Chiar daca nu este o trufanda portabila ultimul racnet (conceputa incepand cu 1983, produsa in serie din 1991), este o gama de armament care:
- racheta cu container cantarind vreo 13 kg (la care se adauga 4,5kg pentru unitatea de tragere), ne lipseste in inzestrare, armata romana neavand echipament antitanc ghidat si portabil, cu tragere de pe umar (pana in 300 de metri);
- se poate folosi in spatii inchise, datorita motorului de lansare care arde pana la paradirea tubului, pentru a proteja operatorul, motorul de mars aprinzandu-se dupa aproximativ 5 metri parcursi;
- ar putea fi cat de cat integrata in industria locala.
- este ieftina, avand un ghidaj SACLOS prin cablu, proiectilul neavand senzori in sine, senzorul termic fiind deportat pe postul de tragere, exclusiv;
- capul de lupta de 3,6kg tandem HEAT (cal. 137mm) cu precursor se descurca excelent cu blindajele reactive (penetrand pana la 900mm echivalent RHA sau 2,5 metri de beton armat), cu care stim ca „prietenii” nostri de la est isi orneaza de obicei taratoarele.
Fiind ghidata de operator prin fir, Eryx este imunizat in fata sistemelor de bruiaj infrarosu.
Incepand cu 2005, MBDA au inceput sa prezinte o versiune modernizata, finantata abia in 2007, cu urmatoarele adaosuri:
- un nou vizor termic neracit cu senzor bolometric, mai silentios si mai usor, si cu distanta de detectie de 1km, mai mare decat distanta maxima de zbor a rachetei (600m);
- durata de viata crescuta a bateriei;
- capacitati de penetrare crescute;
- distanta de tragere crescuta;
- un nou simulator de tragere;
Pana la sosirea in numar mare a MMP-ului si a unui lansator de rachete pentru distante de pana la 1km, francezii continua sa foloseasca Eryx, pe post de complement al mai greului Milan:
Spaniolii au optat deja pentru un astfel de lansator fara recul de unica folosinta din portofoliul MBDA, denumit Alcotan 100 mm, aparut intre timp si in varianta NG.
Inventarul sistemelor portabile cu raza scurta frantuzesti
Turcii au dorit sa il produca sub licenta pentru a inlocui RPG-7 si alte lansatoare reactive, insa au existat neintelegeri, acuzand printre altele incapacitatea sistemului de a atinge o probabilitate de lovire de 72%, insa se pare ca au devenit utlizatori pana la urma. Turcii ar fi trebuit sa plateasca la inceputul anilor 2000 suma de 404 mil.$ pentru un pachet de 632 lansatoare si 3920 de rachete. Un sistem Eryx, care nu e de unica folosinta, este estimat pe la 75.000$. In 2000 un post de tragere Eryx era estimat la 279.700 franci francezi (aprox. 51.500 $) iar o racheta costa 69.400 franci (aprox. 12.800$ ).
Sarbii au Bumbar, o dezvoltare similiara si probabil derivata din Eryx.
Tragerea din spatii inchise cu Eryx
Apoi, pentru iubitorii de Spike, exista incepand cu 2012 optiunea Spike SR, care tocmai a intrat in evaluarea U.S. Army, cu o distanta de tragere extinsa la 2 km si o masa la lansare cu tot cu lansator de 9,6 kilograme (8 kilograme raheta), capacitatea de penetrare fiind de 700mm echivalent RHA dupa placa de ERA. Desi am inclina sa credem ca nu e nici pe departe la fel de „eftina”, Spike SR a fost totusi conceputa sa concureze Eryx… Totusi, costul lui trage-si-uita si al senzorului inclus in munitie ar trebui sa fie usor mai ridicat, fiind in plus de unica folosinta.. O Spike SR, este estimata la 75.000$, in timp ce o FGM-184 Javelin pe la 174.000$.
Marius Zgureanu
Citeste si:
Sisteme-de-armament-ghidat-sarbesc
Surse:
Nu știu ce înseamnă ” senzor bolometric”. Poate explica cineva ?
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bolometru
Mulțumesc.
Majoritatea senzorilor PIR folosiți în sistemele de detecție a efracțiilor ( detector de prezența ) sunt senzori extrem de ieftini , care au la baza bolometre .
Am oferit acest exemplu pueril doar ca să înțelegeți nivelul de răspândire al bolometrelor …
Desigur , pentru ca acești senzori bolometrici să fie folosiți în lumea armelor , au nevoie de răcire activa ( efectul Seebeck – Peltier ) și o lentila care să focalizeze in zona de măsură ( o matrice scanată electronic ) radiația IR , de obicei este o lentila metalica asferică , bineînțeles realizată din germaniu .
Restul sunt amănunte tehnice nesemnificative ? …
Sper că pricepeți că senzorii bolometrici de uz militar sunt total diferiți de sărăciile folosite in sistemele de alarmă …
Integrare în industria locala. Dat de veste că avem multe și cornute. Eventual de spus asta prin reportaj la Sputnik. md, ca să știe tovarășii ce îi așteaptă
Eryx are capacitatea de penetrare mai mare decât Spike SR. Asa ca as opta pt Eryx, chiar dacă are raza de acțiune pana la 600m fata de Spike care bate pana la 1000m.Conteaza în primul rand sa pot penetra blindajului lui T72, T90, T90 decât raza mai mare de acțiune.
Și eu as înlocui RPG 7 cu Erys și cea mai performanta versiune de Carl Gustav.
Păcat ca nu am putut pune mana pe licență de fabricație a lui RPG29. Ucrainenii o au. Nu știu dacă ne-ar putea-o vinde din cauza rușilor.
eu zic de spike sr de ceva timp. ar merge la fix sa inlocuiasca ag7
nu as inlocui asa, ag-7 e inca suficient de portabil si de multirol, cu o gama de munitii extrem de interesante. Spike SR poate suplimenta, in numere mai mici, baza de AG-7. E semnificativ mai scump, de cateva ori, fata de AG-7.
Păcat ca nu am obținut licența de fabricare a lui RPG29 care și acum este o arma cel puțin decenta. Mult mai letala fata de un RPG7.
gama de munitii variata e overrated.
la infanterie ai nevoie de 2 feluri de lovituri at si he. restul sunt pentru forte speciale. oricum nu poti cara prea multe tipuri de lovituri dupa tine. 2,3 ala ce cara arma 3 asistentul. ce conteaza ca exista 15 feluri de munitii in practica e irelevant. exceptie sunt fos
ai nevoie de ceva usor care sa opreasca mli-uri si tancuri la distante reduse ceva ce infanteristul de rand poate folosi usor si eficient. ag7 e depasit la putere de penetrare deci practic grupa nu are arma at dupa ea si asta e grav!
mai adaug ca la ag7 folosesti parti diferite ale lunetei pentru fiecare fel de munitie ? complici antrenamentul si sub stresul luptei trage dupa muste.
In afara de cele clasice, antitanc sau combinate HEAT-exploziv pentru blindate, sunt si lovituri anti-bunker, sau lovituri cu incarcatura precursor si detonare defazata, pentru a trece prin blindaj (cu strat reactiv) sau beton, si apoi detona.
Mai ai si lovituri explozive de calibru mai mic (40mm) pentru atacat mici adaposturi sau infanterie.
La Carl Gustav e la fel… introduc amu’ si lovituri cu raza extinsa sau ghidate plus cred ca va urma probabil si airburst.
La picior, infanteria probabil va cara un minim necesar, de 2 sau 3 tipuri maxim. Dar cum infanteria are de obicei macar niste vehicule 4×4, cred ca e loc pentru mai mult.
atat timp cat nu isi indeplineste misiunea principala degeaba trece prin beton
au mai fost romanii fara arme at dupa ei intr-un razboi si nu a iesit prea bine la stalingrad
Eryx are capacitatea de penetrare mai mare decât Spike SR. Asa ca as opta pt Eryx, chiar dacă are raza de acțiune pana la 600m fata de Spike care bate pana la 1000m.Conteaza în primul rand sa pot penetra blindajului lui T72, T90, T90 decât raza mai mare de acțiune.
Și eu as înlocui RPG 7 cu Erys și cea mai performanta versiune de Carl Gustav.
Păcat ca nu am putut pune mana pe licență de fabricație a lui RPG29. Ucrainenii o au. Nu știu dacă ne-ar putea-o vinde din cauza rușilor.
eryx e prea greu pentru rolul ala
Si ce Spike SR are scutire de la up grade? Se poate imbunatati capacitatea de penetrare…
pai Spike SR numai ce a aparut de cativa ani, la ce sa faci upgrade ca e ultima tehnologie… cat crezi ca se poate imbunatati si sa poata ramane la 10kg?
Comparam cu ceva aparut acum 30 de ani? Pai ia vezi atunci cat se poate imbunatati capul de lupta la ala; daca il aduci la zi!
Sa mai puna 2-3kg de exploziv sa se duca la 900 RHA…..
mda, sa agate acolo cumva intr-o punga inca neste kile si racheta s-o descurca ea cumva sa zboare…
Adica, cu cca 20 mil Euro iti asiguri 100 de instalatii cu suficienta munitie sa distrugi 500 tancuri(poate si cateva elicoptere) ! Al doilea val de atac nu cred ca ar mai veni dupa o asemenea riposta. Daca as fi Tiriac sau altul asemenea, as face un cadou tarii in care m-am nascut si…
chestia e ca actualele sisteme Eryx incep sa fie retrase in curand din dotarea franceza.
Cu lansatorul modernizat si resursa refacuta, am putea beneficia de un lot la o suma modica. Si astea se pot completa ulterior cu munitii imbunatatite, relativ asimilabile si in industria noastra.
Cine va fi înlocuitorul lui Eryx la francezi? Dacă cumpărăm ceva, trebuie sa luam ceea ce este mai performant deoarece ce cumpărăm acum, folosim cel puțin 30 de ani.
nu se stie inca, am scris ce e la spanioli
putem lua Spike SR, doar ca e pe distante de pana la 2km iar lovitura nu e atat de puternica si in plus e si semnificativ mai scump.
Eryx-ul e putin altceva, mai antitanc si mai la contact, in zone cu teren accidentat si obstacole e ideal. Pentru restul avem pe distante de pana la 4-5 km Spike LR.
Pai se prefigura o colaborare cu MBDA la Elecrtomagnetica Ploiesti PH pt fabricarea sub licenta a VSHORSAD Mistral, nu s-ar putea antama si licenta de fabricara a ERYX invarianta ei cea mai moderna?
In ArmRo trebuie inlocuit SPG/AG-9 cu ceva de genul MATADOR-90 sau ALCOTAN C-100.
nu se prefigura nimic, era un acord de colaborare doar in cazul in care MBDA ar castiga competitia pentru SHORAD + VSHORAD…
https://www.rumaniamilitary.ro/despre-oferta-mbda-pentru-romania-partea-1
https://www.rumaniamilitary.ro/despre-oferta-mbda-pentru-romania-partea-a-ii-a
https://www.rumaniamilitary.ro/despre-oferta-mbda-pentru-romania-partea-a-iii-a
Absolut, daca Tiriac nu doneaza sa-i luam cu japca , da-l in gura ma-sii de corupt!
Eryx este oarecum demodat, de accea francezii au fabricat recent MMP. https://www.mbda-systems.com/product/mmp/.
Daca armata romana doreste sa achizitioneze rachete anti tanc capabile sa distruga tancuri moderne raza de actiune de 600m si fara a fi fire & forget nici nu se discuta…acest sistem era bun de intrat in dotare in anii 2000, acum sub nici o forma. La costurile aproximativ similare cu Spike sr si alte sisteme de acest gen nu are nici un rost, oricum nu vor putea fi cumparate in aceeasi cantitate precum rpg7.
In plus protectia activa devine mainstream pe blindate grele, deci o racheta trasa spre tinta nu va mai fi de ajuns sa scoti tinta din lupta si atunci fara fire & forget tragatoul se expune degaba la riposta tancului fara a provoca distrugera tintei. (moare degeaba)
Are vreun rost sa luam ceva gen Eryx de 30 mil $ de exemplu sau mai putine dar moderne tot de 30 mil $ si mai completam nnumarul in urmatorii 10 ani?
nu, MMP nu inlocuieste Eryx ci Milan.
Costurile nu sunt similare cu Spike, doar sistemul de vizare este similar, munitia e mult mai ieftina. Cam de 6 ori mai ieftina decat Spike. In plus, daca luam si din stoc si refacem resursa, iese la o fractiune din asta.
Varianta cea mai economica la noi ar fi dezvoltarea unei lovituri moderne pt AG-7. Exista PG-7VR din anii ’80 care se lauda cu putere de penetrare de 750mm echivalent RHA si 1,5m beton armat. Cred ca astazi se pot depasi usor aceste valori si astfel dai capabilitati anti-tanc reale oricarei subunitati, folosind tactici adecvate bataii limitate. Suplimentand cu Spike/Javelin de ce nu si Eryx la nivel de companie ar creste mult capabilitatile de raspuns si descurajare.
AG-7 are si alte probleme, nu doar puterea de penetrare. Raza de actiune f scurta si lipsa de precizie, e la fel de periculos pt. ala care-l foloseste ca pt ala impotriva caruia il folosesti. Conceptul de tun fara recul portabil nu e rau dar arma aia are nevoie de un revamping consistent nu doar de schimbarea incarcaturii de lupta.
Calitatile unei rachete portabile de infanterie pt. Ro ar trebui sa fie la momentul asta:
1. Disponibilitate si pret. Degeaba ai rachete smechere daca ai putine. Spike is faine dar stocurile se epuizeaza in max. 1 luna de utilizare intensiva dupa care paine&sare. Trebuie o racheta ieftina si produsa local.
2. Raza de actiune max. de macar 2000m. Nu mai e acceptabil in zilele noastre sa fii obligat sa te apropii la 300m de inamic in situatia in care instrumentele de ochire optoelectronice sunt pe toate drumurile. Cate sanse are un soldat care incearca sa se apropie cu AG-7 la 3-400 de m ca sa aibe sorti sa nimereasca? RPG-7 e din anii 60.
3. Precizie cat de cat, din motivul de la pct.2.
4. Ergonomie si usurinta in utilizare. Asigurarea calitatii fabricatiei.
5. Capacitatea de penetrare nu e atat de importanta in prima faza. Vazand ce s-a intamplat in Siria, Ucraina, Yemen, samd vedem ca MBT-urile au fost tinta ATGM-urilor in max 20% din cazuri, grosul tintelor au fost vehicule usor blindate sau neblindate, grupe de soldati, lunetisti, pozitii de mitraliera, samd. De fapt ATGM-uri scumpe si ultraperformante au fost folosite in lipsa de altceva pe post de artilerie la purtator.
Noi avem nevoie de cea mai ieftina racheta cu performante decente (nu Maliutka) care se poate asimila in 1-2 ani in tara in vederea unei productii de 7-10.000 buc care sa asigure folosirea la discretie. Folosibile intr-un mix de 5-8 la 1 cu rachete performante din familia Spike, Javelin, samd. Din pct. meu de vedere poate sa fie si chinese copy dupa Konkurs cata vreme isi face treaba si soldatii din Ro o cunosc.
Era un filmuleț pe net cu un Eryx care da chix…
A, uite-l : https://youtu.be/n-L4t3FOxW0 ?
E varianta Eryx SSR (Short-Short-Range)
e la canadieni… e mai vechi.
Știi ce lipsește la filmuleț? Coffin dance..???
O data cu aparitia blindajului reactiv, capacitatea de penetrare a incarcaturilor cumulative a fost diminuata foarte mult. Chiar daca unele rachete precum Sulita, Piatra iadului si Pucioasa au incarcaturi cumulative tip tandem nu cred ca asta le ajuta foarte mult. De exemplu, fiecare caseta a blindajului reactiv Kontakt are doua incarcaturi explozive dispuse in doua sandvisuri tip otel- exploziv- otel. O incarcatura este asezata la baza casetei iar cealalta este pe diagonala. In afara de asta am vazut intr-un clip (a carui urma am pierdut-o ) un tanc cu doua randuri de casete, deci blindaj reactiv dublu. Nu cred ca cineva are o racheta a.t. cu cinci incarcaturi cumulative si daca ar avea nu stiu cum ar functiona. Iar daca la un tanc de 50 tone care are un motor de 1250 – 1500 C. P. ( adica 25 – 30 C. P./ tona ) adaugi un blindaj reactiv in doua straturi ( adica vreo 3 – 4 tone in plus ) nu – i problema, ca motorul rezista . Cred ca vor ramane ca zone delicate manlohurile echjpajului si tavanul tureleiturelei. Asa ca…Traiasca artileria a. t. cu teava1 Pacat ca s-a renuntat la autotunurile a.t.
Nu prea contează apărarea activa a tancului sau transportorului …
Dacă ai la îndemână un obuzier tractat de tipul 152mm ( Model D20 sau Model ‘ 81 ) cu câteva proiectile explozive cureți toată protecția reactivă a tancului inamic , apoi ii dai gaură cu un cumulativ normal ❤️ și îl indisponibilizezi definitiv ? .
Te piși cu boltă pe protecția activă a inamicului , dacă ai cu ce …
Evident , scenariul de mai sus e disponibil doar dacă bateria de obuziere are protectia unei (sub)unitați competente …
Cred ca si o termobarica de ag7 sau 9 razuie tot de pe tanc, dela era pana la aps si senzori apoi…
„Chiar daca unele rachete precum Sulita, Piatra iadului (Focul iadului = Hellfire) si Pucioasa au incarcaturi cumulative tip tandem nu cred ca asta le ajuta foarte mult.”
Bobita top attack iti spune ceva? Vrei sa re-evaluezi?
Bàiatu’ are dreptate. Hellfire nu poate sà vinà decât de jos. Doar Heavenfire poate sà fie „top attack” !
Vorba lui Bob Dylan: Knock, knock, knocking on Heaven’s door…
Si la Final vine IPS Spagoveanu si da cu „Holy Light” ca in Lord of the Rings de orbeste „pre dujmani”
Amin.
Stimate Habarnist. Ai dreptate, obuzierul de 152 poate sa smotoceasca bine un tanc. Dar schema propusa de domnia-ta este cam complicata; intai brizante si apoi cumulative. Crezi ca in timp ce obuzierul trage tanchistii vor sta ca la fotograf si se vor uita cum le toaletezi tancul cu doua tipuri de proiectile? Au grenade fumigene, pot avea comunicatii cu aviatia iar mai nou cineva de prin vecini a zis ca-si doteaza subunitatile de tancuri cu drone de cercetare. Si apoi au si ei tunuri. N-ar fi mai bine ca 152- ul sa traga direct cu explozive. ? Sovieticii se laudau ca in WW 2 , SU- 52 putea lovi un tanc nemtesc si la 2000 metri cu un exploziv si daca nu il gaurea putea cel putin sa-i blocheze turela . Dar ala era autotun! Adica se misca si el, nu statea pe loc ca orice piesa tractata. Oricum, pentru asa ceva ochitorul trebuie sa fie artist emerit pentru ca 2000 metri este mult peste distanta loviturii directe a unui proiectil ce pleaca din teava cu vreo 940 m/s. Oricum discutia ramane in domeniul pomenit de mine adica A R T I L E R I E C U T E A V A.
Stimate Alex! Permite – mi sa fac niste precizari. Javelin = sulita usoara, Brimestone= pucioasa, Hellfire l-ai deslusit domnia- ta. Eu am spus ca tavanul turelei ramane o zona sensibila. Asta pentru ca acolo ai tot felul de periscoape si ambrazuri de observare. Totusi, oamenii gospodari vor pune cateva casete si acolo. Doar este pielea lor in joc. Americanii au pus rezervoare cu apa in Shermanuri, ca sa nu se mai aprinda ( le poreclisera „Brichete Ronson ) si le-a iesit. In privinta atacului din ceruri ai dreptate. La Kursk, Stukas-urile si IL2-urile cu tunuri de 37 sub aripi au gaurit multe tancuri. Dar io crez ca cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt ( sau in paharul cu vodca de la gheata ). Daca domnia-ta te bazezi pe elicopterele noastre de atac esti foarte optimist. In privinta dronelor, am mai postat ceva cu ocazia bataii din Nagorno- Karabach. Exista statii de bruiaj, in fata carora nu au sanse decat dronele sinucigase dotate cu senzori IR. Dar astea pot fi pacalite. Nu stiu ce se mai aude de acele „distribuitoare autonome de munitie” ( ca asa le-au botezat ai nostrii) ale unor armate NATO la inceputul anilor 90. Erau niste miniavioane fara pilot care se deplasau deasupra dispozitivului inamic, dupa un traseu prestabilit, detectau tintele cu ajutorul unor magnetometre de la bord si in functie de ce intalneau lansau diferita tipuri de munitie. Sau a ramas totul in stadiul de proiect
@sfulgeru22, in primul rand tancul e foarte mobil. Daca sunt si bine instruiti actioneaza in formatie. In ultimii ani de conflict din Siria dar si in Ucraina se vede cum tancurile se misca permanent, schimba locul in formatie, folosesc mascarea in teren, samd. Pana isi pune artileria tunul in pozitie ca sa-i trimita un 152 in freza ii trimite tancul un 125 artileriei.
2) in general artileria trage in mod indirect la distanta mare si foarte mare. Deci daca tragi indirect nu tragi intr-o tinta ci in niste coordonate. Timp in care tancul se plimba de colo colo. Iar daca ajung tancurile la distanta la care sa le ochesti direct poate ca e cazul sa te gandesti sa-ti salvezi pielea mai degraba decat sa tragi cu obuze de 152 dupa el. Tancurile sunt si ele sustinute de unitati de cercetare, de aviatie, samd. ATGM-urile au uneori succes pt ca ATGM inseamna 2-3 bajeti care vin cu minimum de deranj, monteaza afetul intr-un minut in boscheti, lanseaza racheta, o ghideaza 15-20 de secunde si dupa aia o sterg. Artileria e cu ditamai deranjul, nici nu cred ca mai e posibil sa aduci artileria de 152 direct pe linia frontului daca nu vrei sa ramai fara ea.
Mulțumesc pentru părere .
Obuzierele au bunul obicei de a sta grupate într-o formație numită baterie …
Chiar și așa , o singura piesă de 152 mm poate trage minim 5 lovituri in primul minut …
Dacă proiectilele și încărcăturile de azvârlire , focoasele și capsele detonante sunt pregătite din timp , în primul minut indisponibilizezi orice tanc cu protecție reactivă klingoniană ? .
Dacă toată bateria este gata pentru luptă … inamicul mai bine pleacă pe un aliniament de așteptare ??? la o distanță sigură față de bateria cu pricina …
Dacă în raion este dislocat tot divizionul , e greu de crezut că aviația inamicului CAS are șanse să producă pagube , deoarece un divizion de artilerie nu e de capul lui , are protecție de toate felurile .
Bine , divizionul respectiv poate fi distrus tot cu artilerie ( de obicei reactivă ) dar bănuiesc că cei ce se ocupa de planificarea operațiunii știu cu ce au de-a face … și au resurse suficiente .
„Exista statii de bruiaj, in fata carora nu au sanse decat dronele sinucigase dotate cu senzori IR.”
Daca te referi la sistemul Shtora, aste te ajuta la rachetele Hellfire de generatii mai vechi. Contra Javelin, Brimstone, TOW RF, Hellfire II, Hellfire Longbow, Spike…este o pierdere de timp.
In concluzie avem neaparata nevoie de productie indigena de rachete. Ma refer la un nivel de baza de rachete portabile macar atat antiaeriene cat si antitanc. Langa acestea la fel de stringenta este nevoia de productie locala a munitiei pentru artileria reactiva. Altfel vom ramane in aceasta dependenta periculoasa de importuri. Nu vreau sa-mi imaginez ce vom plati in vieti omenesti daca in caz de nevoie se epuizeaza stocul de lovituri disponibil si ne confruntam cu sincope in aprovizionarea cu munitie dinspre aliati. Acum este pace vedeti ce se intampla cu aprovizionarea cu vaccinuri, sa ne imaginam ce se intampla in razboi cand inamicul iti face interdictie pe liniile comunicatie.
La viteza si viziunea clasei politice de la noi in sprijinul productiei indigene nu cred ca vom vedea prea curand. Un lucru l-am remarcat, le place sa se auda cum vorbesc. Daca stai sa-i asculti si te imbeti cu vorbele lor, ale politicienilor nostri ne vedem deja putere galactica, cand se termina discursul revenim la realitatea mizera in care nu se face nimic iar cei ce par ca se pricep atat de bine sunt niste combinatori de duzina buni sa prosteasca plebea. Atat nimic mai mult.
anla’shok ai dreptate dar pe politicianul de dambovita nu-l intereseaza decat ce-i iese lui fara sa depuna nici un efort nu-i curios el ca tara asta aduce din import inclusiv gloantele ca fabrica de pulberi e inchisa de ani de zile .
Oameni buni, sa ne intelegem!
Eu am sustinut ca o racheta a. t. nu va face mare isprava daca loveste un tanc dotat cu blindaj reactiv la care fiecare element/caseta contine cate 2 incarcaturi explozive, chiar si cele care au incarcaturi cumulative tip tandem. Am mai scris ca am vazut pe internet un clip unde tanculetzul avea 2 straturi de casete. Deci, vorba unui ostas mai batran : ” la orizont e plin de nori negri” . Din cate stiu eu, Spike-ul are o singura incarcatura. Si am concluzionat ca trebuieste ceva artilerie cu teava.. Adica tunuri. Imi pare rau ca nu am specificat ca ma refeream la autotunuri. Asa ca nu inteleg de ce stimatul Stelian imi face acel noian de precizari despre ce este tancurile si ce vrea ele..Stiu ca nu ataca singure sau la intamplare. De prin 1943 sovieticii au stabilit ca daca ruperea frontului se face cu tancuri acestea trebuie sa fie acoperite de autotunuri ( SU- 85 dar mai ales SU – 100, Su- 122 sau SU- 152 ). Daca nemtii trimiteau tancurile lor la contraatac, tancurile sovietice isi vedeau de drum iar autotunurile se luau la bataie cu tancurile nemtesti. D- aia e bine sa ai autotunuri cu obuziere de 152 sau mai bine 155, iar acestea sa aiba si munitie tip sageata.
Stimate Habarnist, obuzierul de 152 trage el 5-6 lovituri/min dar trebuie sa aiba elementele de tragere stabilite. Nu crez ca mai scoate 5 lovituri/min daca executa tragere directa intr-o tinta care topaie prin hartoape, face praf si scoate o gramada de fum. Iar daca da peste o pozitie de aparare puternica s-ar putea sa faca manevre de invaluire nu sa stea in asteptare.
In privinta statiilor de bruiaj stiu doar ca dupa episodul Crimeea 2014 in Marea Neagra a facut o vizita de curtoazie U.S.S. Donald Cook, care la randul sau a primit intr-o zi vizita unui Suhoi neinarmat, dar dotat cu un dispozitiv de bruiaj ( Khiriby ). Acesta dupa ce i-a anihilat pasnic apararea a.a. ( se zice ca a intunecat monitoarele din centrul de comanda a focului ) a simulat 12 atacuri asupra Cucului. Drept pt care la bord s-a starnit oarece agitatie, suparari, chiar demisii. Acest lucru a facut ca un grup de specialisti americani sa studieze mai atent tehnica de bruiaj din armata rusa. Dupa cateva luni au declarat ceva de genul ca „aceasta tehnica are darul sa aduca lacrimi in ochii militarilor americani”. Am vazut si o poza cu o asemenea matahala de statie montata pe un transportor de rachete Scud ( modificat bineinteles ) si despre care se zicea ca are o raza de actiune de pana la 100 – 150 km. Bineinteles ca exista si statii mai mici. Cred ca importanta este latimea benzii de unde hartziene pe care o bruiaza. Daca este suficient de mare nu mai ai comunicatii radio dar nici radar, GPS si poate nici legatura radio cu dronele ( cine poseda asa ceva ). Eu nu pricep cum poate emite o asemenea statie fara sa fie goniometrata. Poate ma lamureste si pe mine cineva. Va urez „noapte buna” sau „buna dimineata” !
nope, Spike are 2 incarcaturi in tandem: un precursor si principala. Ca si Eryx si majoritatea celor noi
https://images.app.goo.gl/K3qK321ZmEPEi6kZ7
Cele 2 casete de exploziv la ERA de care vorbesti… era din asta cu 2 fete?
https://www.edrmagazine.eu/ibd-defeating-tandem-warhead-with-smart-protech
Ai si ceva linkuri credibile care sa sustina povestea asta cu Su24 vs Donald Cook? Pentru ca eu, la o prima cautare, am gasit asta:
„… The Donald Cook is more than capable of defending itself against two Su-24s.” In 2014, Russia’s state-run news media outlets ran a series of reports that falsely asserted that during that incident the Su-24, equipped with the Khibiny electronic warfare system, had disabled the ship’s Aegis combat systems. The misinformation was later picked up by the British tabloid The Sun and by Fox News, and later reported as Russian propaganda by The New York Times.”
Sa retinem expresiile: falsely asserted, misinformation, Russian propaganda.
https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Donald_Cook
o fost pe nava, de aia stie si nu are nevoie de link-uri… cred ca e unul dintre cei care a amenintat cu demisia:)
@ Marius Zgureanu. Multumesc pt precizarea despre Spike. Am intalnit si eu schema aceea pe pagina Wikipedia ” Spike ( missle ) ” dar n-am luat-o in seama. Imi recunosc gresala.
Caseta blindajului Kontakt despre care am facut vorbire este pur paralelipipedica. Si sectionata. In sectiune se vad clar cele doua incarcaturi explozive ( una dispusa la baza si cealalta pe diagonala casetei ) Am poza in calculator dar nu ma pricep s-o trimet.
Nu am fost pe U.S.S. Donald Cook. Am dat peste aceasta stire din intamplare in toamna lui 2014 . M-a lasat masca pt. ca in mass media noastra nu se suflase nici o vorba. Dreptu – i ca dupa acea vizita a trecut mai bine de un an pana sa apara o alta nava americana in Marea Neagra.
Povestea cu statiile de bruiaj rusesti nu mai tin minte unde am gasit-o. Era un site in limba romana.
1.) Kontakt, chiar si in V5 e déjà vechi si nu are eficienta aia pe care o trambitezi, intre timp a aparut Relikt, cel putin de 2 ori mai musc(hi)ulos
Uite aici o caramida ca lumea, de pe Puma IFV, daca aia de la IBD Deisenroth nu ti-a placut (IBD furnizand blindaje suplimentare pentru Leopard2)
https://images.app.goo.gl/Jdipq2vNrG1b3z987
ie-te si Kontakt
https://4.bp.blogspot.com/-sGtrIBFhx5M/VIgoPqoycBI/AAAAAAAABIk/u7p6a5tbjwQ/w862-h581-no/Container_with_elements_NII_Stali_003.jpg
sursa:
https://below-the-turret-ring.blogspot.com/2016/04/explosive-reactive-armor-some-history.html
2.) Cat despre DonaldCook, ba da, a fost in presa, dar nu in mainstream ci in aia de inventeaza stiri, cu fire la Moscova.
Am uitat sa precizez ca site-ul pe care am gasit stirea cu Suhoiul si U.S.S. Donald Cook era din Rep. Moldova . Scuze!
hai, ca ne-am amuzat pe aici cand a aparut aiureala aia…
Ma bucur ca v-ati amuzat. O atmosfera vesela mentine moralul ridicat.
Pentru Mihai si oricine altcineva doreste sa faca o mica verificare. Sa caute pe ” The epoch times” informatia cu titlul ” Ce a intalnit distrugatorul Donald Cook in Marea
Neagra ?” scrisa pe data de 01.12.2014 de Andrei Popescu.
Precizez ca nu acesta este site-ul de pe care am luat eu informatia.
Stimate Marius Zgureanu
Am cotrobait ceva pe net ca sa gasesc poza ce prezinta caseta buclucase cu doua incarcaturi. Pana la urma am gasit pe site-ul ” Below the turret ring ” un material intitulat ” Explozive reactive armour – some history, some types” cu ceea ce cautam.
Cand am voit sa-ti raspund, am dat peste postarea domniei – tale prin care imi recomandai acelasi material din acelasi site. Vorba lui Caragiale: Ciudat lucru…cum s-a intamplat…al dracului! Intr-adevar, despre ERA – KONTAKT nu spune ca ar face fata incarcaturilor cumulative tip tandem. Deci m-am inselat.
Dar daca citim cateva randuri mai jos, in acelasi material se face vorbire despre blindajul ERAWA – 2 de origine poloneza. Despre acesta autorul materialului din site scrie urmatoarele: ” ERAWA – 2 is a multilayer ERA version of ERAWA using two reactive elements in one tile. This provides higher protection against shaper charge war heads with a precursor charge or tandem warhead.” Este ceea ce am afirmat si eu ( e drept ca la alta adresa ). Daca polonezii au facut asta, inseamna ca ar putea sa -l faca si altii ( cu exceptia romanilor care n-au nevoie de asa ceva ).
Sau crezi ca si asta este o aiureala?
ERAWA l-am dat mai demult ca optiune pentru cresterea protectiei la TR-85, pe modelul aplicat la PT-91…