00 Dragon este alimentat de la sursa internă de energie
-01:00 sistemele interne de control al zborului preiau controlul
-01:00 începe presurizarea rezervoarelor la presiunea de zbor
-00:45 se verifică dacă lansarea poate avea loc
-00:03 este comandată pornirea motoarelor
-00:00 lansare
00:58 Max Q (presiunea maximă)
02:35 oprirea motoarelor primei trepte (MECO)
02:38 separarea celor două trepte
02:42 pornirea motoarelor celei de-a doua trepte
07:48 pornirea motoarelor primei trepte la reintrare
08:59 oprirea motoarelor celei de-a doua trepte (SECO-1)
09:24 pornirea motoarelor primei trepte pentru aterizare
09:52 aterizarea primei trepte
11:00 separarea Dragon de treapta a doua

Urmează o serie de manevre de apropiere de ISS. Dacă un Dragon care face regulat curse către ISS se apropie din partea inferioară, fiind folosit brațul CanadArm pentru a îl apuca și a îl aduce la portul utilizat pentru andocare, Crew Dragon va andoca cu ISS utilizând portul frontal. Andocarea cu ISS este autonomă și este prevăzută pentru data de 3 martie, 13:00 ora României (11:00 UTC). Capsula Dragon va rămâne pe ISS timp de 5 zile.

Andocare Crew Dragon – ISS – randare (sursa NASA/SpaceX)

Dragon se va despărți de ISS vineri, 8 martie, 09:30 ora României (07:30 UTC). La 5 ore de la plecare își va porni motoarele pentru deorbitare, apoi va reintra în atmosferă și va ameriza în Oceanul Atlantic la 35-40 de minute după pornirea motoarelor.

Pe 14 martie va ajunge pe ISS următorul echipaj – Nick Hague, Christina Koch și Alexei Ovcinin.
 

După lansare, Thales a folosit un radar SMART-L Multi Mission pentru a urmări traiectoria treptei a doua a rachetei lansată de SpaceX. Din Irlanda până în Serbia.

Thales SMART-L MM – (sursa Thales)

Crew Dragon urmărit de SMART-L MM – (sursa Thales)

 

Galeriile de imagini de mai jos își propun să prezinte momente din realizarea navei spațiale capsulei Crew Dragon. Prima serie prezintă fabricarea capsulei, apoi sunt prezentate testele în camerele de vid și RF, urmează integrarea capsulei pe vehiculul de lansare, lansarea și andocarea cu ISS. Primele două fotografii cu fabricarea capsulei au fost realizate de Pauline Acalin; fotografiile cu lansarea au fost realizate de John Kraus și Erik Kuna.

La primul drum, după lansarea Crew Dragon a fost nevoie de 18 orbite și mai mult de 24 de ore pentru întâlnirea cu ISS. Pe parcursul lor au fost efectuate o serie de teste. Filmul următor prezintă modul în care Crew Dragon a ajuns la ISS.

Cursa Florida – ISS (sursa SpaceX)

Un aspect demn de menționat este legat de panourile solare și managementul termic al Crew Dragon. Dacă la Dragon au fost folosite panouri solare care se extind (protejate la lansare), Crew Dragon are altă abordare, celulele solare fiind lipite pe extensia capsulei (engl trunk). Un alt amănunt interesant, care se poate vedea din imaginile de mai sus este că pe o parte a extensiei capsulei sunt lipite celule solare, pe partea cealaltă fiind radiatoarele folosite pentru management termic. Crew Dragon se va orienta pentru a avea mereu spre Soare celulele solare și spre întuneric radiatoarele.

În continuare se află alte trei seturi de fotografii: recuperarea și întoarcerea în port a primei trepte a rachetei Falcon 9, indicatorul 0g (un Pământ de pluș) care a ajuns împreună cu Ripley pe ISS și nava Go Searcher care va fi utilizată pentru recuperarea capsulei. Fotografiile cu întoarcerea în port au fost realizate de Pauline Acalin, Tom Cross și Michael Howard. Fotografiile cu indicatorul 0g au fost realizate de echipajul aflat pe ISS.

Următorul set de fotografii prezintă momentul când capsula a ajuns la ISS, apoi recuperarea ei și starea în care se află. Galeria cu recuperarea Crew Dragon conține și imagini cu o capsulă Dragon, pentru a le putea compara.

Surse imagini: Tom Cross (Twitter/@_TomCross_), Pauline Acalin (Twitter/@PaulineAcalin), SpaceX, NASA, Elon Musk (Twitter/@ElonMusk), Oleg Kononenko, Anne McLain (Twitter/@AstroAnimal).
 

În continuare recomand floricele de porumb și cola.
 

28 februarie 2019 – conferința de presă

Mai jos se află conferința de presă NASA de ieri, 28 februarie, unde s-a discutat lansarea DM-1.

Conferința de presă

NASA a vut bunăvoința să prezinte și interiorul Crew Dragon. Nu foarte palpitant.

Interior Crew Dragon

 

2 martie 2019 – lansarea Falcon 9/Crew Dragon

Lansarea DM-1

 

2 martie 2019 – conferința de presă după lansare

Conferinta de presa

 

3 martie 2019 – andocarea

Andocarea (partea I și partea a II-a)

 

8 martie 2019 – revenirea Crew Dragon

Evenimentele cele mai importante ale zilei sunt:
– 07:00 GMT (09:00 ora României) – Desprinderea SpaceX/Crew Dragon de ISS; programată pentru 07:31 GMT (09:31 ora României)
– 12:30 GMT (14:30 ora României) – Aprinderea motoarelor pentru ieșirea de pe orbită și întoarcerea SpaceX/Crew Dragon pe Pământ – de fapt amerizare în Atlantic. Pornirea motoarelor este programată la 12:50 (14:50 ora României); amerizarea este programată la 13:45 GMT (15:45 ora României)

Revenirea Crew Dragon (versiunea completă și prescurtată)

 

Concluzia

Înainte de DM-2 (Demo Mission 2 – misiunea cu 2 cosmonauți NASA la bord), SpaceX trebuie să:
1. Finalizeze sistemele care nu au fost prezente la DM-1 (sistemul de susținere a vieții și interfața de comandă)
2. Rezolve problemele identificate înainte de DM-1 (conductele de transport al combustibilului care îngheață – la DM-1 rezolvarea a fost ca expunerea la condițiile spațiului să fie redusă și drept urmare condiția a fost ca Dragonul să ajungă la ISS în mai puțin de o zi – pentru DM-2 soluția este instalarea unor sisteme de încălzire pentru conducte)
3. Rezolve problemele identificate în timpul DM-1 (pe care nu le știm încă).

SpaceX în continuare susține că DM-2 va fi in iulie; NASA nu e sigură și declară că ar putea să apară întârzieri.
NASA are și un plan de rezervă: cumpărarea a încă două lansări cu Soyuz (un loc in toamnă dând la o parte un turist și unul în primăvara lui 2020 unde Soyuz are un loc liber). Alt plan de rezervă la rezervă presupune o prelungire a misiunii Starliner – care poate să rămână 6 luni andocat la ISS (cosmonauții se antrenează deja pentru misiuni de lunga durata).

Pe fondul știrilor legate de reducerea bugetului NASA (in particular cel destinat explorării spațiale) mi-am propus să adaug în viitor și câteva rânduri despre misiunile viitoare ale ESA, care pare sa nu sufere la fel de mult și are planuri ambițioase – asta în condițiile în care nu renunță la suportul și participarea la misiunile NASA.
 
 

Pe parcursul acestei săptămâni acest articol va rămâne pe prima pagină a site-ului, fiind actualizat constant. Va prezenta evenimentele legate de DM-1. A trecut săptămâna; să vedem, deci, ce se va întâmpla la testele în care se va activa sistemul de salvare și dacă DM-2 va rămâne programat pentru iulie 2019.

Actualizari:
2019-03-02 14:53 – adăugată conferința de presă
2019-03-03 10:49 – adăugată andocarea (live)
2019-03-04 12:44 – adăugată înregistrarea andocării
2019-03-04 14:07 – adăugate informațiile despre Thales
2019-03-05 16:15 – adăugată galeria de imagini Crew Dragon
2019-03-07 18:30 – adăugată galeria de imagini cu recuperarea Crew Dragon
2019-03-07 23:30 – adăugată galeria de imagini cu indicatorul 0g și Go Searcher
2019-03-07 23:30 – adăugată revenirea Crew Dragon pe Pământ
2019-03-07 23:50 – adăugat programul zilei de 8 martie 2019, ultimul capitol al misiunii
2019-03-23 15:00 – adăugate imaginile cu andocarea și recuperarea Crew Dragon
2019-03-23 16:00 – adăugate concluziile (via Marius B)
2019-03-23 16:10 – adăugate filmele cu plecarea de pe ISS

Atât.

Iulian

Share
1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (medie: 3,67 din 5)
Încarc...  

114 comentarii:

  1. 10+

    10x

    Mi-ai facut seara frumoasa! Articolul asta m-a surpins. Stateam si lancezeam si apoi am vazut In spatiu. Genul ala de surpriza care-ti schimba starea si te lasa binedispus.
    Maine sigur ma voi uita la eveniment. Fara cola si floricele dar sigur cu o cafea (sau doua).

    Abia astept. Spre sa iasa bine; pana acum au dovedit ca le-a iesit ce si-au propus iar ramp-up ul asta trebuie sa contina si transportul echipajelor umane.

    GO GO Ripley!

    PS: nu vazusem costumul pana acum. Dupa ce l-ai mentionat am dat repede o cautare. Intereant! Foarte „slim”. Si are si parti negre (asta m-a surprins).

    • Doar sa fixam ideea: miine nu va mai fi inca un articol. 🙂

      • Cand va mai trimite Romania un cosmonaut/astronaut in spatiu si chiar pe ISS? Cam cat ar costa o asemenea expeditie? Cu cine ar putea Romania sa-l trimita cu rusii sau cu americanii? Merci anticipat de raspunsuri!

        • La cum stau lucrurile nu cred ca vom avea unul prea curind. Multumim fratilor de la rasarit pentru D. Prunariu si Intercosmos.

          In primul rind, ISS are o capacitate limitata (maxim 7 locatari, parca). In al doilea rind trebuie sa aiba ce face acolo – pe ISS exista citeva sisteme prefabricate folosite la experimente stiintifice si este nevoie de cunoastere intima a ISS pentru a fi comandant; deci compatriotul nostru ar fi doar un tehnician acolo, de fapt.

          In mod normal ar trebui ca RoSA sa lucreze cu ESA, sa organizeze un concurs, sa aleaga candidati. Apoi, impreuna cu ESA sa aleaga autobuzul.

          Sau RoSA sa inceapa de capul ei demersurile si in numele stiintelor aerospatiale din Romania sa pompeze bani in domeniu. Si sa organizeze un concurs, sa aleaga candidati. Apoi sa aleaga autobuzul.

          Varianta cu ESA este mai plauzibila pentru ca este mai usor de realizat, fiind vorba de mai multe resurse la dispozitie (PR, imagine, contacte, contracte, costuri). Dar tot ar costa. Cel putin 100 mil EUR, doar aventura asta, cu Soyuz. Insa chiar daca am scoate 100 mil EUR din buzunar tot nu s-ar putea, pentru ca au prioritate cei care platesc la ESA mai mult, constant. Care contribuie cu mai mult decit tepe si simpozioane la ESA.

          Costul ar fi mai mic prin excursia cu un Crew Dragon contractat direct de RoSA. Dar ar trebui ca pasagerul sa aiba activitate pe ISS in acea perioada, deci e nevoie de training la ESA si NASA pentru manevrarea echipamentelor, EVA, etc. Dar in acest caz de ce nu ar trimite NASA sau ESA propriul cosmonaut?

          Sau varianta turismului spatial. Cumpararea unui sejur de 3-6 luni pe ISS. Turistul trebuie sa isi asigure – pe cheltuiala lui – consumabilele (aer, apa, hrana, imbracaminte, etc.), trecind prin acelasi program de testare si antrenament. Costul e de 50-70 mil USD.

  2. Se pare ca rusii, ca parteneri in SSI si-au exprimat ingrijorarea legata de pericolul ca dragonul sa loveasca statia; NASA a confirmat ca zborul-test ramane planificat dar a aplicat un protocol de siguranta : sasurile din interiorul statiei vor fi inchise in momentul andocarii iar echipajul se va pozitiona in apropierea Soyuzului fiind gata de evacuare, In contrapartida NASA nu s-a declarat ingrijorata ca nu cumva Soyuzul sa aiba gauri astupate cu ciuga.

    • Ce-i drept, sovieticii au experienta cu automatizatile. Ca tot ma documentez pentru un articol viitor. E o diferenta majora de abordare intre NASA si Roscosmos. NASA credea ca masina at trebui sa faca ce nu poate face omul. Roscosmos credea ca omul ar trebui sa fie decorativ, masina facind totul.

      Rusii au lovit Soyuz de Mir, au lovit Soyuz de Soyuz. Parca au fost aproape de a lovi si Soyuz de ISS. Stiu ei despre ce vorbesc si e normal sa isi faca griji. Toate andocarile Soyuz/Progress sint automate si autonome.

      • si au lovit si lovesc planeta cu diversi sateliti. tot automat si autonom, fara ca omu sa poata faca ceva. chiar daca ar vrea 🙂
        Adevarul e ca stiu si ei ca nu poti avea incredere in mujici, asa cum stiu si cei de la autoritatea de drumuri si poduri din Koreea :)))

      • Vazusem ceva in sprijinul acestei idei intr-o comparatie Buran SS.

        Din ce spui tu pare o ingrijorare normala, obiectiva, profesionista, venita de la o autoritate care stie ce spune si care are experianta si expertiza chiar in acest capitol. Pe de alta parte, stiind cine e la conducerea RC, si ce declaratii au plecat in numele RC in ultima vreme, eu raman sceptic si nu le acord rusilor prezumtia de buna intentie.

        Dincolo de simpatia fata de rusi, trebuie sa recunosc ca in domeniul asta mi se pare o realizare uriasa faptul ca puteri care se constesta reusesc sa colaboreze. Sunt curios daca si ce tip de colaborari vom avea pe viitor. NASA-ESA pare aproape sigura. Oare NASA-Roscosmos? RC- nu pare sa mai fie in stare sa faca mari misiuni de unul singur. Oare NASA-CNSA? Pentru mine (desi am cautat pe net si am gasit mai multe supozitii) este un mister prapastia NASA-CNSA. Nici ESA-CNSA nu e e cine stie ce, desi au existat colaborari. Intr-un final, oare vom vedea proiecte CNSA-RC?

    • Denigrarea de dragul denigrării. E rusesc, deci e prost.O lista interesantă pentru un personaj suficient. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Russian_manned_space_missions
      Ca să fiu în ton cu Marius B., tot articolul este despre blana ursului din pădure.

      • Nu poti nega acea gaura de bormasina din Soyuz. Si nici coliziunile Soyuzurilor cu orice e in raza lor de actiune.

        In acest context, nelinistea sovietica referitor la andocarea automata e hilara. Pina acum ESA, JAXA si NASA nu au trimis sus conserve resigilate si nici nu au ciocnit conserve intre ele.

        Altfel, e doar o situatie ce tine de bani, idei si abordarea problemelor altfel. Falcon 9 pune tinichele pe orbita cu recuperarea treptei 1, la costuri rezonabile, nescoase frumos din condei.

  3. O seara minunata ????????

  4. Stie cineva ce traiectorie are Dragon pt rendezvous cu ISS, cu trei faze sau Hohmann?
    Referitor la automatizarea andocarii: KURS a fost instalat de la inceput de rusi pe ISS fiind un system matur si testat, pe cand SpaceX nu a avut probabil nici timpul, nici fondurile dezvoltarii unui system similar, nici posibilitatea instalarii pe ISS a echipamentului necesar ghidarii si andocarii automate. Fata de rusi ,care au pe modulul de instrumentatie, propulsie (service module), un singur motor in functiune si unul de backup – de la S5.35 la S5.92 capabile de multiple firings si dual-thrust mode – si separat 12 sau 14 motoare de apropriere si control (DPO) sau motoare de orientare (DO), Dragon2 se pare ca are 18 motoare SuperDraco .
    Vizavi de conferinta de presa: intre anii ’50 si ’70 americanii au avut un Wernher, acum SpaceX are un Hans.

    • Nu am gasit nicaieri profilul de zbor; as fi scris despre el daca gaseam. 🙂 Probabil astazi va aparea.

      Andocarea automata se pare ca va fi bazata pe cutiuta dezvoltata de SpaceX si NASA (Dragon Eye) si testata la un zbor al Endeavour in 2009.

    • Am baut cafeaua, m-am trezit si creierul functioneaza. Prin trei faze te referi la insertia directa pe orbita finala (thrust-coasting-apogee burn)?

      • 3 phase (sau bi-eliptica): capsula dupa desprinderea treptei 3 ajunge pe orbita de insertie (unde intai sunt verificate toate sistemele sunt nominale, daca NU, atunci coboara) , a doua orbita este cea de phasing (nu stiu cum sa traduc), si ultima este cea a, ISS. Acest approach dureaza cca 2 zile la Soiuz
        2 phase sau Hohmann approach, presupune apropierea de pe doar 2 orbite, ce initiala, de insertie, dupa care se ajunge pe cea a ISS. Cred de din 2013 Soiuz are alternativa de 2 apropieri: scurta cu traiectorie Hohmann , care dureaza cca 6 ore si lunga, cea traditionala, care dureaza cca 2 zile (daca apar probleme, sau rateaza traiectoria si ajunge inaintea ISS pe traiectorie, atunci din Hohmann, trec in cea cu 3 faze)

        • Ah, la bieliptica te refereai. SpaceX a publicat ceva – am vazut ca era o referinta la modul in care ajunge la ISS si in prima parte a webcastului (pe care tocmai am vazut-o). Hohmann.

          Edit: da, ai dreptate cu Soyuz si rusii si cele doua modalitati. Acum folosesc varianta Hohmann – de fapt, daca imi amintesc bine, e un Hohmann si un bieliptic (pentru cele 6 ore cit dureaza excursia).

          • la cea bi-eliptica folosesc mai multe arderi, si procedurile sunt mai complexe si mai multe calcule, care se bazeaza si pe efectul Oberth. sunt unele variabile care pot fi luate in calcul doar duipa ce se ajunge pe orbita de insertie
            rusi dupa atatia ani, au sistemele mult mai dezvoltate, si functie de payload, au de unde alege dintre rachetele de oe modulul de serviciu (instrumentatie si propulsie)

  5. Nice mornin’.
    Suoer cafea.
    Lansarea SX plus coborarea de la Kvitfjell.

    Si ce super ingineri au astia de la Space X. Lauren ftw! Nu sunt de nivelul celor de la Rheinmetall prezentati de Marius Z dar …
    Interesant si ce spunea administratorul NASA despre viitorul in care NASA este un client pentru rachete dezvoltate comercial (nu ca nu stiam, dar acum e realitate) si colaborarea cu RC (we launch on theirs, they launch on ours? really? vom vedea nave rusesti pe F9 sau SLS? hmm).

    Tice touch si toate referirile la Ripley cu „she”. Sunt curios daca la misiunea urmatoare vor avea date in timp real de la senzorii „ei”; ar fi spectaculos cred eu 🙂

    Bye bye Lauren!

  6. Pfff….abia acum am remarcat start-screen-ul de la ultimul link! Foarte fain. Terraformarea Marte!

  7. Nu vreu sa fiu eu pesimistul de seriviciu dar in 1969 puneam piciorul pe Luna, apoi aveam rovere 4×4 pe Luna, iar fix 50 de ani mai tarziu experimentam cu o „amarata” de capsula cu un manechin pe post de Laika si suntem entuziasti.
    50 de ani mai tarziu americanii nu mai au cu ce sa trimita oameni in spatiu…

    Poate singurul lucru cu adevarat bun este implicarea industriei private in sectorul spatial, in rest, vai de capul nostru, vai de tehnica noastra spatiala.

    Aia, in 1969, ajungeau pe Luna cu un calculator cu o capacitate similara unui ceas electronic din prezent, astazi – dupa atatia ani de dezvoltare tehnologica – chiuim pt o capsula pt orbita joasa, tehnologia inceputului de ani „60.

    Progres?

    • Pai nu am apucat timpurile alea; cu siguranta as fi fost cel putin la fel de entuziast. Asa ca ma bucur de ceea ce avem acum. Intr-adevar a avut loc un regres, dar uite ca ne desteptam si vedem o „primavara” spatiala chiar de martisor. Eu cred ca asta nu e putin deloc.

      La fel ca in anii 60, nu ne uitam la o lansare cu Ripley (desi poate ca numele Bishop ar fi fost o varianta), ci la un capitol din ceva mai mare. E doar un pas spre Marte. Sau spre ocuparea Lunii. Chiar si screensaver-ul ala cu cele 4 faze ale terraformarii lui Marte arunca indicii catre ceva.

      Multi (inclusiv Elan) spun ca asistam la ceva maret. Tocmai plecand de la regresul de care aminteai, deducem ca avem un interval de timp (fereastra) limitat, cand toate „planetele se aliniaza” ca sa faca poisbila o misiune catre Marte: avem tehnologia, avem alocarea de buget – si pana la urma bogatia pentru a ne permite asa ceva, avem linistea politica (in cazul unei crize sociale sau a unui razboi slabe sanse ca NASA sa se gandeasca la misiuni asa departe), avem un oarecare interes al publicului (poate tocmai ca a trecut generatia publicului blazat din anii 60-80, cu tot acel „been there/done that”), avem media care ajuta la popularizare (si indirect, prin asta la interes – de unde si alocarea de fonduri de catre OCngresul care nu vrea sa-si dezamageasca votantii), avem si vizionari care se pot face auziti si a caror vis conteaza

      Sunt un mare fan al lui Hawking; il consider una dintre mintile luminate ale tuturor timpurilor. El spunea ca avem vreo 100 de ani sa colonizam; altfel va fi greu, si riscam o involurtie majora a civilizatiei – sub presiunea suprapopularii, schimbarii climatice si a capacitatii militare coroborate cu dezvoltarea blocurilor politice contestante nimanui nu-i va mai pasa de spatiu, cu atatea probleme pe Pamant,

      Iti dau dreptate in ceea ce priveste importanta sectorului privat. In primul rand este eficienta data de concurenta si „lacomia” de profit; aceasta eficienta ne va ajuta sa ne permitem misiuni marete. Mai e si alocarea de inteligenta, de resurse umane. Cred ca avand atatea firme care lucreaza la rachete, navete, motoare, sateliti etc, industria spatiala nu a avut nicicand atatea minti lucrand pentru ea, nici macar in varful space-race-ului.

    • In 1969 aveam pe Luna doi oameni, citeva ore.
      La finalul programului Apollo – in 1972 – aveam doi oameni, trei zile. Si un rover. Trei EVA, a cite 7 ore.

      Apollo a fost putin peste un TD. De fapt ceea ce urma ar fi trebuit sa fie realizarile.

      Dar chiar si asa avem o multime de beneficii, asa ca pesimismul tau nu e justificat. 🙂

      In plus pleci de la premisa ca scopul era explorarea. Scopul a fost visul explorarii, pentru mase, care era fatada pentru scopul real -de a bate URSS.

      • Pesimisul este intotdeauna justificat, este mai aproape de realitatea fizica 🙂 … Oricum am fost blandut fata de ce am discutat noi.
        Tragand linie si privind in viitor, mai avem foarte putin timp la dispozitie, sansa este initiativa privata, care initiativa – intr-un fel sau altul – a fost baza tuturor colonizarilor reusite vreodata in istorie.

        • Aselenizarea din ’69 si chiar primul om in Cosmos in ’63 au fost niste accidente ale istoriei tehnicii, pe fond politic. Programul Apollo a avut un cost enorm, peste 100 miliarde $ in dolari actuali, a fost practic un efort national al SUA care a angrenat tot complexul aerospatial american, mintzile cele mai luminate, samd. Idem in URSS. 50 de ani mai tarziu avem o firma particulara (SpaceX) care de capul ei face toata treaba. Mie chestia asta mi se pare ceva enorm. Progresul a existat din plin, doar ca a fost latent si putin vizibil pentru public. Mai mult de-atat, in doar cativa ani SUA va avea nu unul ci 2 sau chiar 3 sisteme concurente pentru transportul oamenilor in Cosmos ceea ce iar este o premiera pt. ca arata ca industria spatiala s-a maturizat si nu mai este un capriciu politic ci poate sta pe propriile ei picioare. Ce vedem acum si in urmatorii ani este „trivializarea” Spatiului, in 10 ani a pleca in Cosmos va insemna a te duce la serviciu, ma rog, un serviciu mai deosebit, cam ca ala pe o platforma marina de foraj dar tot un serviciu. Adevarata explorare abia acum incepe.

          • „…cost enorm, peste 100 miliarde $ in dolari actuali, a fost practic un efort national al SUA care a angrenat tot complexul aerospatial american, mintzile cele mai luminate”.
            Vorbim totusi despre un program spatial, de unde rezulta ca avem nevoie de cele mai luminate minti. Nici Musk n-a angajat lucratori de la salubritate.

            Cat din actuala tehnologie a fost dezvoltata in urma programelor spatiale Gemini, Apolo etc?! Banii aia au fost poate cei mai bine cheltuiti bani bugetari din istoria bugetului federal american. Atat timp cat au putut fi cheltuiti fara ca americanul de rand sa sufere de foame (ca in URSS) totul este ok, dar sanu uitam de imensele beneficii tehnologie generate atunci.

            Nu au fost niste aia de au topait pe Luna, cum spunea un imbecil de senator american, a fost dezvoltare de tehnologie inalta, acumulare de cunostinte fara precedent, intr-un termen asa de scurt.

            Sa nu bagatelizam acea perioada doar cu suta de miliarde ci sa amintim si de miile de miliarde generate de tehnologia dezvoltata mai tarziu.

            • @georgeGMT, nici vorba sa bagatelizez, in ’69 au fost inaintea vremurilor cu programul Apollo si de aia s-a si stins focul repede. Tot de aia alde Boeing si LM au dus trai pe vatrai cateva zeci bune de ani pe cunostintele acumulate in prog Apollo. Cred ca acum alde SpaceX si sa speram si BlueOrigin calaresc valul tehnologic potrivit si vor gasi calea spre profitabilitate. De aceea sunt optimist. In plus odata ce nu mai sunt (atat de) legati de capricioasa finantare politica dezvoltarea ar trebui sa fie mai previzibila.

              • Privatii vor trage cat pot, dar – cred eu – au nevoie si o NASA bine finantata.
                Personal nu cred ca programul spatial din anii „60 a fost, tehnologic vorbind, inaintea vremii lui, cred chiar ca s-a intaziat destul de mult.

  8. Am ajuns pe Luna, datorita Razboiului Rece. Era vorba de competitie, ambitie si rusii sa primeasca in bobarnac peste nas. La ora actuala Nasa nu are fondurile ce avuse in trecut.
    – George GMT are dreptate. Daca investitile private intra in hora, ( turism spatial si lunar, mineritul pe Luna – big profits, ) evident o sa facem un pas imens in domeniul spatial si foarte posibil ca nepotii nostri sa mearga la weekend pe Luna.( daca nu o sa mai existe Psd ) ??

    • Ai dreptate Adrian ca nu mai sunt aceleasi fonduri aproape nelimitate dar cooptarea privatilor poate duce la o cumpatare in cheltuire.

      Nu mai avem competitia cu rusii dar au aparut in peisaj chinezii care au ambitii mari si ceva de demonstrat, bugete mari si planuri in afara Terrei . Sa nu uitam ca in afara ISS (cel mai scump lucru facut de om) am avut statia spatiala cihnezaTiangong , si urmeaza una mult mai mare (cam la fel de mare ca Myr, adica vreo cincime din ISS, si planuri pentru baza lunara.

  9. Vise frumoase dar vise. Fara o cooperare serioasa intre guvernele mai multor state (nu mai merge doar cu USA si URSS) avem europeni, japonezi, chinezi, indieni, et va dura enorm pana privatii vor face ceva spectaculos. Chiar daca avansul tehnologic fata de anii ’60-’70 e semnificativ rezultatele sunt sub ce se facea atunci. Privat=profit si asta nu prea e, sa nu uitam ca vin si fonduri guvernamentale in unele programe private. Turismul spatial e o gluma, prea scump si riscant (nu vad prea multi milionari dispusi sa se incumete). Mineritul pe Luna ? ? Nu a mai fost rentabil sa puna un om dar sa exploateze resurse si sa le trimita acasa ? Un pas spre Marte ? Sigur, insa abia dupa ce ai o baza pe Luna, pana atunci ramanem la cinematografie. Terraformare ? ? Sa vad un desert inverzi, o mare reumpluta sau un continent dezghetat si apoi ii cred capabili. Ori vom avea un alt salt tehnologic urias fata de ce vedem azi dublat de un scop comun mai multor natii ori va mai dura mult si bine.

    • Turismul spatial are multi doritori; este de ajuns sa te uiti la listele de inscrisi ai Virgin Galactc, SpaceX si BlueOrigin, si asta in conditiile in care momentan se vinde cioara de pa gard. Sunt alte probleme aici: inconstanta in interes, care dupa boom se estimeaza ca va scadea constant si faptul ca ajuta doar financiar firmele, dar la fel ca pe Pamant este o activitate cu cerinte diferite (adica nu vom vedea turisti cu FH – desi sunt vreo 2 care vor sa dea ocol lunii – sau SLS, ci mai degraba cu Unity sau Starliner, sau cel mai probabil DreamChaser).

      Pasul catre Marte nu e cinematogafie. Pasul a inceput deja. Sunt mai multe variante, cele mai dezvoltate fiind cele 2 americane despre care vorbeste Iulian (dar si europenii si chinezii au planuri). Exista strategia oficiala pentru colonizarea Marte si a fost publicata de americani acum 2 ani. Are 3 pasi; acum suntem la sfarsitul primului si deja este inceput in paralel pasul 2. De fapt, estimez ca jumatate din ceea ce ne prezinta Iulian este pentru misunea pe Marte, inclusiv Space Ship / BFR, FH, SLS, Orion, Red Dragon etc.

      Faptul ca a inceput nu inseamna ca are succesul garantat sau ca nu se sfarseste abrupt…de aici si suspansul.

      • Problema in aceasta speta este ca fara sprijinul masiv al statului nu cred sa se ajunga foarte departe. Dezvoltarea de noi tehnologii este foarte scumpa, o companie privata nu va face fata.
        Una este sa lansezi o capsula pe o orbita joasa, tehnologie veche de peste 50 de ani, alta sa ajungi pe Marte (aici nu ma pot abtine sa nu rad). fara implicarea statelor, fara un efort concentrat tare mi-e teama ca cei 100 de ani prognozati de Hawking sunt foarte spre sfarsit…

        Turismul spatial este pt mine doar o bascalie de fite si nimic mai mult. Niste snobi plini de bani care nu fac probabil diferenta intre gravitatie si electromagnetism. Chiar ca trivializam spatiul…

        # Sa fiu scuzat, chiar sunt intr-o dispozitie putin optimist astazi 🙂 …

        • Partea cu turismul spatial – cam asta spuneam si eu, ca e o activitate in sine, ca si pe Pamant, si ca nu va dezvolta vreo tehnologie ci va profita de o posibila dezvolare a mobilitatii; dar interes exista, si cred ca e mai mare decat ne imaginam noi. Altfel nu ar fi atatea firme mari interesate, si nici nu ar pocupa un procent asa mare din discursurile CEOs. Snobi, nesnobi pot sa-si aduca si ei contributia prin cheltuirea unor bani pe aici, si nu toti sunt ignoranti, ba chiar din contra. Oricum, singurii care par sa mizeze real pe turism sunt Dreamchaser si |Virgin (dar acolo e discutabil daca vorbim de spatiu sau nu).

          Eu tot cred ca asistam la ceva deosebit. Macar pentru simplul fapt ca NOI nu am mai vazut asa ceva. Si se intampla acum! E mult? E putin? Va duce departe drumul asta? Vor reusi sa obtina ceva? Nu stiu. Dar pot sa sper si pot sa ma bucur de fiecare pas. Tot ce vedem acum (inclusiv lansarea de azi) este extraordinar.Este fantastic. Este SF transpus in prezent, Daca ne uitam la tehnica si stiinta vedem spuma. Si sunt pasi catre o destinatie uriasa, cu siguranta cel mai important proiect al omenirii. Nimic nu e mai important, mai maret, mai emotionant de atat. Si tot ce vedem ne e livrat intr-o forma usor de inteles , care face informatia accesibila, usor digerabila. Spre deosebire de inaintasii nostri, cei din 60-70, care nu aveau mare habar despre ce se intampla noi suntem conectati tot timpul la evenimente si evolutia fenomenului. Suntem parca partasi la ce se intampla. De ce sa nu ne bucuram de asta?

          Eu cred ca peste cativa ani, cand deja vom avea prima nava in drum spre Marte, sau prima baza pe Luna, noi cei de pe RM vom fi cei castigati pentru ca vom sti despre ce e vorba, vom putea sa spunem si altora ca nu s-a intamplat peste noapte si ca nu s-a hotarat pur si simplu POTUS sa trimtia prima racheta acolo, vom intelege noua ramura (poate militara, acum ca avem Space Army infiintata) , vom fi familiarizari cu tehnica folosita si vom putea discuta despre hibrizi facuti cu flexul, despre adaptarea unor sisteme pe alte platforme, despre care racheta e mai buna si de ce, vom avea vocabularul format pentru a putea intelege despre ce se vorbeste la stiri, si toate astea pentru ca am asistat si am comentat pe marginea unor evenimente precum cel de azi.

          Eu cred ca daca in urma cu 5 ani cineva pe RM punea un post cum ca americanii vor sa faca o naveta cu echipaj uman , realizata de privati si reutilizabila, pe care sa-o lanseze cu racheta aia reutilizabila aflata in teste (si care cam dadea rateuri), si ca NASA va o sa fie incantata sa plateasca, cred ca am fi asistat la o discutie asemanatoare. Si totusi azi soimul cara dragoni. 🙂

          Daca tii musai sa fii pesimist, putem discuta despre RoSA 😉 Desi parca si-a mai deschis inima catre ei, cred ca poti gasi un interlocutor de baza in Iulian. Sau putem vorbi despre unde ne incadram noi in imaginea asta cu spatiul. Sau despre cum am reusit sa fim rusinea din ESA, cum am reusit sa incalcam promisiunile asumate si cum am refuzat sa ne aducem contributia la dezvoltare. Sunt multe motive de amaraciune si suparare. Dar dragonul ne e unul dintre ele! Si inca nu e dragonul rosu 😉

          PS: Iulian – tu mai stii ceva despre relatia cu ESA? Dreptul de vot? Am reusit pana la urma sa alocam ceva?

          • RoSA – nu-s chiar atat de pesimist;
            Turism spatial – io sunt curios daca lumea chiar stie despre ce-i vorba si daca nu cumva primii clientii nu vor si printre ultimii. Nu-i de saga cu lipsa gravitatiei…

            • George, se vor face teste la sol, cine nu suporta isi va da seama repede. Oricum zborurile vor fi in general scurte, suborbitale, la inceput.

              Voi subestimati potentialul turismului spatial. Eu personal, care am crescut cu cartile lui Asimov, Herbert, Van Vogt, cu Star Wars si Star Trek, as muri fericit daca as avea sansa sa fac o calatorie in spatiu si sper sa ajunga la un pret mai rezonabil cat timp inca conditia fizica imi permite sa ajung acolo. ca mine sunt milioane

  10. daca era o „nevoie”cu sigurantă usa și cccp vizitau mai des si mai consistent luna.
    intre timp ursul a crăpat,socialiștii nord americani au făcut din taierile de fonduri un mod de viață plus că au cheltuit un purcoi de bani cu irak si afganistan .
    acum stă fiecare după mutarea celuilalt,face unu fac si eu nu face nu fac nici eu.
    economic nu văd mare sfârâială dar strategic/militar este potențial,doar daca cineva din cei trei va face mutări spre asa ceva vom avea o nouă cursă spațială old school.
    până atunci tinemaproape de star trek,star wars si ce franciză mai e pe piață.

  11. Mineritul pe Luna , nu pare sa mai fie o gluma ptr chinezi. Luna este plina cu Helium 3, care nu exista pe Terra, decat prefabricat , sisteme complicate si dureaza o gramada de timp ( 161 kg sa obtinut pe o perioada de 3 ani)
    – 1 TONA DE HELIUM 3 ar costa 3 milioane $
    – cica pe Luna nici nu ai nevoie sa sapi adanc.
    http://www.worldsecuritynetwork.com/China/fabrizio-bozzato-1/Moon-Power-Chinas-Lunar-Helium-3-Vision

    • Interesant,

      Am lucrat cu heliu (2) ; stiu ca ne era considerat rar dar ca se consuma definitiv (este unul dintre elementele usoare, care ies/scapa din atmosfera, asadar pentru Terra nu se castiga, nu se tansforma, ci se pierde).

      Raritatea este oarecum ironica, daca ne gandim ca este al 2-lea cel mai intalnit element din Univers.

      • “nuclear fusion using Helium-3 would be cleaner, as it doesn’t produce any spare neutrons. It should produce vastly more energy than fission reactions without the problem of excessive amounts of radioactive waste.”

        cred ca asta s-ar putea sa fie un motiv serios de turism pe luna…

    • Eu intentionat am evitat sa mentionez He3 cand imi tineam pledoaria acu o saptamana :). Concentratia e f mica din pacate. Ceva in jurul a 50 parti per miliard. Adica ar trebui sa procesezi 150 tone de regolit ca sa extragi un gram de Heliu 3. Poate ar merge ca piggyback pe o operatie de minerit mare (adica, oricum extragi 150 de tone pt titan, aluminiu, siliciu, oxigen si altele) dar ca principala resursa nu suntem inca acolo (vorba vine…sa vad blestematul ala de reactor cu fuziune).
      @George: Nu mai plange, Jane…. stii restul 😛 . Nu e cazul de pesimism sau realism, e cazul de bani sau nu bani. NASA cumva nu face decat sa redevina ceea ce trebuia sa fie de la bun inceput: o agentie stiintifica. SpaceX sau BO, sau ArianneSpace sunt entitati comerciale, nu construiesc sonde spatiale sau telescoape orbitale, si nici nu ar trebui sa o faca (asa cum, spre exemplu, Maersk nu face cercetari oceanice). Sunt provideri de servicii de transport si e indeajuns.
      E ok sa fie bine finantata NASA, ca putem obtine stiinta buna din chestii precum JWST sau altele (RIP draga mea JIMO…), dar ca si lansator de dracii, e mult prea politizata (la fel ca si Roscosmos). Toti Congressmenii vor joburi si voturi in districtul lor, si rezulta chestii precum raportul de 90 de zile (in care planificatorii NASA s-au vazut obligati sa forteze toate pet-projecturile diversilor colaboratori in schema, rezultant o arhitectura de misiune care costa cateva sute de miliarde de dolar. Comparativ, Mars Direct, care a aparut la scurt timp dupa, costa in jur de 50 miliarde pt prima lansare si 20-30 pentru urmatoarele). Nu-mi place. Ingineria si stiinta sunt chestii obiective, nu-mi pasa cati copilasi mor de foame in Florida daca nu-mi construiesc racheta acolo….
      De retinut ca cea mai mare avere obtinuta din programul Apollo au fost mintile inginerilor care au lucrat la ele (si nu numai la NASA efectiv). Ei bine, mintile alea s-au pensionat, iar intervalul in care ele trebuiau folosite s-a dus (1970-2000 grosier). Au fost inlocuite de „Shuttle Crowd”, o generatie mult mai putin ambitioasa decat „Apollo Crowd”. Iar acum acest Shuttle Crowd se vede lasat in urma de companiile noi dintr-un motiv f simplu: SpaceX adopta metodologii de Silicon Valley, adica iterare rapida si interminabila (chiar si inainte ca o iteratie precedenta sa-si fi recuperat banii de dezvoltare; vezi Samsung si Apple), dezvoltari concurente (si sa bata careva obrazul LM cu treaba asta) si rapid prototyping. Avantul tehnologie calculatoarelor iti permite sa realizezi simulari mult mai complexe astazi decat era posibil acum 50 de ani, si sa reusesti cu echipe mici chestii (calcule) care odata necesitau un organism de marimea NASA. D-aia merge treaba (momentan). Ca sa stii, SpaceX nu se asteapta la bani de la guvern ca sa ajunga pe Marte, ei se asteapta la bani de la Starlink. E cea mai importanta parte a procesului. In urmatorii ani va fi make or break pt ei. Faptul ca DEJA au inceput lucrul la Starship si Super Heavy mi-i se pare incredibil (ce pnm, au apucat sa-si recupereze banii din dezvoltarea FH?).

  12. Veni vidi vici. 🙂 Un an intarziere este peanuts pentru Musk, renumit pentru chestia asta, cumva…

    De notat ca Boeing a primit dublu de la NASA si sunt in urma.

    Aniuei, de la Falcon Heavy nu m-am mai uitat cu atata interes la o lansare. Din ce-am vazut eu, totul merge pana, pana acum.

    • 🙂

      gg Ripley!

      Interesant si filmul si mai ales de cate ori am auzit sustainability si to stay. Oare incearca sa ne comunice ceva? 🙂

      Jim accentua in discurs partea cu importanta apei descoperita la poli pentru obtinerea oxigenului, combustibilului si sustinerea vietii. Presupun ca deja se contureaza o locatie a viitoarei colonii la pol? Presupun ca polul nord, ca sa aiba soare tot timpul (ma gandesc ca noaptea e o problema cu generarea de energie, mai ales ca temperaturile scad si creste consumul. Cat despre craterele in care se gaseste gheta sunt curios ce tehnologii vor folosi, pentru ca acolo e foarte frig….cel mai frig din locurile masurate de noi , cel mai frig din sistemul solar.

  13. I feel very spacey this morning..

  14. Si eu traiesc cu impresia ca NASA are cativa favoriti. Dincolo de SLS, daca ne gandim doar la exemplul de fata, in declaratiile NASA (cele pe care le-am vazut eu) despre Gateway si „beyond” , sau despre viitor, am auzit mereu despre americano-europeanul Orion. Sunt curios daca dupa misiunea asta se va schimba ceva.
    In primul rand de partea SX scopul a fost mereu RedDragon, nu Dragon2.
    In al 2-lea rand , de partea NASA, Jim tot ii dadea in sus si in jos cu NASA- one customer for many providers. Asta ar putea fi un mesaj de schimbare,

    Ramane sa vedem ce se intampla. Pana atunci sper ca Ripley sa fie ok cand va fi verificata pe Pamant, si apoi asteptam Dragon – Resurection mission cu noua calatorie a lui Ripley.

    PS : Iulian – pentru a pune un pic in context si a intelege imaginea de ansamblu poate ca nu era rau daca reuseai sa pui doua vorbe si despre Orion, Starliner si Dreamchaser, ca sa stim in ce stadiu e fiecare siu ce rol potential ar avea fiecare.

  15. A aparut filmul cu aryugizarea Hayabusa 2:

    https://www.youtube.com/watch?v=4xnInpqMiG4

    Fragme
    netele de scoarta dislocate sunt datorate glontului de tantal, si nu asolizarii propriu-zise.

  16. Stiri despre InSight. Pentru reamintire, InSight a fost prezentat si in

    https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-insight
    https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-saptamanile-2019-05-06-07#prettyPhoto
    Adica ne-am intalnit cu el in Occupy Mars, Occupy Mars Revolution si aproape in fiecare numar al „In Spatiu”.

    Stire: InSight are dificultati cu una dintre misiunile sale, cea legata de cercetarea geologica a lui Marte.

    Sonda germana HP3 (Heat and Physical Properties Package ), „cartita” care trebuia sa foreze pana la 5 metri adancime a luat o pauza dupa ce a intalnit o „zona” dura care I-a perturbat activitatea.

    Asadar cartita trebuia sa sape 5 m si sa faca masuratori la fiecare 50 cm, iar acum a dat de o piatra la 40cm si s-a oprit.

    Astfel , dupa 4 ore de percutare a solului („hammering”), cu o frecventa de 16 lovituri pe minut , timp in care a inaintat 18-50cm, cartita a fost oprita din centrul de comanda de pe Pamant (delay comunicare ~8′). Pe de alta parte am gasit si o sursa care spunea ca de la bun inceput programul presupunea o secventa de 4h – deci s-ar fi oprit de la sine.

    In acest moment sonda de inregistrare a temperaturii e departe de a avea adancimea necesara de lucru (min40cm), si in plus are deja o inclinatie fata de verticala (si asta fie va fi corectata, fie va mari lungimea canalului care trebuie sapat).

    Filmul probabil al evenimentelor : cartita a sapat si a dat de o piatra, de care a reusit sa treaca (prin ea sau dand-o la o parte) si apoi a intalnit o a doua piatra in care s-a si oprit (la expirarea timpului programat de forarare sau prin comanda de stop de pe Pamant).

    Urmeaza 2 saptamani in care se vor analiza datele si se va stabili urmatorul pas.

    Locatia a fost special aleasa pentru ca ofera o buna sansa de a fora usor. Totusi situatia nu e grava: DLR spune ca probabilitatea de a intalni roci dure a fost luata in calcul, ca HP3 poate trece de aceste (dar „consumand” energie cu mult mai multe lovituri).

    https://www.flickr.com/photos/dlr_de/sets/72157678484918518/with/47025483491/
    https://www.jpl.nasa.gov/spaceimages/details.php?id=PIA23046
    https://www.nasa.gov/feature/jpl/mars-insight-landers-mole-pauses-digging
    https://mars.nasa.gov/insight/

    In detaliu despre acest incident si despre HP3 gasiti mai multe pe site-ul german (German Aerospace Center = DLR):
    https://www.dlr.de/blogs/en/desktopdefault.aspx/tabid-5893/9577_read-1090/

    Imaginea de ansamblu (scurta reamintire) Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport (InSight) contine:

    – germanul HP3 care trebuie sa inteleaga geologia si depunerea straturilor de sol si istoria planetei masurand conductivitatea termica, de unde va deduce ritmul de dezintegrare radioactive / timpul de injumatatire („natural radioactive decay”) .
    – langa el este francezul SEIS ( Seismic Experiment for Interior Structure) care inregistreaza mars-quakeurile / activitatea seismica, atat cea produsa natural cat si cea a HP3. Si SEIS pare afectat de aceasta piatra.

    Mai avem si :
    – americanul RISE ( Rotation and Interior Structure Experiment) care va afla structura miezului. Metoda (interesanta) si subiectul in sine au fost tratate de Iulian in trecut. Categoric merita sa aruncati o privire! Science at its peak 😉
    – gemenii spanioli TWINS (Temperature and Winds for InSight);
    – italianul Larri (Laser RetroReflector for InSight );
    …dar si IDA, IDC, ICC, si francezul Periferigerilerimini.

  17. streaming….
    one minute forty five seconds into the process; everything on track…and we have movement! 🙂

    [Aplauze]

    …si de la mine pentru Iulian – multumim pentru actualizare!

  18. Felicitări din toată inima! Un articol superb – și încă actualizat permanent! Seria de articole „În spațiu” constituie pentru mine deliciul suprem în vizitele mele pe acest site pe care îl consider unul pur și simplu excelent. Jos pălăria!

  19. And we have splashdown! What are you sinking about Kate?

  20. Mama ce bine a inceput weekend-ul asta ! Sunt deja binedispus! Daca ma plimb maine prin Ciucas si duminica cobor de cateva ori in Valea Soarelui deja pot sa spun ca am o perioada fasta. Bine ca s-a intamplat toata actiunea cu dagonul pe parcursul saptamanii de lucru ca daca ne trezeam cu toate astea (si articolul aferent) sambata dimineata, beam cafea de-mi falfaia cordul iar expresorul lui Dinu ceda definitiv de-l vedeam pe saracul om google-ind dupa cicoare sau nechezol.

    PS: Kate rulz! Lauren who? Eu cred ca prezentarile astora de la SpaceX sunt argumentul suprem in disputa cu realizarile NASA de acum 50 de ani! Prezentul e mi-nu-nat!

    • pai sa stii ca ala de la Krupp Dolce Gusto chiar m-a lasat, nu stiu daca e vreo problema spatiala, dar se pare ca e mai putin fiabil ca Dragonul.
      Sper acum ca Ripley sa fie ok, si sa avem lumina verde la prima misiune cu oameni.

      PS tristete mare la Baikonur si Moscova :)))

      • pai sa stii ca ala de la Krupp Dolce Gusto chiar m-a lasat,
        Upgrade la unul italian, cu risnita inclusa? Si cafea boabe? 🙂

        • din pacate nu exista buget deocamdata pt asa ceva. pun la cale o mega-nebunie pt inceputul lui septembrie, si tocmai am platit cea mai mare taxa de participare la un concurs din viata mea. cafetiera de acum va trebui sa reziste
          stiu ca italiencele alea cu boabe sunt la alt nivel

    • Frumos clip. Multumim Razvan pentru vestile bune! You made my evening!

      Cine ar fi crezut ca putem spera la o calatorie spre Mordor? Si ca putem sa prindem viteza in siguranta? E frumos sa visezi!

  21. Reactii la Dragon? Oare? Sau incepe sa se inchida fereastra?

    Propunerea de biuget NASA este de 21 miliarde; adica cu 500 milioane mai putin decat planul anterior. Ca sa punem in context, bugetul e in crestere, dar o crestere mai mica decat era estimat pana acum.

    O mare schimbare ar fi in defavoarea SLS ! Astfel bugetul pentru Block 1B este neconfirmat; se cere concentrarea pe prima etapa a dezvoltarii ; asta mie imi pare doar sweettalks pentru ca se amana totodata si aceasta prima etapa, care era clar previzionata pentru 2020 iar acum e pentru inceputul acelui deceniu. Nu inteleg daca amanarea e o intarziere de dezvoltare sau o amanare bugetara. Nu inteleg daca SLS1(EM1) este inca in carti.

    Desi planul pentru Lunar Gateway era clar legat de SLS pana acum, chiar daca aloca mai putini bani si amana Orionul+SLS, NASA spune raspicat ca luna e prioritatea („we are going forward to the Moon”). Ciudat? Oare?

    Si acum o fraza care poate da indicii despre vantul schimbarii (asta e doar o speculatie din partea mea): “competitively procured vehicles, complementing crew transport flights on the SLS and Orion.” Hmm. Iulian, chiar sunt curios ce zici de asta. Nu obisnuiesc sa fac scenarii, dar poate ca ciudateniile si ambiguitatile (de fapt ambivalentele) sunt semnele unei schimbari ce va urma. Sau poate am ajuns ca AI-ul contemporan care gaseste oriunde conexiuni, chiar si acolo unde nu sunt 🙂

    stirea: https://spacenews.com/nasa-budget-proposal-targets-sls/

    partea de angajament si buget NASA: https://www.nasa.gov/news/budget/index.html

    evolutia bugetului : https://en.wikipedia.org/wiki/Budget_of_NASA

  22. Selenaiscoming! Hodoropen!

    Iulian – poti te rog sa pui poza asta in raspunsul meu te rog?
    https://www.nasa.gov/sites/default/files/thumbnails/image/gateway_configuration_concept_5march2019_final.jpg

    Asta e poza cu Gateway!

    Daca ne uitam la logouri remarc cat de importanta va fi ESA. RC poate cam putin (un modul). Nu e doar o poza; avem si primul partener confirmat oficial (dar stiam asta de ceva vreme): Canada a alocat deja 1.4 miliarde de dolari pentru urmatorii 24 de ani. ESA este oricum cel mai important partener, foarte aproape de nivelul NASA (ponderea poate chiar creste pe masura ce alte agentii se alatura – invitatia NASA e deschisa) si participarea este absolut sigura. De altfel ESA a inceput lucrul la ESPRIT iar Orionul este foarte avansat (modulul de serviciu).

    Apropos de Orion si ce spuneam in raspsunl de mai sus: e oficial ca SLS are probleme (si asta afara de bugetul taiat dde care spuneam). Jim B audiat de Senat astazi a spus ca SLS e in intarziere. Pentru misiunea lunara programata in vara lui 2020 (EM1) SLS nu va fi gata. NASA spune ca misiunea e prea importanta pentru a fi intarziata si acum se analizeaza ce ALTA racheta va fi folosita (Delta IV sau FH). Nicio alta racheta afara de SLS nu poate trimite acum Orionul complet pe orbita lunara. Alternativa ar fi sa fie trimise separat pe orbita Terrei Orionul si o treapta de propulsie intermediara ca sa fie apoi cuplate si sa-si continue misiunea spre Luna. Problema este asamblarea celor 2 pe orbita Pamantului.

    Cica EM2 ramane programata cu SLS. Daaaar….asta inseamna ca misiunea cu echpaj uman va fi prima utilizare pentru SLS, ori pana acum nu s-a riscat echipaj uman inainte de teastarea rachetelor (vezi Ripley).

    • Gata, sefu’. S-a facut. 🙂

      • Scuze dar m-am entuziasmat 🙂
        Multumesc! Era prea frumoasa poza ca sa stea ascunsa in link, zau asa! Sper sa tot vedem poza asta si cu tot felul de adaugiri!

        Pe taramul speculatiilor, ma gandeam la o mai veche discutie anoastra : daca se ajunge la varianta cu asamblarea treapta intermediara de propulsie + nava spatiala in spatiu, pe orbita, cele 2 componente se vor lansa separat sau sincron (Boca Chica+Cape Canaveral)? Ma gandeam la ce spuneai tu atunci si nu am avut un contra-argument desi m-am gandit un pic la asta. In situatia cu asamblare tugger + Orion , presupun ca e nevoie de rachete grele pentru ambele, si nu stiu daca intr-un timp asa scurt (1 an) se pot programa 2 lansari una dupa cealalta din aceeasi locatie.

        • pai de ce trebuie in aceasi locatie? Eu continui sa cred ca treaba poate fi trimisa modular si asamblata sus. Delta IV si Soimul ar trebui sa poata face treaba. Nu am studiat cu greutatea, dar cred ca ar putea sa le puna la slabit un pic.
          Eu sincer m-am saturat de atatea intarzieri. As vrea sa prind omul pe Marte (definitiv) pe durata vietii mele
          Astept sa scoata Elon ceva din joben, pt ca in el e speranta. Eu le-as taia viitoarele finantari la domnii de la Boeing la jumate si as dubla finantarea pt SpaceX. astia livreaza, Boeing se cam alinta

          • Pai cele doua (treapta intermediara de propulsie + Orion) pot fi trimise doar ca intreg fiecare din ele (nu cred ca se poate asambla un Orion din componente in spatiu, desi trebuie sa recunosc ca nu stiu sa spun de ce nu si nici nu ma gandisem la varianta asta).
            Asadar trebuie sa ajunga in acelasi loc pe orbita unde sa fie asamblate (si nu mai avem SS , si nici DreamChaser nu e gata). Se poate face si cu 2 Delta, dar in mai putin de un an e suficient timp sa le produci, si sa le lansezi? La fel si cu 2 Flacon Heavy. Daca se va ajunge la combinarea lor, atunci cel mai simplu e sa le lasezi simultan pentru o intalnire in punctul de asamblare. Sa nu uitam ca pentru asamblare, in afara unei eventuale localizari in preajma ISS, mai e nevoie si de o misiune cu echipaj uman.

            Sunt multe intrebari si oricum toate variantele sunt simple ipoteze.

            Iti dau dreptate la tot ce spui. Chiar tot. Din pacate Jim B. a spus ceva in sensul unei realocari de bani dar deja senatorii i-au sarit in cap , si nu a trecut decat o zi. Lobby power?

            • e vorba clar de lobby, pt ca Boeing angajeaza foarte multi oameni in locatiile lor. Au o problema de management in mod evident, iar solutia de a arunca cu mai multi bani e falimentara.
              Sper ca se rezolva cumva cu Falcon si Delta

  23. Noapte buna iepurasului de jad!

    Chinezii spun ca misiunea pe luna este un succes. Roverul Yutu tocmai a depasit durata asteptata de viata (3 zile selenare) si, dupa ce a parcurs 163 de metri, a fost oprit pe durata noptii lunare, , aflat inca in stare de functionare. In aceeasi situatie este si landerul Chang’e 4. Ambele vor hiberna din cauza temperaturilor nocturne (-190C). Tot in stare de funtionare este si satelitul de comunicatii Queqiao/cotofana, atat de necesar misiunii (pentru ca misiunea chinezeasca are loc pe partea nevazuta a Lunii, si comunicarea directa cu Pamantul nu e posibila,

    Asa ca ne vedem cu ei pe Luna la sfarsitul lunii, in ziua de 28 cand incepe ziua lunara 🙂 Incepe oare competitia cu Oppy?

    • @Razvan, Iulian, daca nu aveti alt articol spatial, eu va propun sa faceti un articol care sa contina doar calendarul de evenimente pt urmatoarea perioada, si sa-l actualizati cand mai apare ceva, info, lansari, etc
      Ar merge un astfel de articol saptamanal as zice, care sa tina loc de articolul mare, cand acesta nu e (imi dau seama ca ai sunt si alte prioritati). ce ziceti?

    • …adn we have liftoff….Penultima lansare pentru DeltaIVMedium; pentru efiecientizare vor ramane doar cu Heavy.
      You felt spacey all week long 🙂

    • #wewantmore
      #gobacktofeelingspaceyplease
      🙂

  24. In urma cu dpoua saptamani (s8) https://www.rumaniamilitary.ro/satelitul-saptamana-2019-08 discutam pe larg despre constelatia de sateliti OneWeb (ocazie cu care Iulian a furat startul, a prezentat stirea si mi-a luat sunca din fasole 🙂 ). Foarte pe scurt : OneWeb va lansa pana in 2020 constelatie uriasa de sateliti Airbus (648-2000) avand deja programate lansarile cu Ariane 6 (!), SpaceOne si Soyuz; totul pentru a oferi internet aproape oriunde pe glob. Pana la urma se estimeaza ca intreaga tarasenie va costa 6 miliarde.

    Acum avem si cateva completari:
    – la nici o luna dupa lansarea primilor sateliti, OneWeb si-a crescut capitalul primind investitii de 1.5 miliarde de dolari (un fleac 🙂 ) de la SoftBank, Salinas, Qualcomm si guvernul Ruandei. Fondurile totale cooptate pana acum sunt de 3.4 miliarde. Ca picanterie, CEO-ul OneWeb, Adrian Steckel e fost membru al CA Salinas 😉 Lumea devine din ce in ce mai mica.

    Fondurile astea sunt importante, In primul rand ca maresc foarte mult sansele de succes ale OneWeb (Adriian spune acum ca netul OneWeb e inevitabil chiar). Asta nu e putin, pentru ca au concurenta in SpaceX/Starlink. Si in plus, au mai fost tentative de acelasi gen, unele complet ratate (Teledesic – Bill Gates) iar altele cu succes relativ (Iridium si Globalstar).

    https://spacenews.com/oneweb-raises-1-25-billion-from-returning-investors/
    https://www.oneweb.world/newsroom/oneweb-secures-1-25-billion-in-new-funding-after-successful-launch

    • De ce Soyouz? ma indoiesc ca sunt rusii cei mai ieftini? probabil incearca sa recupereze din piata vanzand sub pretul de cost 🙂
      Sau nu are SpaceX suficienta capacitate de lansare? Stiu ca sunt concurenti

      Impresionanta realizare manageriala, sincer, la un moment dat credeam ca o dau in bara. Dar se pare ca le iese si vor fi primii care vor oferi acest servici.

      Personal cred ca SpaceX nu ar fi trebuit sa se bage aici, au suficient de facut si de castigat pe partea de ridicare pe orbita si explorari spatiale. Piata de comunicatii va fi saturata cat de curand

      • Sincer sa fiu nu stiu. Am cautat un pic pe net dar nu am gasit mare lucru. Printre prioritati s-au regasit lansarea la timp (ca sa ia fata Starlink), planuri de rezerva la intarzieri (si aici pare sa fi contat ca in contract se stipuleaza 3 puncte de lansare : Kourou, Baikonu si rezerva Plesetsk). Cam atat.

        Cert e ca folosesc Soyuz 1b, contractat prin Arianespace.

        Ce urmeaza sunt doar pareri personale:
        – cred ca planul initial era cu SpaceX; a picat – concurenti;
        -planul principal este acum cu LauncherOne dar asta e in intarziere (minim 2 ani din cate stiu) ; iar OneWeb nu vrea intarzieri;
        – fara intarzieri inseamna un contract cu o firma puternica, care are mai multe optiuni disponibile, inclusiv unele de rezerva. Adica Arianespace. Arianespace nu are gata inca Ariane 6; Vega e prea mica si probabil nu au vrut sa injumatateasca masa lansata ca sa nu intarzie cadenta de lansari..Se foloseste Soyuz-ul europenizat inclusiv pentru Galileo, pana la debutul Ariane 6., deci OneWeb are aceesi evolutie ca Galileo (Soyuz pana e gata Ariane 6).
        – nu inteleg de ce Soyuz 2.1b si nu 2.1a. Din calculele mele rezulta ca vor sa duca pe LEO 5.4 tone, intre 450 km – 2500 km. Nu-i mult, si nu e departe,

        Cred ca astea cam sunt optiunile. Nu stiu daca variantele exotice au intrat in evaluari (LongMarch, GLSV, Antares, Zenit).

        https://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_orbital_launch_systems

  25. Ignatul pe rit spatial?

    https://twitter.com/elonmusk/status/1107378575924035584

    Oare flacarile alea vin din becuri Bunsen sau din aruncatoare Boring ??? :))

    Pentru cei care nu stiau, Elon mai are o companie , The Boring Company, care se ocupa cu revolutionarea transportului terestru (pare ca are deja primele contracte in California WOW! – daca sunteti curiosi cautati Loop – daca reuseste sistemul chiar poate fi ceva fantastic), dar care pentru moment are un singur produs la vanzare, respectiv ARUNCATORUL DE FLACARI A vandut 20 000 🙂

    https://www.boringcompany.com/not-a-flamethrower

    • are mai multe, cred ca la Chicago va fi primul Loop, dar vom vedea. trebuie sa apara si cartitele noi anul asta parca.
      Dar ce as vrea eu sa stiu cel mai mult, este ce naiba au facut aia 20.000 de cumparatori cu aruncatorul de flacari. daca erau in Romania nu era nevoie sa intreb, stiam deja :p

      • Nu stiam asta despre Loop! Mi-ai trezit interesul!

        Aruncatorul? Utilizari? Pai:
        1 – faci furori printre cunoscuti cu postari pe FB sau si mai bine cu cip-ciripuri 🙂
        2 – te uiti din nou la Alien 1 si 2 cu ala in mana pentru o experienta autentica; inviti cativa prieteni apropiati; anticipezi cearta cu sotia si te gandesti la damage-control in mariaj.
        3 – chemi prietenii la gatar…si ii lasi siderati.
        4 – inchiriere de Ignat;
        5 – te plimbi ostentativ cu el prin fata casei cateva zile, vorbind singur si gesticuland ; apoi profiti de noul statut in fata vecinilor ;

        ….astept sugestii si de la altii, sunt sigur ca putem face macar un top 10/

  26. Beresheet – Luna.
    Evolutia in particular : vesti bune. Beresheet a folosit sistemul de propulsie timp de un minut si si-a extins apogeul suficient cat sa intre pe traiectoria de pe care va intra pe orbita Lunii. Vesti mai putin bune – se pare ca sistemul de identificare/vizualizare a stelelor nu e functional (din cauza luminii solare) si asta afecteaza sistemul de pozitionare (sau identificare a pozitionarii). Sunt posibile probleme la aselenizare.

    https://twitter.com/hashtag/Beresheet?src=hash
    https://twitter.com/TeamSpaceIL

    Avolutia in general : dupa cum stiam SpaceIL era o organizatie care activa pentru promovarea educatiei si a stiintei spatiale pe baza donatiilor primite, Beresheet fiind un experiment/demonstrator dezvoltat. Se pare ca partea asta non-capitalista, altruista si pur stiintifica a trecut. IAI si OHB vor dezvolta landerul pentru a oferi solutii comerciale de transport catre Luna pentru ESA! 😉 Pentru NASA – drumuri comerciale cate Luna – nu se califica inca si ar fi nevoie de cooptarea unui partener cu capacitati de productie in State 😉 Dupa cum vedeti, din ce in ce mai multi se pregatesc pentru naveta spre Luna – semn bun zic eu.

    https://spacenews.com/iai-to-partner-with-ohb-on-lunar-delivery-services/

    In Satelitul din saptamana 8, chiar de Martisor, Nicolae ne semnala mici probleme ale Beresheetului; parea apoi ca acestea au fost rezolvate cu un reset. Se pare totusi ca nimic nu e chiar asa simplu si lumea e mica 🙂 Pentru ca eu divaghez tot timpul, va reamintesc despre discutiile anterioare legate de intersectia computere in spatiu. La fel si aici, se pare ca radiatiile din spatiu au afectat computerul navei israeliene. Din tot colectivul acela de amatori, profesori, voluntari si entuziasti care lucreaza benevol si gratis la SpaceIL, de problema asta s-a ocupat Meir Nissim Nir, director of advanced space systems at IAI 🙂 🙂 🙂 Doar asa gratis si din inima buna ca sa faca si el o fapta in viata, afara de sadirea unui pom 🙂 Si a schimbat criteriile decizionale ale misiunii si a actualizat foftul. Un fleac.

    Ce inseamna sa muncesti, sa fii perseverent si sa tratezi serios un proiect destinat in principiu amatorilor. Si unde se poate ajunge. Si ce perspective se pot deschide, Ce lectie. Si noi avem RoSA. Pfff…..

    Shalom Ovidiu! (stiu ca citesti asta).
    Shalom tuturor!

  27. Veni, vidi, uschi ! stiri

    https://livestream.com/viewnow/lpsc2019/videos/188859772
    http://pluto.jhuapl.edu/News-Center/Press-Conferences/index.php?page=2019-03-18
    https://twitter.com/hashtag/UltimaThule?src=hash

    Apara si concluziile despre Ultima Thule, omul de zapada clatitoid (nu cel al lui Jo Nesbo):
    – este confirmata teoria conglomerarii particulelor sub influenta propriei gravitatii; unirea lui Ultima si Thule reprezinta probabil ultimul stadiu al acestui proces;
    – Zona de „Sudura” (gatul) are o sectiune mica, ceea ce inseamna ca ciocnirea celor doua corpuri s-a facut la viteza mica (2m/”), iar viteza mica si directia ciocnirii ne arata ca cele doua corpuri s-au format in acelasi loc (altfel ele s-ar fi ciocnit la viteza mare si la un unghi diferit);
    – atat axele mici cat si cele mari ale celor doua corpuri sunt perfect aliniate (paralele); asta nu poate fi coincidenta si ne arata ca Ultima si Thule erau companioni mult inainte de a se uni, orbitand unul in jurul celuilalt.
    – forma turtita a lobilor nu este inca explicata; sunt cel putin doua ipoteze (viteza de rotatie mare sau consistenta initiala/densitatea celor doua corpuri);

    Va reamintesc ca New Horizons mai are combustibil si 20 luni va transmite date; timp in care se uita in Centura Kuiper si se va hotara cum va continua misiunea:
    – va studia alt obiect din Centura Kuiper;
    – upgrade soft pentru a identifica singură subiecte de studiu.
    – ușchi – adică pe urmele lui Voyager – ieșire din Sistemul Solar si funcționare cel putin până în 2030.

    Comunitatea RM si-a exprimat preferinta pentru o combinatie intre varianta 1 si varianta 3 : ” in centura Kuiper cat se poate si apoi cu un impuls final uscheala”.

    https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-saptamanile-2019-05-06-07

  28. Dragon 2 – inainte de Demo 2 (misiunea cu 2 astronauti NASA la bord) trebuie :
    1 – finalizate sistemele care nu au fost prezente la Demo 1 (sistemul de sistinere a vietii si interfata de comanda) ,
    2 – rezolvate problemele identificate inainte de Demo 1 (conductele de transport al combustibilului care ingheata – la Demo 1 corectia era ca expunrea sa fie redusa si drept urmare conditita a fost ca Dragonul sa ajunga la ISS in mai putin de o zi – pentru DM2 solutia este instalarea unor incalzitoare pentru conducte)
    3 – rezolvate problemele identificate in timpul Demo 1 (pe care nu le stim inca).

    SpaceX spune ca Demo2 va fi in iulie; NASA nu e sigura si spune ca ar putea sa apara intarzieri.
    NASA are plan de rezerva cumpararea a inca doua lansari cu Soyuz (un loc in toamna- dand la o parte un turist, si unul in primavara 2020 – unde Soyuz are un loc liber).
    Alt plan vizeaza o prelungire a misiunii Starliner – care poate sa ramana 6 luni andocat la ISS (cosmonautii primesc antrenament deja pentru misiuni de lunga durata).

    https://spacenews.com/crew-dragon-finally-makes-it-to-space-but-theres-work-to-do-before-its-ready-to-carry-crew/

    PS: pe fondul stirilor legate de reducerea bugetului NASA (in particular cel destinat explorarii spatiale) mi-am propus sa pun cateva randuri despre misiunile viitoare ale ESA, care pare sa nu sufere la fel de mult, si are planuri ambitioase (si asta in conditiile in care nu renunta la suportul si participarea la misiunile NASA).

  29. Actualizari:
    2019-03-02 14:53 – adaugata conferinta de presa
    2019-03-03 10:49 – adaugata andocarea (live)
    2019-03-04 12:44 – adaugata inregistrarea andocarii
    2019-03-04 14:07 – adaugate informatiile despre Thales
    2019-03-05 16:15 – adaugata galeria de imagini Crew Dragon
    2019-03-07 18:30 – adaugata galeria de imagini cu recuperarea Crew Dragon
    2019-03-07 23:30 – adaugata galeria de imagini cu indicatorul 0g si Go Searcher
    2019-03-07 23:30 – adaugata revenirea Crew Dragon pe Pamant
    2019-03-07 23:50 – adaugat programul zilei de 8 martie 2019, ultimul capitol al misiunii
    2019-03-23 15:00 – adaugate imaginile cu andocarea si recuperarea Crew Dragon
    2019-03-23 16:00 – adaugate concluziile (via Marius B)
    2019-03-23 16:10 – adaugate filmele cu plecarea de pe ISS

    • Nu l-am vazut niciodata pe Elon vorbind atat fara sa zambeasca (nici macar cand era acuzat de manipularea bursei), atat de incoerent, cu atatea balbaieli si intreruperi cu aaa-uri. Este si excesiv de atent la alegerea cuvintelor, si se tot razgandeste si corecteaza, revine, S-a scuzat la inceput cu oboseala si stresul dar tot e ceva inedit.

    • a mers snur, acum trebuie sa le reuseasca si reintrarea si recuperarea la fel de bine si SpaceX e bine bagata in business.
      Sa speram ca si primul echipaj uman va veni anul asta.

      Boeing pana acum a cam luat dublul banilor cam degeaba. Glumesc, e foarte bine sa existe doua sisteme concurente, probabil vom avea la final 3. face bine la reducerea costurilor si la inovare. Vezi la rusi unde a dus lipsa concurentei, avem tehnologie din anii 70 inca

      • cred ca s-a mai discutat pe aici, despre tipurile procedurile de incarcare a rezervoarelor (XSpace le face din compozite si le incarca in ultimele zeci de minute, Boeing din AL structura isogrid, ceea ce duce la costuri de fabricatie mult, mult mai mari)
        reutilizarea boosterelor si a capsulelor (choiar si prin „degradarea” de la echipaj uman la cargo) reduce costurile per kg lansat pe LEO
        banuiesc ca printre altele preferinta catre Boeing a fost si faptul ca au dovedit ca au capabilitatile de aproduce in serie, si nu risca sa se intample ceea ce s-a intamplat cu TESLA (idee mareata, marketing extraordinar, dar cand a venit vremea sa le produca in serie, de calitate si eficient….pauza, atat de mare incat cei din industria auto ii vor prinde din urma)

        • SpaceX are rezervoarele dintr-un aliaj aluminiu-litiu la Falcon9. Initial fusesera compozite la BFR, dar au trecut la inox.

          • BFR este TiZrHfNb si celelate din AA 2198 T851 and AA2139 T3 cred (aliaje de aluminiu).In plus in interiorul rezervoarelor cilindrice mai sunt si rezervoarele pt coborare (sferice)
            Am inteles ca vrea sa revina la compozite (Carbon Fiber Reinforced Polymer CFRP)
            Gazul ajunge la boil off daca transferul de caldura este rapid , supapele de siguranta il evacueaza si pierd combustibil . Exista diferente atat intre compozitia gazului (nu este LNG care mai poate contine si ceva fractii grele) cat si la modul de stocare si transfer fata de tehnologia LNG

            • In plus in interiorul rezervoarelor cilindrice mai sunt si rezervoarele pt coborare (sferice)
              Te referi la aprinderea motoarelor la revenirea la sol? Din cite stiu combustibilul nu este separat pentru acest caz. Daca te referi la substantele folosite pentru reaprinderea motoarelor ( TEA+TEB ), da, sint rezervoare dedicata si e normal – orice fluid din racheta are propriul rezervor (ma rog, exista informatii ca RP-1 ar fi folosit si pe post de fluid hidraulic).

              Stiu ca trecerea la inox a fost determinata de proprietatile mult mai bune la temperaturi foarte joase (asa cum e cazul combustibililor criogenici – LOX si metan. Compozitele au avut probleme la COPV pentru heliu, asa cum s-a vazut.

    • Frumoase poze. Z2025 mi-a placut mai mult.

      Z3-17 e luata din ICanHasCheezburger. Jim – upward nostrils view & rice hat – pare chiar simpatic, umanizat asa, nu? One of us 😉

      Multumim pentru actualizari!

    • Multumim pentru actualizare! Pe maine atunci! Eu ii tin pumnii lui Ripley.

  30. Ref la problema inghetarii conductelor: apara nu neaparat in conducte, ci unde exista o „vena contracta” , o reducere a sectiunii ceea ce duce la o cadere de presiune si implicit la o cadere de temperatura (efect Joule Thomson), astfel incat fractiile grele din gazul metan formeaza criohidrati. Solutia simpla este heat tracing (care duce insa la cresterea greutatii si consum de energie electrica)
    Ref la life support:
    https://www.spacex.com/sites/spacex/files/crew_demo-1_press_kit.pdf
    https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/20110014250.pdf

  31. Au folosit parasute nu trebuia sa foloseasca motoarele de incetinire

    • Da. Crew Dragon are o poveste interesanta.

      Initial ar fi trebuit sa foloseasca motoarele, dar beneficiarul (NASA) a zis ca nu. Asa ca au folosit parasute iar motoarele au ramas ca sistem de salvare (LES – launch escape system).

      • Interesant, sa inteleg ca astia de la nasa n-au incredere 100% in pornirea motoarelor si au mers pe ceva sigur si testat si retestat…eu asta am inteles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *