Boxer Remotely Controlled Howitzer 155, pe numele sau intreg, este un obuzier autopropulsat relativ nou aparut pe piata chiar daca el a fost prezentat publicului inca din 2014.
Acest obuzier nu a fost inca comandat de nimeni si este, alaturi de MLI Lynx al Rheinmetall, un program demarat si sustinut din fonduri proprii de Krauss-Maffei Wegmann. Este adica un copil fara tata, crescut doar de mama, pentru ca Bundeswehr nu a contribuit cu nimic la dezvoltarea sistemului si deocamdata nici nu l-a comandat.
Donar
In linii mari RCH 155 AGM (Artillery Gun Module, cunoscut si sub derivatul DONAR pe senilat ASCOD) este un modul care contine o turela complet automatizata dotata cu acelasi obuzier ca si mult mai cunoscuta sa ruda – PzH 2000 – din care a si evoluat catre o automatizare completa. Acelasi tun de 155mm si 52 de calibre, aceleasi performante ca raza de actiune: 30 km cu proiectile standard, 40km cu proiectile de tip “Base bleed” si pana la 56km cu proiectile dotate cu motor reactiv.
Cadenta este acceasi cu a PzH, 6-8 proiectile pe minut, avand evident posibilitatea sa traga „Multiple Round Simultaneous Impact” (MRSI).
Mai mult, la cererea clientului, se poate monta un obuzier calibrul 105mm sau un 155mm cu teava mai scurta de doar 39 de calibre.
La RCH 155 totul este automatizat, echipajul format din doar doi membrii controleaza focul din cabina vehiculului, nimeni nu sta in turela. Incarcarea este 100% automatizata, ca si aducerea obuzierului in pozitia de tragere. Totul este controlat prin radio-comanda de catre echipajul care nici macar nu trebuie sa fie in masina. In caz de avarie, cei doi pot suplini sistemul automat de incarcare, iar tragerile se pot face si manual, in regim de avarie. Dar cel mai probabil ca nu este de dorit in conditii normale de exploatare.
Ca nivel de protectie, 30mm in arcul frontal, 12,7mm pe laterale. KMW isi lauda noul obuzier descriindu-l ca fiind de facto un PzH 2000 mai ieftin si mai modern. Cat de ieftin iese nu stim inca si nici cat de fiabil pentru ca deocamdata nimeni nu l-a cumparat, dar remarcabil este faptul ca modulul obuzierului poate fi montat si pe alte platforme nu doar pe cea a Boxerului, fiind prezentat si pe un camion.
Vechul M109
Stirea in sine vine insa din Elvetia, tara care s-a hotarat sa-si inlocuiasca batranele obuziere M 109 KAWEST RC (in dotare de 50 de ani) si pentru asta a deschis o mica competitie. Dintre cele ofertate, elvetienii au decis ca in finala sa ramana RCH 155 si suedezii cu Archer 8×8 (BAE Systems).
Testele vor avea loc in Germania si vor dura doi ani (2023 si 2024) iar in 2026 va fi anuntat castigatorul. Nimic deosebit pana aici, ceva tipic si normal pentru elvetieni. De remarcat doar ca elvetienii, care pana acum au operat un obuzier pe senile, au decis de aceasta data pentru unul pe roti. Asta si datorita reliefului foarte muntos al tarii si poate ca in urma cu 50 de ani, cand au ales M109, nu aveau disponibila si o varianta 8×8…
Interesant pentru Romania este faptul ca nemtii de la KMW au oferit elvetienilor RCH 155AGM in doua variante posibile: pe platforma Boxer 8×8 sau pe autohtonul Pirahna 5 8×8.
In contextul razboiului din Ucraina, al lectiilor pe care le invatam zilnic de acolo, necesitatea unui obuzier autopropulsat pentru armata romana nu cred ca mai trebuieste in vreun fel argumentata.
Ok, stam bine, poate chiar mai sus de “bine”, in cazul artileriei reactive, trupele terestre dispunand de un numar relativ mare de APRA 40 (122mm) cu raza maxima 20km, poate vom vedea candva si racheta de 122mm cu raza extinsa la 40km, avem de asemenea si LAROM cu LAR 160 si raza de 40km, plus bijuteria coroanei, HIMARS (raza 70km) dotat inclusiv cu ATACMS – 300km.
Dar la capitolul obuziere de 155mm nu avem nimic, folosind inca batranele 152mm tractate. Batrane dar probabil inca bune la casa omului, necazul nostru sta in faptul ca nu avem inca un program de dotare cu obuziere auto-propulsate de 155mm, dar avem, se pare posibilitatea sa dispunem de o platforma comuna: Pirahna 5. Sau platforma mai putin blindata a unui camion Iveco 8×8 sau Rheinmetall Man 10×10 spre exemplu:
Lucru mare aceasta platforma comuna din multe puncte de vedere, cu atat mai mult cu cat orice alt obuzier am alege nu am avea posibilitatea unei platforme comune cu nimic din ce avem noi in dotare astazi.
Ar fi de gandit?!
GeorgeGMT
ar fi de gandit daca ar fi cu ce? da’ la noi materia cenusie e cam cenusa…
La noi materia cenușie e materia cenustie …
– Producerea unui obuzier de 155mm in Romania
– Costuri mai competitive de producere in comparatie cu produse asemanatoare in special pentru ca am fi primii care ar fi de acord sa-l produca.
– Un numar de doar 2 persoane sa-l poata folosi atat cu incarcator automat cat si manual
– Posibilitate de a schimba platforma pe care se poate folosi astfel incat ar putea sa fie atractiv pentru alte tari care ar dori sa-l compere sa o foloseasca pe propriile lor blindate sau camioane produse in tara lor.
– Inceperea productiei de proiectile de 155mm in Romania
– Aducerea in tara a unui competitor direct al Rheinmetall dupa experienta neplacuta cu Agilis ar fi ca o cireasa de pe tort
Si acestea ar fi doar unele din beneficiile producerii acestui obuzier si turela in Romania
Mai sunt variante pe piața, care au o platformă modulabila, camion-apc-senila. Italienii cu o variantă de 155mm/39 calibre rază de până la 60km. Israelienii cu ATMOS. Denel cu g6. Turcii cu Firtina. Cehia cu Diana. Nu e exact vid pe piață la acest capitol.
Experienta din Ucraina în care nu au rezistat la o exploatare intensă rezultând în incapacitatea de funcționare, iar nemții declarând că la ei o exploatare intensă e de 100 proiectile pe zi (am râs copios la faza asta dealtfel) ajung la concluzia că această variantă e cea mai proastă posibilă. Dacă chiar îi apucă cumpărăturile pe cei din mapn (îndoielnic) numai din astea să nu ia.
Sasiuri utilizate de infanterie/tancuri „make sense” pentru close support/short range artillery (M120, 105, 155/L39, TOS 220mm etc.)
Pentru artileia cu raza lunga e mai eficient sa folosesti camioane grele cu cabina blindata, „imperechate” cu aceleasi camioane pentru transport si manipulat munitia, deci ultimele 2 variante prezentate ar fi cele mai indicate, in cazul nostru varianta pe sasiu Iveco 8×8
Se discuta pe twitter acest obuzier zilele trecute:
https://twitter.com/nicholadrummond/status/1559456758749356033
https://twitter.com/DefenceFreedom/status/1559470611155525632
Sunt de acord cu cei care au postat mai sus, o solutie pe camion sau un obuzier clasic senilat pt acest calibru sunt decizii mai intelepte.
naspa este ca recentul razboi a demonstrat superioritatea aproape totala a mlrs urilor vs sph uri.faza cu pzh2000 care e recomandat sa traga maxim 100 lovituri pe zi este de antologia umorului romanesc .de fapt,cam la toate obuzierele de 155mm durata de viata a tevii este de 1500 EFC(effective full charge).cand se apropie de valoarea asta este obligatorie inspectia ei si in caz ca nu au aparut fisuri,depuneri etc se prelungeste cu 500 EFC. dupa,obuzierul respectiv este trimis la reparatii(ii schimba teava).adica in conditii” normale” de lupta (100lov/zi la distanta maxima!!) cam odata la 2-3 saptamani !! daca tragi dumb ammo ieftine(<1000$) si cu raza de dispersie la distanta maxima cat doua terenuri de fotbal nu se merita daca nu fabrici tevile loco(cazul rusilor care cred ca le schimba saptamanal).sa tragi excalibur(CEP5m) dar 130000$/buc, iar nu se merita din cauza razei de actiune(45km) si a incarcaturii duse la destinatie.la banii aia arunci cu m31 care iti duce 200lb warhead la 92km cu o cep<10m.si nici nu schimbi tevi la 1500 lovituri.asa ca noi,momentan, suntem super ok.avem aproape 200 APRA-40 si larom 160 care trag cu rachete proaste(dar ieftine si facute la tohani) de 122mm la 20km(basca evreicele de 160mm la 45km) si himars urile care pot face prapad la 90-300km distant .iar daca vrem sa ne rupem in baraje de artilerie la 25-30km avem peste 400 de obuziere de 152mm(capabile sa traga in total vreo juma de milion de proiectile) cu munitie kklau ramasa de la ceasca,cu care putem sa tragem pana "infloresc" tevile.si nu ne costa ceva ca le avem in ograda.
„naspa este ca recentul razboi a demonstrat superioritatea aproape totala a mlrs urilor vs sph uri.”
Da dar numai cu munitii ghidate nu ce descri tu mai jos cu apra. Impactul mare l-au avut himars-urile nu grad-urile. In plus nu poti absolut deloc sa sustii linia 1 cu artilerie reactiva cu munitii „proaste”. Raza de danger close la alea e 2km la sph e de 600m. Deci nu pot inlocui sph-urile decat cu munitii ghidate care sunt foarte scumpe si nu si le permite nimeni pentru atatea situatii.
„cu munitie kklau ramasa de la ceasca”
Cred ca o parte din ea e prin ucraina.
https://www.g4media.ro/romania-a-donat-echipamente-militare-ucrainei-din-a-patra-zi-de-razboi-costurile-fiind-rambursate-partial-de-ue.html
aici cam ai dreptate.o salva de grad uri de 122 (40 buc) are la 20km dispersia pe 600x600m. un proiectil m795 la 1000$ bucata are o cep de 140m .doar ca o baterie de apra-40 iti arunca pe suprafata aia in 20 sec 240 de rachete cu 5 tone exploziv,in timp ce o baterie de pzh-2000,in aceeasi perioada doar vreo 20-25 de m795 cu 200kg exploziv.plus ca bateria de apra-40 costa aproape nimic,in timp ce pzh urile te costa vreo 70-80 mil.$.si tevile schimbate cel putin o data pe luna in caz de rezbel(probabil in germanica).repet,noi,in acest moment,avem cam tot ce ne trebuie.himars cu m31/atacms sa le faci logistica si rezervele praf, apra40/larom sa ii sufoci cu lovituri ieftine pe km2 si peste 400 de obuziere de 152mm sa faci baraje de artilerie ca pe vremea lui tataia. si chiar daca am dat munitia de pe timpul lui ceasca,nu i bai inca mai avem capacitati de productie in tara ptr asa ceva.
„,in acest moment,avem cam tot ce ne trebuie.”
asta daca vom lupta ca in primul razboi mondial cum se intampla acum intre rusi si ucrainieni. nu va fi cazul.
„400 de obuziere de 152mm sa faci baraje de artilerie ca pe vremea lui tataia.”
vezi mai sus. sunt cvasi inutile intr-un conflict modern din lipsa de mobilitate si timpi prea mari de reactie. Esecul artileriei ruse vine si din lipsa de mecanizare si digitalizare. La cata munitie au tras pana acum trebuia sa rada armata ucraineana de pe harta si cu toate astea nu au reusit prea multe.
„nu i bai inca mai avem capacitati de productie in tara ptr asa ceva.:
nu stiu cate vor mai fi in picioare dupa ziua 1 si nu e bine sa planifici lantul de aprovizionare cu idei preconcepute.
„in timp ce pzh urile te costa vreo 70-80 mil.$.”
Da dar exceleaza la ce conteaza. shoot and scoot, brust fire, mobilitate si munitie inteligenta.
Daca ucrainienii ar avea mai multe pzh2000 nu le-ar lesina pe astea cateva care le au ar putea sa distribuie uzura cat si riscul de a fi gasit.
„nu stiu cate vor mai fi in picioare dupa ziua 1 …”
In cazul in care am fi singuri si ne-am bucura de un atac surpriza (greu f greu sa mai surprinda)
Cat din capabilitatile inamicului credeti ca ar mai fi utile dupa raspunsul NATO?
Himars 300km máx este minimul , avem nevoie de capabilitati de lovire +2500km F35 …prea tragem a paguba imaginandu-ne rezistenta dintre bdaramaturi si cadavre ..
Haideti sa indraznim!
Daca ukrainenii ar avea mai multe pzh uri sau krab uri sau boghdane ar trebui sa traga cu munitie proasta cu dispersie mare si ar strica bunatate de scule. Ca la 170000$ cat a ajuns anul asta un excalibur nu cred ca si ar permite sa traga cu mii de smart ammo. Le da occidentul ajutoare dar nici asa. Mai ales ca vine iarna si energia a ajuns la cel mai mare pret din istorie in EU. Si inca mai ard gaz rusesc din rezerve. Cand vor consuma doar din ala lichefiat(scump in draci) nu stiu de unde mai gasesc bani de ajutoare militare ptr ucrauneni. Mai ales ca pana acum le au dat din stocuri.
„Impactul mare” l-a avut artileria rusă prin cantitate. Loviturile chirurgicale au alt scop in economia razboiului si rareori frontul avanseaza datorita munitiei de mare precizie.
Strumf tu ai dreptate in felul tau…. Dar da si niste preturi la rachetele de Apra- 40, Larom 160 si Himars sa inteleaga si poporul, de unde rezulta rentabilitatea si iefteneaua?
Din faptul ca ai stocuri
Care stocuri ? Alea ruginite care le dam la ucrainieni si bat la 20km ? Ne trebuie altele care sa bata de la 40 *, sa concureze artileria care bate la peste 40 km. De ce crezi ca ucraina nu afacut mare branza cu lansatoarele lor BM-21 Grad si a trebuit sa primeasca PzH 2000 , Krab , Cezar ,Hymars….. Trebuiesc bani pentru producerea altora noi….asa ca nu putem vorbi de stocuri…nici de rachete nici de proiectile. Dar proiectile de 155 sau VLAP, putem primi de la aliati din NATO, in caz de nu avem destule, pe cand rachete de 122 sai 160 cine ne da SUA, Franta,Germania ? Daca tot facem proiectile de 152, nu e mare inginerie sa facem si de 155 si raman la parerea ca un proiectil e mai ieftin decat o racheta. De aceia trag ucrainieni cu PzH 2000 in draci de se duc tevile…inca nu am auzit sa se strice un lansator de rachete de la atata tras.. Plus ca urmeaza sa construim o fabrica de pulberi cu turcii. Cum crezi ca aveam proiectile pentru atatea tunuri tractate?Pentru ca e mai usor sa faci proictile decat rachete… S au convins si rusii ca nu prea mai au rachete….norc pe ei cu artileria…..
Nu stiu cat costa alea romanesti dar pe net e dat un pret ptr grad urile iraniene livrate ciuhabilor. 1000$.cat un proiectil m795. Doar ca americanul il poti livra doar cu un obuzier, M777/109,etc. Grad ul il tragi si din tubul sprijinit pe un suport sudat din trei fiare.
M30/31 ptr himars costa 100000$/buc, iar lar160 probabil ceva mai putin de jumate. Un proiectil m795 de 155mm costa 800$ fara incarcaturile de azvarlire(nu am stiut cum sa le zic) iar un excalibur smart costa anul asta cam 170000$!!! Mult al dracu tinand cont ca duce la 45km cam 10-12 kg de exploziv. Iar un m30 duce 200lb la 92km,cam cu aceeasi precizie.
Himars e scump pt ca nu este un mlrs.. cade sub definitia rachete tactice balistice. .. nu e ca grad o arma care aseaza un covor… am si vazut in ucraina niste atacuri cu grad.. 20 rachete si te rugai sa ajunga macar una pe un tanc rus.. cu himars unde dai acolo lovesti
Artileria nu se masoara neaparat in cantitatea de kg explozibil pe m2.. altfel ar iesi grad castigator si ar renhnta toti la artilerie
In realitate, munitia de artilerie poate fi de iluminare, cu alice, cu detonare in aer deasupra pt fentarea cover-ului inamicului, cu detonare intarziata pt a detona in interiorul camerelor dupa ce a strapuns peretele, pana si cu munitie cu ghidaj cu care culegi tancuri..
Pt noi se prefigureaza un modul precum cel prezentat urcat pe un iveco.. s-ar putea incerca pe pirahna dar nesenilatele au o slabiciune: reculul duce la clatinarea vehiculului si scade acuratetea pana se calmeaza.. asa ca acea salva sinmultana de 3 lovituri sa ajunga fiecare in 3 locuri diferite..pt asta o artilerie autopropulsata serioasa care nu e pe senile (Cesar de ex) foloseste are acei trepiezi ce pana acum s-au pus la camion si nu face parte din repertoriul unui transportor
Apoi pt mase.. trebuie si tractata.. unele cum au spaniolii as vrea sa vad eu.. 155 de la gdels trase de iveco.. tractata trebuie ot ca un tun dinacela costa doar cateva sute de mii de euro..si am putea avea multe. Cu 150 milioane iei cam 250.. parca asa au luat spaniolii
himars este trecut in categoria ROT mai mult datorita atacms ului pe care il poate trimite la 300km.iar la un proiectil care are o cep de 140m(cazul m795) conteaza al naibii de mult cat exploziv duce la tinta.cat despre tunurile tractate care costa cateva sute de mii de euro imi pare rau ca te dezamagesc dar costa cateva zeci de sute de mii de euro. un M777 costa la export acum 5 ani peste 37 de sute de mii de dolari.
Model 1989 .modificat la 155 mm
Adica model 1989 reproiectat
cap-coadă …..
Eu din ce se vede pe la TV și twitter etc prin Ucraina, cred ca am avea nevoie de un autopropulsat superautomatizat gen cel prezentat, PHZ2000 sau Archer intr-un număr mai mic, gen 50-100 de bucăți, și ceva gen Caesar sau Brutus, mai putin automatizat, intr-un număr mare. Și mai cred ca pentru tara noastră putem îmbină senila cu roata…
Interesant, eu l-aș vedea în special ținut în bazele expeditionale și să dea cu boabe prin prejur pe unde se afla inamici cu mortiere etc. Și de ce nu folosit ca mijloc rapid de răspundere fuge la locu trageri trage și se cară, avantaj roti care este mai rapida teoretic față de senila, cred ca se completează la perfecție cu Pzh2000
Și apropo eu unu a-și folosi asa ceva pentru înlocuirea tunurilor tractate desigur cu ceva modificări pentru alimentare cu muniție în timpul exploatări da ce zic eu e deja SF momentan
O strutocamila. I’ll pas.
Cred ca ar trebui sa ne uitam la mai multe lucruri daca chiar vrem sa luam ceva artilerie moderna, repet daca pentru ca onor MApN pare multumit cu tevile de 152 si ar fi asa:
1. Capacitatea shoot-and-scoot si aici unul singur e king of the jungle, Archer al BAE Systems (urmat de PzH 2000), trage primul foc in mai putin de 30 secunde si apoi in mai putin de 2 minute trage 6 proiectile si apuca sa se deplaseze si 500 m. E clar ca un obuzier tractat sau unul cu incarcare manuala nu e capabil de asa ceva, sunt filmulete in Ucraina in care M777 au scapat la mustata de focul contra-baterie al rusilor si altele in care se vede ca Caesar sta ceva timp pe loc pana se pune in pozitie, se incarca boabele si le trimite mai departe desi francii se lauda tot cu 2 min …
2. Astea care obtin cele mai bune performante pe shoot-and-scoot au totusi un calcai al lui Ahile care se cheama auto-loader-ul si s-a vazut cu PzH 2000 in Ucraina ca nu e de joaca cu treaba asta si daca te lasa cand ti-e lumea mai draga e cam nashpa sa umbli cu piesele de schimb si inginerii dupa tine. La Archer nu exista date cat de fiabil este auto-loader-ul dar la cat de complicat pare nu m-ar mira sa fie aceeasi poveste ca la PzH 2000. Nu stiu cat de fiabil o sa fie si Picatinny’s ERCA autoloader al Unchiului:
https://www.army.mil/article/244447/picatinnys_extended_range_cannon_artillery_autoloader_begins_testing. Ma gandesc ca astea cu sistem semi-automatic de incarcare gen Caesar si Atmos acompaniate de echipaje foarte bine pregatite pot atinge capabilitatea shoot-and-scoot a celor 2 de mai sus si scapi de problema blocajului la auto-loader.
3. E clar ca artileria tractata si-a cam trait traiul si in zilele astea e tinta sigura pentru foc la contra-baterie sau drone.
4. Astea pe sasiu de TBT mi se par struto-camile cu un raport tractiune/greutate net inferior unora pe baza de sasiu de camion 6×6 sau 8×8.
5. Cele pe senile sunt excelente pentru cine si le permite dar nu cred ca e cazul nostru cel putin nu in numar semnificativ.
6. Munitia, trebe si boabe scumpe base bleed sau ozn-uri gen Excalibur sau Bonus altfel degeaba iti tragi tevi noi si smechere daca tot la 25-30 km bat cu munitie clasica, deja o distanta sigura de angajare ca sa eviti sa fii luat la tinta incepe de pe la 60-70 km in sus.
Eu m-as gindi la un auto-loader gen: se strica piesa poti s-o schimbi pe loc fara sa-ti ia prea mult timp. Cum e la motorul unui tanc. S-a stricat motorul la tanc, nu-l repari acolo ca nu ai cum repede, doar schimbi motorul sticat cu unu’ functional. Asa ar trebui sa fie gindite si sistemele astea noi. Daca s-a stricat/defectat incarcatorul sa-l poti schimba foarte usor, sa intre repede in lupta.
Referitor la PzH 2000 cred ca e prea complex tot mecanisul de incarcare, tragere, etc. Trebuie simplificate. Cu cit are prea multe componente cu atiti sunt mai multe posibilitati sa se defecteze.
Ucraina e intr o situatie atipica pentru NATO. 1: Ei sunt singuri…. si trag la nebunie,in disperare ca sunt coplesiti numeric, plus ca au o linie de front enorma din Belarus pana in Crimeea. La noi nu e cazul unei asemenea linii de front de asa lungime. 2: Noi suntem in Nato… mai tare sa ne fie frica de o invazie terestra de catre vecini, decat de Rusi….. In caz de razboi Rusia versus NATO, vom fi loviti cu rachete si bombe de aviatie.. iar asta e treaba SUA, fratele mai mare….. Rusii s a vazut acum….. nu au ce le trebuie sa poata si sa sustina o debarcare sau o invazie intr o tara NATO….. Asa ca orice Tun autopropulsat, e bun si nu vom avea nevoie de schimbari de tevi…autoloadere etc…
ArmRo are stringenta nevoie de tunuri-obuziere auto propulsate de 155 mm atat pe roti cat si pe shenile. Scula asta RCH-155 AGM care se poate pune pe shasiu shenilat cat si pe vehicule pe roti ar fi f buna pt ArmRo dar cu mentiunea de a fi complet fabricata in Romania sub licenta impreuna cu munitia aferenta de 155 mm in cat mai multe configuratii si modele. Este bine ca poate fi integrata pe produse de la GDELS, vezi Donar si Piranha 5, pt ca GDELS este favorita in Romania….se pare.
Problema este ca ArnRo are nevoie acum de TOAP de 155 mm si singura sursa de unde le poate lua repede si in cantitati dorite (bine ar fi macar 90 toap de 155 mm, adica 5 batalioane a cate 18 toap + vehiculule auxuliare aferente) este de la USAmericani candidatul fiind M-109 A6 Paladin sh. Restul modelelor de TOAP-155 mm exsistente pe piata sunt in cantitati insuficiente. Pt viitor se va mai vedea ce si cum cu TOAP-155 mm ale ArmRo.
Ciudata si greu de inteles din unele pct de vedere, este taraganarea celor de la MAPN.Ro in ceea ce priveste achizitionarea TOAP-155 mm???!!!
Din ce in ce mai mult noua tehnica de lupta evolueaza spre simplitate. Si aici ma refer la numarul redus de soldati care trebuie sa opereze echipamentul militar, ceea ce este si normal. Ai mai putine pierderi in rindul soldatilor, deci e de bine. Ai mai multi soldati ”liberi” in a executa alte misiuni, ceea ce este iar un cistig pentru tara respectiva. Nu inteleg de ce elvetienii au nevoie de atitat timpa (doi ani) ca sa testeze Boxer-ul RCH 155? Intr-un an poti face multe. Poate stiu ei cel mai bine mai ales ca la ei n-a mai fost demult un razboi:
,,The Swiss army had last fought in 1847, during the Sonderbund, a short civil war. Since then, Swiss troops had only twice been mobilised against possible invasion, when threatened by Prussia in 1856-57, and during the 1870-71 Franco-Prussian War”.
Asa ca nu e graba.
Poate poate ne interesam si noi, mai ales ca poate folosi si alta platforma, cum avem si noi Piranha 5, dupa cum si in articol este pomenit.
sunt confuz !! ptr tine ,daca reduci numarul de soldati care deservesc un asset inseamna simplitate ?? deci daca trec de la 2A65 cu 11 servanti la Archer sph cu 2 am simplificat??
Un șasiu prelungit și cu un tren de rulare pe roți, de10 x 10, pt a avea mai mult spațiu în partea din spate, care să fie amenajat pt rezervoare de carburant și blocuri suplimentare de muniție ( sau un lansator de drone de cercetare). Poate ar merge și un sistem Trophy, pt apărare apropiată, inclusiv aa. Bineînțeles o putere sporită a motorului și încercat niște kituri pt modul amfibiu.
Turela complet automatizată, dar cu posibilitatea utilizării manuale în caz de necesitate.
Am avea o protecție mărită, o autonomie crescută, mai multă muniție și viteză mare de retragere, de schimbare a poziției. Iar dacă s-ar putea – măcar cu kituri suplimentare-asigura și o capacitate amfibie, Cred că Boxerul Remotely Controlled Howitzer 155, dar nu numai, s-ar preta la așa ceva. Ar fi prea mult ?
Adică să pui și obuzierul, și apărare aa, și drona, pe același vehicul ?
Pai un 10×10 deja cred că are o rază de viraj cam mare, greutate mai mare, deci de fapt devine mult mai putin mobil….
Oare cum il bagi pe un drum forestier să il maschezi , și cât de repede ar putea părăsi poziția?
Și dacă l-au „pocnit” ai pierdut 3 lucruri deodată…..
Nu, mulțumesc….
Se strica 1 nu zece…. Ce alea clasice nu se strica ? , au scutire ?
Daca s a stricat un F 35 sau doua, ce le au dat la gunoi ? Defectiunile sunt inerente, cu cat armamentul e mai sofisticat si precis…pot aparea defectiuni…… dar e mai bine sa ai tehnica simpla sa dai la manivela si sa te uiti pe ochean ? Un fel de AKM chel clasic?
Daca Donar-ul are baza Ascod si viitorul IFV se prea poate sa fie tot Ascod, atunci face sens Donarul. Daca se vrea si combinatia senila – roata, atunci turela Donarului pe Iveco e solutia ideala si se impusca mai multi iepuri deodata.
Daca am inteles bine este vorba despre Donar restilizat? Modelul pe Boxer este tare urat seamana cu un ceainic il prefer pe camion.
Daca vorbim de solutii pentru dotarea noastra cu artilerie autopropulsata, a mai spus cineva mai dus, sunt solutii mai bune pe piata de la coreeni pana la suedezi si francezi.
De urat este intradevar urat, singura lui parte frmunoasa ar fi, dpmdv, posibilitatea de a fi montat pe sasiu de Pirahna 5. Dezavantajul major este insa completa automatizare si echipajul mult prea mic. Daca se strica saracia de incarcator automat, cu doi gororbeti nu mai faci mare lucru…
Da autoloaderul este o problema mai importanta decat estetica. In WW2 germanii aveau probleme cu productia si disponibilitatea tancurilor Tiger si Panther din cauza ca foloseau solutii tehnice prea complexe care mareau timpul de productie si le faceau greu reparat cand se stricau. Vad ca nu se dezmint.
Atâtea goluri are armata, că asta ar fi ultima problemă. Acuși se fac 20 de ani de NATO, și România tot cu calibre est funcționează. Când funcționează. Recesiunea e aproape, numai nu e declarată.. Dacă rușii trec de Odessa, nu o să mai avem probleme deloc. Întreținere, pensie, școală pentru copii, prețul la ulei, toate problemele astea vor dispărea în câteva zile, hai săptămâni.
ceea ce pentru unii pare o combinatie ciudata, pt altii este ceva firesc: Boxer-ul a fost conceput modular (https://www.thinkdefence.co.uk/boxer-armoured-vehicle-details-and-variants/ ) astfel incat modulul RCH155 poate fi mult mai facil integrat pe Boxer (minutul 1.11 cum substructura RCH155 este fixata pe sasiul de Boxer: https://www.youtube.com/watch?v=RuoEotqIp-g )
varianta motata pe Boxer nu doar e cea mai rapida (atat pe sosea cat si offroad) insa permite si cea mai rapida tragere shoot and scoot (si MRSI) dintre cele 3 variante (ca fata de concurentii unde este necesar operarea manuala – Caesar, Nora, ATMOS – nici nu se pune problema), iar pt cei care deja opereaza Boxer-ul, foarte probabil este si cea mai ieftina (multe din sisteme fiind deja integrate in vehicul)
Pt cei care deja opereaza PZH200, costurile cu mentenanta, training, service si piese de schimb sunt din start mai scazute
in cazul celor montate pe camion, cabina, nu este cea clasica de la IVECO ( AT410T WM TRAKKER ) , ci este cea cu protectia si integrarea subsistemelor realizata de KMW: https://www.kmweg.com/systems-products/further-products/protection/armoured-drivers-cabs/
Pe ce mai poate fi montat este fostul IVECO DV – IVECO Astra SM (actualul SM88.45 BAD) insa aceasta cabina nu are protectie CBRN
Ca parere personala, sistemul de incarcare este mult mai evoluat decat cel de la Archer, in plus munitia ambarcata este mai mare si poate trage din miscare, ceva ce Archer nu poate: https://www.youtube.com/watch?v=F-CcnKhKGCM
Oare de ce K9, preferat de finlandezi si norvegieni, de exemplu(recent, si de polonezi, versiunea polonizata a modelului A1), nu este interesant pentru elvetieni?Macar pentru competitia din finala?
Si danezii au respins K9, optand in final pentru CAESAR 8X8.Ce i-o fi determinat pe danezi sa nu mai opteze pentru K9?
Poate e o prostie … sau nu .
Artileria ghintuită trebuie să rămână tractată … sau senilată , doar sub 122 mm , cu proiectile de mare precizie , evident ghidate , până la epuizarea stocului actual .
Propun un game changer .
Eu cred că un lansator blindat șenilat de dimensiunea unui TIR , cu o țeavă unică folosind munitie standard gen Nato / Himars sau echivalentul Ru / Uragan , având încărcător de tip carusel cu o salvă de 24 lovituri reactive ( e o simpla propunere ) ar putea fi soluția viitorului , care să înlocuiască lansatoarele actuale Himars sau artileria grea ghintuită pentru interzicere la peste 50 km .
Evident , va trebui , însoțit de vehicule de sprijin ( cu rezervele de muniție și depanare , apărare apropiata AA etc ) .
Dispare problema uzurii excesive a incarcatorului automat sau al epuizării premature a resursei de viață a țevilor ghintuite .
De altfel , la sfârșitul WW2 , Germania a folosit un asemenea blindat ( șasiu de tanc ) , care lansa rachete dintr-un burlan montat în turelă ( în locul clasicei țevi ghintuite ) .
Voi reveni cu detalii despre acel concept inovator .
Ce visezi tu gasesti la ciuhabii din EAU. Jahanam parca ii zice. Le au proiectat turcii de la roketsan o dihanie cu cap tractor si semiltrailer cu 6 pod uri de cate 40 rachete de 122mm(turcesti) cu bataia de 37km.e super tare cand trage in doua minute toate rachetele alea.
Jobaria îi zice. http://www.military-today.com/artillery/jobaria.htm
Nu comentez nimic despre consumul de benzina a acestui monstru blindat : 450 l / 100 km .
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sturmtiger
Am revenit cu detalii despre monstrul blindat din WW2 ( in link-ul de mai jos ) .
Mai bine mai tarziu decat niciodata …
Lectura placuta !
https://docdro.id/g16g4X7
Multumesc!
Ceva de genul asta exista. Al Jaber Land Systems a fabricat ceva zis si Jobaria sau Jahanam. Roketsan cred ca au fost si ei implicati (am vazut ceva pe site-ul lor). Pare un Grad din MadMax.
Nu .
Oameni buni , am scris destul de clar mai sus că sistemul artileristic imaginat de mine ar trebui să aibă un singur tub lansator , alimentat de un carusel .
Muniția s-ar schimba cu tot cu carusel , cu un braț automatizat de macara … totul protejat balistic împotriva cal 12,7 mm , inclusiv cabina .
Avantajul ar fi legat de precizie , dispersia în teorie a unui singur tub lansator ar fi mai mică decât la un lansator cu 40 de tuburi …
Bine , secvența de tragere nu ar mai fi 0,5 – 0,7 secunde ca la APRA40 , ci probabil 10 secunde .
Calibrul ar trebui sa fie 270 mm sau 300 mm , oricum sa permită o încărcătură utilă cât mai mare , la o bătaie de peste 70 km , spre 350 km ( ??? ) .
Despre ghidarea unei asemenea lovituri reactive nu putem decât să visăm ..
Scopul lansatorului reactiv multiplu este sa iti dea o saturatie pe tinta intr-un timp foarte scurt, pentru ca inamicul sa nu apuce sa se disperseze sau ingroape. Cam ala e si scopul MRSI la artileria clasica moderna. Primele cateva secunde la impact sunt cele esentiale.
Lovitura aia reactiva se poate ghida cu kit semiactiv Laser, ceva ce poate fi derivat si din STAR-80L… am mai postat pe aici:
https://www.rumaniamilitary.ro/hegm-proiectil-de-aruncator-ghidat-laser
https://www.rumaniamilitary.ro/kituri-de-ghidaj-al-munitiei-de-artilerie
https://www.rumaniamilitary.ro/sistemul-de-rachete-zrn-01stokrotka-daisy
https://www.rumaniamilitary.ro/apkws-vs-star-80l
https://www.rumaniamilitary.ro/consideratii-privind-utilizarea-rachetei-star-80l-la-bordul-elicopterelor
https://www.rumaniamilitary.ro/conceptul-agm-176-griffin-star-80l-si-posibilitatile-romaniei
https://www.rumaniamilitary.ro/elbit-iron-sting
https://www.rumaniamilitary.ro/hermes
Incarcaturi:
https://www.rumaniamilitary.ro/tohan-produce-lovituri-cal-122mm-imbunatatite
https://www.rumaniamilitary.ro/saab-glsdb
Nu , nu se poate ghida cu laser .
După primele lovituri , raionul unde este amplasata ținta va fi mascat de praf și fum , lucru care absoarbe lumina laser destinată ghidării .
Merge doar la lovituri unice .
raionul e mai mare, nu doar o tinta unica pe care o poti lovi cu primele 2 lovituri.
Se pot folosi in succesie, mixuri cu primele lovituri ghidatepentru tintele mai valoroase, urmatoarele neghidate, la saturatia zonei.
In modul de folosire al Hellfire pe elicoptere se specifica posibilitatea ca atunci cand ai mai multe inte grupate la mica distanta, sa poti lansa in succesiune, la cateva secunde departare, mai multe Hellfire, iar apoi, pe masura ce fiecare loveste tinta sa muti marcatorul pe urmatoarea. Poti distruge astfel mai multe tinte in mai putin de 15-20 de secunde.
Da , raionul ( convențional ) poate fi mai mare .
Spre exemplu , putem imagina următoarea situație în teren : avem un batalion format din 3 companii .
Primele doua companii sunt desfășurate astfel : compania întâi este în contact direct cu inamicul , iar compania a doua în spatele companiei întâi .
În acest context , tot ce se afla în fața companiei întâi se denumește raion .
După luarea locului de stație , cercetasii observatori ( cei care dirijează focul artileriei ) , cercetarea radio ( ăștia sunt mai speciali , nu stau neapărat in apropierea liniei frontului ) și cercetarea prin lupta încep misiunea .
Cercetarea prin lupta înseamnă provocarea – testarea inamicului prin acțiuni de luptă , în scopul deconspirării pozițiilor , tăriei de foc , aflării direcției principale de atac , a liniilor de aprovizionare și repliere tactică , a stării de spirit a soldatilor inamici , a structurii rețelei radio ( frecvente , orar , indicative , durata traficului , structura traficului sau daca se foloseste retea cu fir , pentru identificarea punctului de comandă inamic .
Dacă infiltrarea are succes ( se face o analiza de risc in ceea ce priveste vulnerabilitățile ce se pot transforma in amenințări se trece la cercetarea prin lupta propriu zisă , ulterior se urmărește fructificare la maxim a situației operative , cu sprijinul companiei întâi , până la obținerea unei victorii tactice locale .
Cu sprijin de la esalonul superior ( multă logistică dar și putere de foc suplimentară : APRA40 / artilerie ghintuită , aviatie etc ) se poate transforma într-o victorie strategică .
Adică fix ce vedeți în teatrul numit de mine ” okarina ” , dar nu vă explică nimeni de ce e așa și nu altfel … evident , asta e o explicație băbească , în realitate în manual scrie despre ” baza principala cu punct de comanda , baza secundara cu punct de comanda secundar ” , perimetru de siguranță zona 1 , 2 , 3 amplasate concentric , dispozitivul de lupta e alcătuit din grup de contact , grup de sprijin , grup de rezerva etc .
În exemplu meu , companua intai este ” contact ” compania a doua oferă necondiționat ” sprijin ” iar ” ompania a trei ” rezerva ” se ocupa de lanțul de aprovizionare și alte misiuni , dacă are cu ce …
În lumea reală , liniile directoare menționate în manuale ca fiind obligatorii , de fapt sunt orientative , totul e o improvizație ” văzând și făcând ” , dar în fața tribunalului militar tot manualul are dreptate .
Meseria asta e pentru oameni duri .
Habarnistul, ma simt extrem de neconfortabil sa contrazic un artilerist pe domeniul lui. Deci argumentele sunt strict din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor rezultate din modul de implementare.
Lansatorul reactiv multiplu (orice isi are originile in M-13/BM-13/M-8/BM-8/M-31/BM-31/Land Mattress cu RP-3/SD.KFZ.4 cu Nebelwerfer/T34 Calliope pe M4 Sherman) are o problema la lansarea unei salve de proiectile nedirijate: vibratiile sistemului determina o dispersie mare la tinta. Lansarea proiectilelor la interval suficient de mare pentru ca vibratiile sa aiba un efect minim asupra dispersiei neaga scopul pentru care a fost dezvoltat si folosit (pana acum): sa elimine fortele inamice dintr-o zona. In plus, nici dispersia nu scade incat sa putem considera ca toate proiectilele vor avea efect direct asupra tintei.
Kiturile de ghidare pentru sistemele reactive rezolva problema dispersiei la tinta indiferent de modul de lansare si pot fi utilizate in ambele moduri de tragere (salva sau lansari individuale).
Un alt factor de luat in calcul este masa sistemului de incarcare, care adauga complexitate si masa mult mai mare sistemului in conditiile in care mobilitatea devine in momentul de fata o cerinta pentru orice arma.
Dar consider ca este un aspect esential in ceea ce ai scris referitor la lansatoarele reactive: este nevoie de un sistem robust pentru reincarcarea rapida.
Referitor la artileria de 122 mm, cred ca cea mai buna solutie este convertirea obuzierelor existence la sisteme autopropulsate si utilizarea de kituri de ghidare pentru toate proiectilele pe care le avem in stocuri.
Yep, 122 autopropulsat pe camioane si folosind si ceva munitie ghidata ar tine loc pe termen scurt de achizitia de 105mm
https://www.rumaniamilitary.ro/si-totusi-cal-122mm-in-artilerie-e-mort
https://www.rumaniamilitary.ro/in-artilerie-calibrul-si-distanta-nu-sunt-totul
În direcţie sau pe orizontală se evidenţiază următoarele posibilităţi de cădere a proiectilelor (de trecere a traselor) faţă de ţintă (obiectiv): lovituri în stânga, lovituri în dreapta sau lovituri pe linia de vizare (linia de observare). Loviturile căzute în stânga se raportează „stânga” şi se notează cu „st”, iar loviturile căzute în dreapta se raportează „dreapta” şi se notează cu „dr”.
Astfel, notaţia „st 15” semnifică loviturile văzute ca fiind căzute în stânga faţă de ţintă (obiectiv) sub unghiul de 15 miimi şi evident că notaţia „dr 25” semnifică loviturile văzute ca fiind căzute în dreapta faţă ţintă (obiectiv) sub unghiul de 25 miimi.
La tragerea împotriva ţintelor navale în mişcare se consideră lovituri bune pe direcţie când jerbele se formează în zona pupa a ţintei.
La tragerea antiaeriană notaţia „st 35” semnifică trasa văzută ca fiind trecută în stânga pe orizontală faţă de ţinta aeriană sub unghiul de 35 miimi şi evident că notaţia „dr 45” semnifică trasa văzută ca fiind trecută în dreapta pe orizontală faţă de ţinta aeriană sub unghiul de 45 miimi. În bătaie, faţă de ţintă (obiectiv), se evidenţiază următoarele posibilităţi de cădere a proiectilelor: lovituri scurte, lovituri lungi sau lovituri acoperitoare (în ţintă sau în obiectiv).
Loviturile scurte sunt între observator şi ţintă (obiectiv), adică jerbele, exploziile sau spargerile se profilează pe ţintă, iar loviturile lungi sunt dincolo de ţintă (obiectiv), caz în care ţinta (obiectivul) se profilează pe jerbe, explozii sau spargeri.
Loviturile scurte se raportează „minus” şi se notează cu „”, loviturile lungi se raportează „plus” şi se notează cu „+”, iar loviturile acoperitoare (în ţintă sau în obiectiv) se notează cu „s”.
La tragerea împotriva ţintelor terestre de la linia apei se consideră lovituri scurte dacă se formează jerbe şi lovituri lungi dacă se formează explozii pe uscat.
Pe verticală, în cazul tragerilor antiaeriene, se evidenţiază următoarele posibilităţi de trecere a traselor faţă de ţintă: lovituri sus, lovituri jos sau lovituri în ţintă.
Loviturile sus se raportează „plus” şi se notează cu „+”, loviturile jos se raportează „minus” şi se notează cu „”, iar loviturile în ţintă se notează cu „s”.
Notaţiile în direcţie se pot combina cu notaţiile în bătaie, astfel că notaţia „st 15 +” va semnifica „lovitură căzută stânga 15 miimi şi lungă”, iar notaţiile pe orizontală se pot combina cu notaţiile pe verticală, astfel că notaţia „st 15 + 20” va semnifica „trasă văzută stânga 15 miimi şi sus 20 miimi”.
Furcuţa reprezintă limita maximă necesară de încadrare a ţintei (obiectivului) în bătaie de la care se poate trece la tragerea de efect.
Se notează b F 4 A cu „F” şi este numeric egală cu patru abateri probabile în bătaie ( P ).
Se foloseşte cu unităţi de măsură de lungime (cba sau hm) sau cu unităţi de măsură b F 4 A Xmiime unghiulare (miimi) prin utilizarea relaţiei ( P ) la modificarea înălţătorului.
Valoarea primei încadrări reprezintă numărul de furcuţe cu care se modifică înălţătorul spre ţintă (obiectiv) după obţinerea sensului în bătaie pentru a încadra ţinta (obiectivul) în bătaie.
Valoarea primei încadrări depinde de procedeul de determinare a elementelor iniţiale de tragere şi este egală cu un număr de furcuţe stabilit prin regulile de trageri.
Furcuţa nulă reprezintă un fenomen care apare la tragerile împotriva ţintelor navale sau fluviale în mişcare când fără modificarea înălţătorului se observă jerbe cu semne diferite în bătaie.
Scara reprezintă un procedeu de reglaj sau de localizare a ţintei în distanţă prin executarea de lovituri pe înălţătoare eşalonate la una sau chiar două furcuţe.
Scara se poate realiza cu o singură instalaţie de artilerie sau cu mai multe instalaţii de artilerie, atât prin foc lovitură cu lovitură cât şi la foc prin serii scurte.
Punctul de ochire reprezintă locul ales la ţintă pe care se poate efectua o vizare de lungă durată, adică ochitorul să poată pune şi să menţină uşor linia de vizare (de regulă se alege un loc distinct şi vizibil cum ar fi botul avionului, botul rachetei antinavă, prova navei ţintă, un element din suprastructura navei ţintă etc.; deseori el rămâne acelaşi pe tot timpul executării tragerii).
Punctul de vizare reprezintă locul ales de ochitor în câmpul vizual al unui aparat (mecanic sau optic) de ochire prevăzut cu cercuri, grile sau reticule.
Deriva reprezintă unghiul de decalaj între linia de vizare şi linia axei ţevii pentru a asigura întâlnirea proiectilului cu ţinta în situaţii statice.
Devansarea laterală reprezintă unghiul de decalaj între linia de vizare şi linia axei ţevii pentru a asigura întâlnirea proiectilului cu ţinta în situaţii dinamice.
Criteriile de clasificare a ţintelor (obiectivelor), fără a fi epuizate, pot fi după:
– mediul în care se află sau evoluează acestea;- natura şi caracteristicile definitorii ale acestora;
– vizibilitatea din poziţia de tragere;
– vizibilitatea din postul de observare;
– protecţia (natura protecţiei);
– caracterul dispunerii şi numărul lor;
– caracteristicile principale;
– caracterul mişcării;
– situaţia în cadrul acţiunii militare;
– densitatea spaţială;
– capacitatea de trecere dintr-o stare în alta;
– capacitatea de manevră etc.
De reţinut este faptul că una şi aceeaşi ţintă poate satisface simultan două sau mai multe criterii necontradictorii între ele.
Aceste criterii de clasificare nu sunt întâmplătoare.
Ele evidenţiază unele caracteristici tehnico-tactice şi proprietăţi tactice specifice ţintelor (obiectivelor),
cu impact asupra modului concret cum se planifică, organizează, pregătesc şi se execută tragerile artileriei.
Fiecare complex sau instalaţie de artilerie posedă reguli de tragere proprii al căror conţinut concret se stabileşte în funcţie de situaţia tactică căruia trebuie să-i facă faţă şi de particularităţile constructive ale sistemului de conducere a focului sau a tragerii.
În ele se dau recomandări privind:
– organizarea şi modalităţile de pregătire a tragerii;- deschiderea focului şi metodele de reglaj;
– metodele şi procedeele de executare a tragerii de efect;- procedeele de observare pe timpul tragerii a ţintei şi spargerilor (exploziilor, jerbelor);
– consumul de muniţie pentru executarea misiunii de foc;- regimul termic al ţevilor;
– indiciile eficacităţii tragerii.
Tragerea pe comandă autonomă (locală sau la distanţă) este o tragere executată cu ajutorul unui aparat de ochire local (dispus în instalaţia de artilerie) sau aparat de ochire la distanţă (dispus în afara instalaţiei de artilerie), fără folosirea unui aparat de calcul.
La tragerea pe comandă autonomă determinarea sau calculul datelor iniţiale, deschiderea şi încetarea focului, dirijarea traiectoriei medii, considerarea variaţiei parametrilor de mişcare a ţintei şi o serie de alte momente se execută de către comandantul instalaţiei de artilerie sau de către ochitor (în funcţie de tipul instalaţiei de artilerie), care este şi conducătorul focului.
Acolo unde nu există aparate de calcul, tragerea pe comandă autonomă este unica posibilitate de tragere. Tragerea pe comandă automată (la distanţă) este o tragere executată cu ajutorul unui aparat de calcul dispus în afara instalaţiei de artilerie.
La tragerea pe comandă automată calculul datelor iniţiale, deschiderea şi încetarea focului, dirijarea traiectoriei medii, considerarea variaţiei parametrilor de mişcare a ţintei şi o serie de alte momente se execută de către comandantul complexului de artilerie care este şi conducătorul focului.
Tragerea centralizată este o tragere executată cu două sau mai multe instalaţii de artilerie comandate de către un unic conducător al focului.
Tragerea descentralizată este o tragere executată cu două sau mai multe instalaţii de artilerie comandate fiecare de către un conducător al focului.
Viteza de tragere reprezintă numărul de lovituri trase pe minut, fapt pentru care se foloseşte ca unitate de măsură notaţia lov/min.
Se poate referi la o ţeavă sau la o instalaţie de artilerie. Poate fi vorba de viteza de tragere teoretică
– viteză de tragere fără considerarea regimului termic al ţevii şi de viteza de tragere practică
– dacă se ţine cont de regimul termic al ţevii.
Întotdeauna viteza de tragere practică este mai mică sau cel mult egală cu viteza de tragere teoretică.
Un termen echivalent vitezei de tragere este cadenţa de tragere sau ritmul de tragere, care reprezintă intervalul de timp dintre două lovituri succesive şi se măsoară în secunde.
Lovitura individuală este lovitura izolată executată cu o singură ţeavă.
Trasa este urma luminoasă lăsată de dispozitivul trasor al proiectilului în timpul zborului acestuia pe traiectorie. Lovitura foc cu foc constă în lovituri individuale repetate la anumite intervale de timp.
Salva constă în lovituri individuale executate simultan cu două sau mai multe ţevi.
Vijelia constă într-un număr precizat de lovituri individuale executate pe un înălţător şi o derivă cu maximul de rapiditate posibil.
Vijelia se poate executa cu una sau mai multe ţevi.
Seria constă în câteva lovituri executate cu unul sau mai multe automate ale instalaţiei navale de artilerie cu viteza de tragere teoretică (asigurată tehnic de către automatul de artilerie).
În practică se distinge seria scurtă, care are un număr mic de lovituri, şi seria lungă, care are un număr aproape dublu de lovituri decât la seria scurtă.
Lungimea seriei sau numărul de lovituri în serie este precizat pentru fiecare tip de instalaţie de artilerie în parte.
Focul continuu este o variantă a seriei lungi şi constă într-un număr finit de lovituri executate cu unul sau mai multe automate ale instalaţiei de artilerie cu viteza de tragere teoretică (asigurată tehnic de către automatul de artilerie).
Numărul finit de lovituri de lovituri este dat de durata tragerii (durata prezenţei ţintei în bătaia armamentului) sau de cantitatea de muniţie disponibilă la un moment dat la instalaţia de artilerie sau de regimul termic al ţevii. Regimul focului reprezintă numărul maxim de lovituri care se poate executa cu o instalaţie de artilerie ţinându-se cont de regimul termic al ţevii.
La aceeaşi instalaţie navală de artilerie regimul focului cu răcire artificială a ţevii diferă de regimul focului cu răcire naturală.
Planul tablou reprezintă planul care trece prin ţintă şi este perpendicular pe linia de vizare.
Acest termen se foloseşte îndeosebi la estimarea abaterii traselor la tragerile împotriva ţintelor aeriene.
Planul tablou al ţintei este Jerba reprezintă coloana de apă care se ridică la căderea şi/sau la explozia proiectilului în apă.
Dimensiunile şi durata jerbei depind de calibrul proiectilului, tipul proiectilului, viteza rămasă a proiectilului, reglajul focosului şi starea mării.
Spargerea sau explozia reprezintă norul de praf şi fum care se ridică la căderea şi/sau la explozia proiectilului pe sol.
Dimensiunile şi durata norului de praf şi fum depind de calibrul proiectilului, tipul proiectilului, viteza rămasă a proiectilului, reglajul focosului, natura solului, direcţia şi viteza vântului.
Semnul jerbelor, exploziilor, spargerilor sau traselor reprezintă sensul poziţiei jerbelor (exploziilor, spargerilor sau traselor) în direcţie sau pe orizontală şi în bătaie sau pe verticală raportat la ţintă (obiectiv). Semnul jerbelor, exploziilor, spargerilor sau traselor are importanţă în raportarea unitară a observărilor, luarea deciziilor de corectare a tragerii şi completarea documentelor de notare.
Artileria e simplă?
Desigur, pentru unii sunt termeni ciudați.
Merge și asa, cu ciudățenii.
Instalația ” mea ” este cu tragere unică nu este o tragere de saturatie .
Sigur, ofițer superior artilerist. Mulțumesc pentru detalii.
Obuzierul de 155 mm pePiranha V, ar arăta aproximativ ca și pe Boxer. Oare șasiul suportă volumul, greutatea și solicitările mecanice ?
Dar în altă ordine de idei, ar merge tot pe P-Vun tun naval de 76 mm sau 105 mm ? Ar fi altceva, pt alte misiuni.
Cat timp noi nu deschidem fabrica de obuziere ca si polonezii, paladin cu excalibur, pe acelasi principiu ca si f16, combat proven, stocuri aliate de paladine in diverse configuratii, munitii si piese de schimb cacalau. La o pocneala primesti rapid de la US si Uk obuziere de schimb, piese, munitie. Pzh2000 cerem de la unguri si nemti, oare se misca mai cu talent pentru noi ?
Caesar 8×8
Mobil
Simplu
Fiabil
Primesc ceva pentru reclama? ? ?
La cat de mare și înaltă pare cutia cu mecanismul de încărcare și culata tunului, am impresia că acuși se răstoarnă camionul pe o parte …darămite când o trage la 90 de grade fata de șasiu? L-aș vedea mai degrabă pus pe o platformă CF (vagon) sau barja – așa ai avea acces și la muniție mai multa…că tot a renăscut trenul blindat în conflictul din Ukr. Iar la fluviu ar prinde bine o astfel de piesa. 🙂
@sorin.vasile
Rhyno, sud african, mobil, simplu, fiabil, „eftin”, disponibil și transfer tehnologie, nu prea se face publicitate.
De acord , ceva pe roti pe mine ma ingrozeste ideea de incarcator automat care este foarte complexa
Prefer Caesar si din considerente politice, Nato si UE
@sorin.vasile
Da, am priceput. Mie nu îmi plac obuzierele astea la care forma parcă nu se potrivește cu peisajul. Archer, cabina în față, turela mult în spate, țeava ca un cardan între ele, cred că este ceva încovoiere între cele două centre de greutate. CAESAR parcă are țeava prea în sus în poziție de repaus și mulți soldați pe afară . La Rhino îmi place designul, echipaj îndestulător, dar nu iese pe afară, e pe roți, calarea e pe mijloc ,nu în spate cu tălpi imense, singurul minus este cabina șoferului și accesul top.
Parerea mea este ca platforma se duce naibii rapid
Nemtalzii sigur au testato la 10-15 proiectile si cam atat.
tocmai, ca dupa ce se vede acum pe front, va fi testata si imbunanatita/ fiabilizata.
In plus, elvetienii sunt destul de seriosi si metodici… sa vedem cum se termina.
Si au purtat o groaza de razboaie in ultimii 200 de ani.
Licenta G6 Rhino.. si gata…
IEFTIN SI BUN….
De pus ceva si pe noul camion MILITAR 8×8 de la BRASOV…
Aviz pentru amatorii de Rhino, cred ca trebuie sa va documentati putin:
ultima varianta este G6-52 si aceasta nu a spart gura targului sau mai simplu nu s-a imbulzit nimeni sa o cumpere
In afara de SA, UAE si Oman, nu exista alte forte armate care sa fie interesate de surubareala africanilor, asa ca din punct de veder al dezvoltarii a rama sundeva la nivel de cel putin acu’un deceniu
https://web.archive.org/web/20170329234035/https://www.forecastinternational.com/archive/disp_old_pdf.cfm?ARC_ID=1138
cred ar fi de preferat cand cineva sustine o idee, sa vina si cu argumente, ceva de genul: G6-52 nu a mai suferit o modernizare de ani de zile; conceptul e vechi (motorul de pe vremea cand inca exista Magirus Deutz si nu vad cum corespunde cerintelor actuale); nu vad cum poate fi sustinuta logistica simplu si ieftin cu un partner (fie in cazul achizitie, fie in cazul unei licente) aflat la celalat capat al pamantului; nu intelkeg de unde atat excitare cu Denel Land Systems, cand sunt in prag de lichidare inca de anul trecut
https://www.defenceweb.co.za/featured/denel-facing-liquidation-call/
https://www.enca.com/news/exclusive-denel-faces-liquidation-bid-saab-grintek-defence
btw pt cei care sustin howitzerele operate manual (nu ca as avea ceva impotriva Caesar, ATMOS, sau altele similare, ori ca as promova RCH155 – oricare din aceste sisteme reprezinta idei iluzorii, cu cei care conduc MApN nu cred ca vom avea o aramata dotata corespunzator nici peste 30 de ani): cine le va opera, ca din cate vedem armata romana are deficit de personal? Tinerii in cazul unui conflict vor bloca vamile ca sa iasa din tara, iar burtosii de peste 30 de ani nu-i prea vad cum pot alerga sa incarce un Caesar si sa scoata acel numar de lovituri per minut 🙂
G6-52 e o arma deja testata (cu suficient succes) in misiuni reale de lupta, a fost de atunci modernizata si imbunatatita si e capabila (cu munitie moderna) sa traga pana pe la 70km daca imi amintesc bine.
Nu-nteleg ce probleme ai cu logistica si ajutorul sud-african din moment ce in urma unei licente „Rinocerul” ar fi produs 100% la noi, nu am depinde de ei?
Faptul ca Denel are probleme e inca un motiv, foarte practic si cinic, de a negocia cu ei pentru o licenta in conditii (financiare si tehnice) cat mai avantajoase.
Pentru mine e obuzierul autopropulsat cel mai bun la momentul actual (poate americanii sa il depaseasca cu ce proiect nou au, dar nu cred ca va fi ceva foarte mult peste).
Parerea mea, e obuzierul ideal de a fi achizionat (sub licenta si produs complet aici, nu cumva altfel) cu eventualele modificari cerute aici, si pe langa asta ar trebui sa producem intreaga gama de munitii pentru Himars. Chiar daca nu copie exacta a ce au americanii cel putin modele produse local pe acelasi calibru si care sa poata fi lansate de pe aceleasi lansatoare. Chiar daca nu la fel de sofisticate si precise dar suficient de bune si echipate cu submunitii (AT si AP)
Eventual modificarea/achizionarea de blindate usoare senilate modificate incat sa transporte acelasi model de lansatoare/tuburi ca cele ale Himars.
Eu as achizitiona inca echivalentul a doua brigazi fata de cele deja cumparate (alea 54), deci inca 108, cu modele de munitie obligatoriu produse in tara de industria nationala de aparare. In plus un numar echivalent de G6-52 Rhino, evident cu munitia deasemenea produsa in tara. Legat de astea, drone peste drone, pentru cercetare, marcare tinte, chiar atac la sol (inclusiv razboi electronic) si aparare AA mobila cu raza scurta (amplasata eventual pe acelasi tip de blindate senilate pe care s-ar pune si echivalentul Himars, deci tot cu 6 tuburi de lansare) care sa protejeze artileria asta. Consider ca astea ar fi viabile si dpdv financiar si dpdv tehnic daca s-ar vrea pe bune, sigur aici ar intra si toata logistica necesara
– G6 Rhino, versiunea matura si testata este in 45 de calibre.
– G6-52 NATO e aparut in 2003, complet automatizat la incarcare, si nu cred sa fie in uz la sudafricani sau alti clienti. Bate maxim cu V-LAP Denel (asistate de motor racheta) la 58km. Bataia maxima cu munitie clasica e 33 km.
– G6-52L e prototip, testat cu Rheinmetall – (camera proiectilului de 25 de litri fata de 23 la G6-52) : asta e singurul care poate 73km folosind noua munitie Denel M9703A1 V-LAP
– Mai exista si un prototip hibrid cu modul AGM: Rheinmetall RWG-52 (RTG-52): Rheinmetall Wheeled Gun: cu o cadenta de pana la 6 lovituri/minut (asigurata de un sistem de autoincarcare) cu munitie standard ERFB-M1 la distante de 31km , cu munitie ERFB „base-bleed” la 42km si cu munitie VLAP (cu motor racheta) la 52km. Sistemul poate asigura foc sustinut timp de o ora, tragand 75 lovituri, la o cadenta de 1,25 lovituri/minut.
De retinut: in versiunea de baza, modulul AGM cantareste doar 12,5 tone
G6 Rhino cu optiunile 52 calibre urca complet echipat de lupta la 49 de tone.
https://www.rumaniamilitary.ro/g6-52-rhino
Da, la G6-52L ma refer, si la proiectilul ala V-LAP de care zici. Ar fi mai multe lucruri care ne-ar ajuta, zic eu, sa luam licente. Incepand cu faptul ca au mai existat legaturi daca nu ma insel, cu sud-africanii, Denel are probleme si ar fi o gura mare de aer pentru ei, si-ar face astfel si intrarea in NATO etc.
Nu stiu exact insa cine ar detine drepturile pentru proiectil, dar cred ca s-ar putea vedea si la altii, ori face ceva proiect local (stiu, e greu din cauza nepasarii si lipsei de interes in primul rand, dar totusi)
G6 e deocamdata cel mai performant obuzier propulsat din lume, inclusiv peste Pzh-2000 (vorbesc de performante ca bataie maxima, nu vorbesc de fiabilitate unde Pzh pare sa aiba probleme despre care s-a mai discutat aici)
https://www.edrmagazine.eu/rheinmetall-sets-three-new-distance-records-for-indirect-fire-in-south-africa
„” A G6 howitzer with a 52-calibre gun achieved the longest range ever attained with a conventional 155mm artillery round: 76 kilometres, while the 52-calibre gun of PzH2000 self-propelled howitzer lobbed a shell 67 kilometres. Finally, a field howitzer with a 39-calibre gun attained a range of 54 kilometres. „”
Munitia evident ca trebuie produsa local, asta e la mintea cocosului. La fel ar trebui bineinteles si pentru Himars (si achizitionat inca un numar dublu de lansatoare), chiar daca variante locale mai putin sofisticate (insa as folosi fara deranj submunitii, si AT si AP, si proiectile cu raza cat mai lunga).
160 si de G6 plus 160 si de Himars (sau ceva echivalent), cu logistica necesara si o aparare AA buna (contra dronelor si aviatiei inamice in general) ar da de gandit oricui, in conditiile in care nu ar avea suprematia aeriana completa. La cum vad eu razboiul din Ucraina din ultimul timp, e practic un duel de artilerie in primul rand, cu baza pe abilitatile gurilor de foc, pe logistica si pe informatii/cercetare.
Ca ceva mai SF eu as vedea si dronele in genul roiurilor de drone inteligente, inclusiv minidrone lansate din proiectile cu raza lunga, pe post de submunitii. Si aici am putea avea un cuvant de spus daca s-ar avea, cu ceva investitii si contracte, de la industria IT la ce a mai ramas din industria aero.
Si la final, echiparea soldatului, de la bocanci si tinuta la o arma de asalt mai ergonomica si pe care sa poata fi pus un dispozitiv optic, neaparat AVN-uri si ceva care sa inlocuiasca AG-7, o dezvoltare a LAPGECA ala, daca imi amintesc bine cum ii zice, cu noua munitie termobarica, ceva gen NLAW, plus SPIKE.
Toate astea cred ca s-ar incadra intr-un buget pe zece ani, desi e nevoie de ele ieri daca s-ar putea
That is a very interesting topic! Looking forward to next year, the developers promise to. The first prototype – $200 million… https://armyrecognition.com/defense_news_january_2022_global_security_army_industry/first_picture_released_on_internet_of_israeli_sigma_155mm_10x10_self-propelled_howitzer.html
La Boxer-ul din prima fotografie… cât de sus o fi centrul de greutate ?…. cu siguranță proiectanții știu mai bine, dar la prima vedere pare că drăcovenia si-a pierdut mult din veleitățile off road. ( din ciclul vulpea care nu ajunge la struguri spune că oricum nu-i plac pt că sunt acri)
GDLS Piranha V with KMW’s RCH155 Artillery gun module.
https://twitter.com/nicholadrummond/status/1537488492527165441/photo/1