Este vorba despre A-192M destinat artileriei navale, rusii incapatanandu-se sa foloseasca acest calibru inclusiv la bateriile de coasta…
Prototipul turelei a sistemului de artilerie A-192M pe platforma de test
Noul sistem rusesc de artilerie cu turela navalizata A-192M de calibrul 130 mm a fost declarat matur si gata pentru productia de serie dupa mai multi ani de testare. A192M consta din tunul cal.130mm cu tragere rapida, sistemul modular de alimentare automata cu munitie si carcasa exterioara din otel cu unghiuri de reducere a semnaturii radar. Sistemul poate fi integrat pe nave de cel putin 2000 de tone, iar rezerva de munitie este de 478 proiectile care pot fi trase cu cadente de pana la 30 de lovituri pe minut la elevatii intre -12° si +75°. Pot fi atinse tinte maritime la distante de pana la 23km si pe sol pana la 18km. Munitia are o masa totala de 52,8kg iar proiectilul 33,4kg.
Amiralul Gorshkov cu sistemul de artilerie A-192M-5P-10 Armat – Puma
Primele doua sisteme au fost instalate pe doua fregate multirol tip 22350, purtatoare de rachete: „Amiralul Gorshkov” si „Amiralul Kasatonov”. Planul este de a produce 8 nave de acest tip, 6 nave fiind deja in diferite stadii de constructie. Cele mai avansate in constructie sunt navele „Amiral Yumasiev” si „Amiral Spiridonov”.
Santierele Arsenal din Sankt Petersburg au contract pentru 3 sisteme A-192M in productie de serie, in afara de turela prototip si primele 2 turele deja montate.
Sistemul de baterie de coasta artileristica ruseasca
Turelele din seria A-192-5P-10 Puma au o greutate standard de aproximativ 25 t, avand un sistem de ghidare a tragerii cu camera TV si capacitatea de a urmari simultan 4 tinte, selectand si angajand automat cele 2 considerate cele mai periculoase. La acest sistem A192 se lucreaza inca de la mijlocul anilor 1990, iar macheta versiunii actuale A192M a fost prezentata in 2011, in 2012 fiind luata decizia modernizarii sub denumirea Armat iar din 2017 a intrat in teste.
Cand ma gandesc ca aveam si noi candva in dotare calibrul 130mm…
Cel mai recent model al nostru – tunul A412 de calibrul 130 mm/58 calibre Model 1982 (fabricat la Arsenal Resita intre 1982-1989 sub licenta Norinco Type 59-1) – echipa in 1985 un divizion din regimentul de artilerie la toate cele patru armate dar si brigada artilerie-tunuri din rezerva general-strategica. Dupa revolutie, tunurile Model 1982 au fost în dotarea a doua divizioane din brigada de artilerie la nivel corp de armata alaturi de obuzierele cal. 152mm, cele 75 de exemplare fiind apoi retrase in rezerva, dintre care 72 fiind de vanzare incepand cu 2013. Romania a si exportat tunuri cal. 130 mm: 8 bucati in Bosnia si Hertegovina in 1998, 12 bucati in Camerun in 1992, alte 12 in Guinea in anul 2000 si 4 in Nigeria in 1992.
A412 este inca piesa de artilerie cu cea mai mare bataie din dotarea artileriei romane si este versiunea mai usoara cu 2,5 tone (doar 6,3 tone) a sovieticului M-46 Model 1954 pe afet D-20. Sarbii, israelienii si olandezii au oferit kit-uri de conversie a acestuia la calibrul 152mm sau 155mm/L45. A412 era compatibil cu instalarea pe sisteme autopropulsate de tip ATROM, pentru care exista si solutie de schimbare ulterioara a calibrului la 155mm/L45mm, concretizata in M-46S din partea celor de la Soltam Systems Ltd.
Upgrade M46 / 82
Pana la sfarsitul anilor 1970, Type 59-1 a detinut recorduri la distanta de tragere, fiind unul dintre cele ai performante la nivel mondial si putea atinge cu proiectile speciale Base Bleed si Rocket Extended Range distante de pana la 37km. In plus, are calitati antitanc deosebite, fiind capabil sa traga eficace cu proiectil perforant pana la distante de 4 km. Viteza initiala la gura tevii era de 930m/s, putand arunca un proiectil exploziv de 33kg la distante de pana la 27,49km. Din M-46 rusii au obtinut varianta navalizata numita AK-130.
Finlandezii au cumparat 166 de tunuri M-46 de la Germania reunificata in 1993 pentru a competa lotul initial de 20 de bucati luate din URSS in anii 1960, continuand sa pastreze active 36 de tunuri pana in 2019
Sa nu uitam si de un alt pretendent la acest rol, in acelasi calibru, si anume KS-30, concepute initial pentru antiaeriana dar folosite de Romania ca artilerie de coasta pana in anii 1990 si, posibil, tinute inca in rezerva. Diferenta majora era folosirea munitiei neacuplate dar cu incarcatura de aruncare fixa, incompatibila cu AK-130.
KS-30
KS-30 avea o cadenta maxima de 10-12 lovituri pe minut (asistare la incarcare cu autoimpingator si programator automat de focoase de tip PUAZO-30), cu o viteza la gura tevii de 1030m/s si o distanta maxima de tragere similara, de 27km. Tragerea celor 2 baterii romanesti a cate 4 tunuri era ghidata de TLAC –Telemetru Laser pentru Artileria de Coasta, fabricat in numar mic la sfarsitul anilor 1980. Munitia pentru acest tun a fost asimilata in fabricatie la UM. Tohan.
Echivalentul modern al A-130 pe standard NATO este versiunea navala Oto Melara 127/64 Lightweight (LW), capabil sa loveasca la 30km si pana la 120km cu munitie speciala reactiva de tip Vulcano.
Din pacate, noi am taiat cu spor din mai toate calibrele dupa 1990! Iata si o mica lista cu ce s-a taiat din gurile de foc ale artileriei armatei romane dupa 1989, lista extrasa din lucrarea „Tunurile Resitei„:
Se observa ca au taiat si aproximativ 200 de APR-21 si APR-40!
In ultimii 30 de ani MApN nu a adaugat nimic nou in inzestrare, dar au retras 76mm (M82), 130mm (M85), autopropulsatele Gvozdika/Model1989 si tunurile M-30 cal.122mm si gurile de foc cal. 98/100mm (M 1993), ramand doar cu supravietuitorii M81 cal. 152mm si probabil M85.
Marius Zgureanu
Surse:
https://www.altair.com.pl/news/view?news_id=33099
Brigada 8 ROT – Gurile de foc de artilerie din perioada… | Facebook
Tunurile de coasta mai raman putin – TehnoMil | TehnoMil
Societatea Uzina Mecanica Plopeni SA » Produse militare (ump.ro)
https://rft.forter.ro/biblioteca-virtuala/19326/tunurile-re%c5%9fi%c5%a3ei
„Enciclopedia artileriei române”, de col.prof.univ.dr. Adrian STROEA, col. (r.) Marin GHINOIU, col. Gheorghe BĂJENARU, lt.-col. Florin BARBU, dr. Olga DĂNILĂ, http://www.rft.forter.ro/_wsn/01_biblioteca/pdf/c-010.pdf
Articole pe teme similare:
M-46, 130 mm, tunul cu cea mai mare bătaie din lume (peste 30 km)
Si totusi cal. 122mm in artilerie e mort?
In artilerie calibrul si distanta nu sunt totul…
Obuzierul Samsung Techwin EVO-105
Tot intrând pe linkuri am ajuns la pagini RoMil de prin 2011. Arăta bine și atunci
Rusii merg in continuare pe calibrele lor(122/ 130/152mm) pe simplu motiv de stocuri imense de munitie. Nu arunci la gunoi munitie de miliarde ca folosesc altii tunuri de 127 sau 155mm.tot pe motivul asta(dar in sens invers) a renuntat si Roarmy la 130mm.intrat in dotare in ultimii ani de comunism numarul mic produs si stocurile mici de munitie nu il recomandau. Asa ca au pastrat ce aveau mai bun pe 152mm.asa au facut la toate armele pastrand asset uri mai vechi dar in numar mare si tragand pe dreapta noutati in nr mic. Mig21 vs mig23/29, t55 vs tr77/85, volhov vs neva, etc. Cat despre APR urile taiate 21 urile erau varianta pe sasiu Bucegi cu 21 de tuburi iar alea 72 apr40 probabil erau grad urile originale importate pe sasiu ural. Ce dracu sa mai faca cu ele(pun pariu ca le au dus remorcate). Iar KS30 probabil era un tun aa excelent dar ca tun de baterie de coasta era victima sigura. Sa il muti din pozitie dura al naibii de mult asa ca nu apuca sa traga prea multe salve pana si o lua in freza. Rusii il au in varianta baterie de coasta autoprop care trage si schimba imediat pozitia.
130mm era extrem de bun pentru autopropulsate, avea calitati antitanc si ulterior putea fi retubat pe 155mm.
Munitia o produceam deja, chiar daca aveam stocuri mici.
Iar la tunurile cal. 122mm e cu totul de neinteles.
Md89 cu turela de „garoafa” are alt tip de munitie decat obuzierul de 122mm tractat. La fel, fiind produs tarziu si in nr mic e posibil nici sa nu fi asimilat in productie autohtona munitia. Turelele (48) erau aduse de la bulgari deci si munitia era posibil sa fie din import. In plus, sa fim sinceri , ca SPH garofita este pur si simplu penibil cu bataia eficace si cadenta extrem de mici. Asa ca RIP si poate vor lua ceva mai acatarii. Desi la cate baterii de larom, himars si apra40 avem nu cred sa mai ia si SPH uri.
Turelele au fost fabricate in tara, am mai spus-o .
Au fost la inceput niste probleme de fisurare , s-au rezolvat, am explicat ce a fost ..
Ati intrebat la Mizil ? Eu am intrebat .
Munitiile s-au produs in tara
http://www.tohan.ro/122%20mm%20ARTILERY%20AMMUNITION.html
You know what really grinds my gears? Ca toti tovarasii de primprejur teoretic mai putin industrializati ca noi, aveau T72, MiG 29, S-300 si alte bunataturi pt vremea lor. Iar noi ca brazii, cu T55, BTR 60, S-75 etc.
nu e nimic de mirare.in primul rand noi eram rebelii care am facut gat cand cu cehoslovacia.in al doilea nu eram in prima linie.adica nu aveam granita comuna cu vreo tara nato.in caz de bubuiala aveau timp sa aduca trupe pana ajungeau aia la noi.bulgarii,polonezii,cehii chiar si ungurii trebuiau sa se descurce singuri in primele momente ale atacului.ei si ce trupe sovietice isi mai faceau veacul peacolo.
@M.Z.
Pun pariu ca nu ai văzut niciodată tunurile de 130 de la bateriile de coastă. Erau montate în socluri de beton. Alea acolo au murit!
Și despre Gvodzika, v-am mai spus, dar nema înțelegere! După trageri apăreau fisuri în blindaj!
Ăsta e unul din motivele trecerii în rezervă a obuzierului autopropulsat de 122!
Care are cutia blindata pe baza de MLI.
Măreața industrie de apărare nu era campioană la calitatea produselor, nici măcar pentru export.
Ți-am mai spus, lasă visele, sunt multe chestii pe care nu le știi.
Părerea mea, hîc…
Aha, multzam, a mai fost scris asta undeva dar nu am mai gasit 🙂
si alea neautopropulsate, mici si scurte de 122mm, ce problema aveau?
@M.Z.
Poi tot eu am scris-o, mai demult. 😉
Obuzierele de 122 încă se mai găseau la batalioanele de artilerie din organica brigăzilor. Ultima dată le-am văzut in 2017, la o aplicație.
Se foloseau la trageri pentru că exista muniție pentru ele din belșug. După, am schimbat categoria de forțe, și nu mai știu.
Părerea mea, hîc…
si americanii au m777 in infantry bct problema e ca in abct care sunt mai mobile nu prea merge cu artilerie fixa acolo trebuie autopropulsate si de calibru mai mare
oricum din organizare mi se pare ca avem mai mult armata de infanterie ceea ce e o prostie…
bine ca la aia sunt mutate cu elicoptere si la noi cu camionul e partea 2
pai poate afli cumva, ca tocmai de aia nici eu nu le-as scoate inainte sa avem altceva in locul lor: relativ usoare, ieftine, munitie din belsug si mai capabila decat aia de 100 sau de 105mm.
@sharky Ai idee ce faceau cu ala care a cazut de pe tir in 2018 ? Am pus link mai jos. Multam!
@nicolae
Am văzut știrea, nu cunosc de ce era transportat. După cum am spus, schimbasem categoria de forțe, și aveam altele pe cap.
Învățam altă categorie de tehnică…
Părerea mea, hîc…
Multumesc pentru informatie banuiam ca au fost probleme.
Putini au vazut tunurile .
http://muzeulmarinei.ro/exponatul-lunii-noiembrie-tun-de-coasta-ks-30/
Nici un fel de soclu , doar amplasamente de tragere betonate partial
Au fost prezentate public in prima jumatate a anilor `90 , apoi au fost taiate.
Restul tunurilor de coasta, pe soclu , au fost taiate in 1960 . Ma indoiesc ca toata lumea de pe forum era nascuta atunci. Prima conditie ca sa le vada .
https://i.postimg.cc/44HrPGs6/AA-KS30.jpg
https://i.postimg.cc/X7wtMgZX/tun-de-coasta-2.jpg
Imagini din revista Viata Armatei , Observatorul Militar , Pro Patria
Da , sunt multe chestii nestiute .
KS30 erau asa de intepenite in beton ca le aduceau periodic la elmec la reparatii. Cum dracu nu stiu. Stiu doar ca se chinuiau baietii de la parcul auto sa le taraie cu o tatra de pe rampa la sectia a4 a si de abia reuseau de grele ce erau. Aveau cadenta mare, bataie lunga dar mobilitate canci.
@Strumpf
Eu spun de ce am văzut cu ochii mei, cînd mergeam la bateria de coasta de la Năvodari, sa organizam cooperarea pentru tragerile pe mare.
Asta se întîmpla între ’90 și ’97.
Părerea mea, hîc…
Si eu iti spun ca le vedeam dimineata cand veneam la munca in spatele sectiei a4a reparatii unde le aduceau la mentenanta. Pe afeturile alea imense cu roti duble.
http://www.worldwar2.ro/documents/004-artileria-romana-in-date-si-imagini.pdf
Pagina 168
https://stiri.litoraltv.ro/sarbatoarea-ultimului-tun-salva-de-la-navodari/
Proiectia in spatele prezidiului
https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/lumea-marinarilor/sarbatoarea-ultimului-tun-salva-de-la-navodari-galerie-foto-692527.html
Cind se baga marfa cu politica, corona ies gradatii si degradatii la raport si critica aparitia unor asemenei teme, considerind ca nu e in specificul blogului.
Cind se baga teme pur militare, tunuri, calibre pocnitori nu comenteaza si nu citeste mai nimeni. Se pare ca exista un potential mare de critici..
Pai!
PS Eu nu ma bag decit la zburatoare si trenuri..
Stai linistit ca se baga cate unii la articole pur militare paraleli cu subiectul de te doare capul. Si mai intra si in contre, baga link uri aiuristice, jigniri, etc. Acum pe bune, cum ar fi sa intri pe un site medical si sa postezi un articol despre achizitia bateriilor de coasta???
Păi acilea e un subiect strict tehnico militar. Ori te pricepi, și îți spui părerea în calitate de cititor, ori taci, că te faci de kakaolu kremaly. Cam de asta nu se bagă mulți. Desigur, poate să apară unul ca @nl81 care dintr-o respirație va înșirui toate calibrele și munițiile existente pe lumea asta
stii cui te adresezi?
Mieeee, mieeee!!! Yupiiii!!!! Nenea @gabi S., toate munitiile existente de pe lumea asta nu le shtiu….dar daca vrei taliqa ma interesez…nu zic ca le voi putea memoriza, cu toate ca ar trebui niste munitie inteligenta in dotarea ArmRo ca de exemplu M-982 Excalibur de 155 mm dar faza este ca trb sa ai si cu ce sa tragi acea munitie.
La calibre este mai ushor ca nu ie f multe….ma refer la cele in uz contemporan. Da ArmRo ar trebui sa aiba, de preferinta un tun-obuzier ap de 155 mm, cel mai disponibil pe piata, ar fi M-109 A6 Paladin sh. Minim 3 batalioane a 18 piese/batalion ar fi ok, adeca 54+6 de antrenament.
Si un alt calibru necesar ar fi 120 mm ca tun pe un tip tanc NATO. Tot asa cel mai disponibil tanc pe piata este M-1 A1 Abrams sh. Macar 2 batalioane a cate 54 tancuri/batalion +2 pt shcoala = 110 piese ar fi necesarul minim pt ArmRo…..cat sa ajunga pt toate defilarile din toata tzara de 1 Decembrie, ca sa vaza boboru ce armie shfortzoasa si plina de jenerali are Romania…..lol!!!
Deci nea @gabi S. ca vreau si io 2 calibre la ArmRo in plus nu te superi ok? De la nashu mare sa traiasca!
Aaaa….ash mai vrea tun de 127 mm pe frecatili Type 22 dar asta ramane de vazut. Depinde ce zice nashu mare….lol ! Gretzili si turcaletzii are tun de 127 mm pe frecate mai mici decat Type 22, recte pe :
https://en.wikipedia.org/wiki/MEKO_200 ….iote dovada neicushorule!!!!
Si cu ce te ajuta 127mm pe frecate? Ca bate la 30km cu munitie ieftina sau la 70-120km cu volcano care precis vor costa o avere? Eu unul as prefera un mk110 de 57mm care la 14000kg cu un plin de 1000 rounds(!!!) arunca 220 de proiectile/minut la 8500m.te ajuta enorm in apararea aa si antiracheta iar impotriva viitoarelor UCAV ambarcate ar fi mana cereasca. Ptr lupta AN frecatele vor avea rachete dedicate nu cred sa se apropie la cateva zeci de km de inamic.
@Strumpf-olini i-mi poti spune si mie, asa cu aproximatie, cand frecatili Type -22 a lu FNRo vor avea puse pe ele rachete AA si AN? Cumva prin 2030? Nu e rau ce zici taliqa cu tunul automat de 57 mm dar acum au shti prea bine tunul automat de 76 mm pe Type-22 rumaneshti si nu cred ca e rau.
E posibil ca un oto breda 127/64 la 17 tone, poate fi pus pe un sasiu de tanc si folosit ca artilerie de coasta?
Scuze pt balbaiala 🙁
nu a incercat nimeni pana acum… oricum nemtii propun 155-ul lor automatizat pe diverse sasiuri, chiar si pe roti.
Nu poti… mare parte din magazie / sistem de alimentare este vertical sub punte.
Nu ai cum neam. Turela este total agabaritica. Are 4,5 m latime, tot atata inaltime si 10m lungime(cu tot cu tun). Faza nasoala e ca drum urile cu munitie sunt sub punte si mai adauga 2,5 m la aia 4,5 inaltime. Gaseste tu un vehicul sa duca monstruletul asta.
@otobreda aia ar fi buna pe un adevarat monitor de Dunare in combinatie cu munitie Vulcano, mi-am facut tot felul de calcule dar pe ale noastre existent nu prea ar incapea nici cu sistemul de alimentare si tamburii de munitie modificati pt a fi amplasati cumva latera. Probabil mai degraba pe o nava mai spre 1000 tone. Amplasarea pe platf auto iese din discutie. Stiu c-am mai propus asta si am fost primit cu furci si topoare dar o platforma capabila sa traga la 100km cu precizia si cadenta unui tun naval si care sa se poata plimba non-stop pe drumul fara pulbere si sa faca foc de contra artilerie si mai ales contra A-A cred c-ar fi o optiune misto si relativ ieftina. La origine monitorul nu era altceva decat veriga lipsa intre o baterie flotanta si o nava de razboi, o nava fara mari calitati nautice dar dotata cu armament artileristic disproportionat de mare raportat la deplasament.
Exista Otobreda 127mm/54 Compact (127/54C) la doar 17 tone (cam cat turela de Leclerc) fara magazie si munitie, care poate trage cu 33 RPM, cu 66 lovituri in magazie
https://en.wikipedia.org/wiki/Otobreda_127/54_Compact
aia mare e la 37,5 tone.
magazie mare e la nivelul inferior, apoi ai nivelul cu magazie mai mica + 3-4 butoiase autoloader, apoi ai nivelul rammer-ului si abia apoi turela. Chiar si daca alegi o magazie mai mica, iti trebuie 2 niveluri sub punte.
https://www.youtube.com/watch?v=-unZOJEZjC4
https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/2015/11/25/f125-class-frigate-germany/
Amu’ de ce sa te chinui, cand ai turele cal. 155mm pentru vehicule pe roti:
Centauro 155/L39 Rhino, care stie si munitie Vulcano, 8 RPM:
https://defense-update.com/20120611_oto-melara-self-propelled-gun.html
https://www.globalsecurity.org/military/world/europe/centauro-155-39.htm
http://www.military-today.com/artillery/porcupine.htm
Sau AGM/Donar KMW/Rheinmetall 155mm/L52 la 12,5 tone goala sau L39 compacta:
https://en.wikipedia.org/wiki/Artillery_Gun_Module
https://www.kmweg.com/systems-products/tracked-vehicles/artillery/donar/
https://militaryleak.com/2020/08/18/rch-155-self-propelled-artillery-system/
@marius zgureanu…stiu ca nemtii au propus turela de PZH2000 pt utilizare navala, nu stiu cu ce succes. Tunul naval dedicat are niste avantaje legate de cadenta (uneori racire cu apa), si precizie cand foloseste proiectile neghidate. Oricum, 100mm nu mi se pare artilerie pt. un monitor care sa-si merite numele. Pana la urma, chiar daca pare anacronic, Dunarea e o cale de comunicatie, o avem, e pacat sa nu fie folosita. O fasie de 40 pana 100km latime pe care sa poti face interzicere cu artileria nu e putin lucru. De fapt e fix misiunea pt. care au aparut primele monitoare. Monitorul e o barja mai rasarita, important e sa aibe artilerie cat mai grea si mai precisa pe el. Fata de camioane o nava poate avea avantajul mobilitatii continue 24h la nevoie. + ca un monitor nu e o nava cu cine stie ce pretentii, chiar e genul de nava care-ar putea fi abordata de firmele de proiectare si santierele navale romanesti.
In zilele noastre monitoarele de Dunare ar trebui sa aibe tunuri de 127/155 + cate 2 module de HIMARS pt foc indirect iar vedetele blindate tunul OtoBreda Super Rapid de 76 + modulele de artilerie reactiva de 122 + macar 2 lansatoare de Mistral sau ceva echivalent. Dotarea actuala cu tun de tanc de 100mm de la 1900 toamna si mitraliere manuite de nenea cu vesta de salvare pe el e usor ridicola.
PZH2000 e prea mare, pentru monitor, aia nu mai vad nimic de pe puntea de comanda 🙂
Eu m-as multumi si cu o piesa de 122 gen Gvozdika, cu tot cu turela aia…
https://www.army-technology.com/projects/artillery/
https://www.artec-boxer.com/index.php?id=55
Krauss-Maffei Wegmann’s Artillery Gun Module (AGM) is an air-transportable, medium-weight, turreted self-propelled howit
Crew 2
Height 3.06m
Width 2.97m
Length 10.42m
Uite AGM si pe Iveco, pentru bateria de coasta 🙂
https://www.kmweg.com/systems-products/wheeled-vehicles/artillery/agm-iveco-8×8/
Tot timpul m-am intrebat daca un calibru ceva mai mic dar cu cadenta mai mare si MRSI nu ar fi mai bun decat unul mai mare. Ma gandesc daca chiar ai nevoie de 155, daca poti folosi 76 Otobreda. Singura prob ar fi cu loviturile directe, dar cred ca e destul de discutabila folosirea in acele cazuri. Poate cu un AMOS pt sprijin greu pe distante mai mici….
Ma gandesc si ca 76 e mai bun ca AA.
Otobreda de 76 mai ales in varianta Super Rapid ar fi varianta pt. vedetele blindate. Cu ele ar fi capabile sa asigure foc direct la5-15km si indirect pana la 40km cu Vulcano cu cadenta (macar teoretica) de max 120 proiectile/minut, putand sa fie o unitate mobila care sa abordeze tot ce inseamna incercari de debarcare: logistica, orice blindate in afara de tancuri, elicoptere, samd.
Pt. monitoare rolul ar fi de baterie mobila de calibru si raza de actiune cat mai mari, poate doua piese de 155mm care sa abordeze tinte pana spre 80-100km cu proiectile ghidate, cu o cadenta teoretica de 20 de proiectile pe minut cu doua turele, avand in principal rol contra bateriilor A-A, punctelor intarite, centre de comanda de importanta locala, mici concentrari de vehicule, ma rog, cam ce-ar putea face un HIMARS dar la alte costuri.
Chiar daca spune Marius ca-s inalte, ele par disproportionate pt ca le vedem cocotate vehicule dar nava are loc si sub punte, bord liber+opera vie care la monitor par sa aibe cel putin 2.5m impreuna. PzH2000 are 3m inaltime cu tot cu garda la sol si cutie blindata. Ma rog, n-ar fi plug&play dar cresterea in capacitate cred c-ar merita macar un studiu.
In orice caz, chiar daca vedetele blindate de Dunare si monitoarele de Dunare par asemanatoare le-as vedea cu misiuni destul de diferite.
Despre monitoare si vedete am mai discutat in mai multe randuri, si maximul era turela AMOS cu 2 tevi respectiv Nemo pe vedete:
https://www.rumaniamilitary.ro/flota-romaneasca-de-dunare-astazi-monitoarele-din-clasa-kogalniceanu
https://www.rumaniamilitary.ro/monitoarele-romanesti-de-dunare
https://www.rumaniamilitary.ro/a-inceput-modernizarea-fortelor-fluviale
https://www.rumaniamilitary.ro/flota-militara-romaneasca-de-dunare-vedetele-blindate-brutar
si aici despre modulul Donar/AGM
https://www.rumaniamilitary.ro/modulul-de-artilerie-donar
@marius zgureanu, nu vorbeam neaparat despre actualele monitoare si VB-uri (desi nu cred c-ar fi limitate neaparat la ce scrie in topicurile respective) ci despre ce-ar putea insemna navele de lupta dunarene in 2025-2030 si dupa. Atat monitoarele cat si vedetele sunt concepute acum 40 de ani, cum se vedeau lucrurile atunci si pe deasupra castrate enorm de limitarile tehnice ale Romaniei anilor ’80. Ca si la avioane sau tancuri Romania era sub un embargo tehnic de facto, impus si autoimpus, si asta a limitat drastic ce se putea face. Nu mai este cazul, au trecut 40 de ani si avem acces aproape complet la orice tehnologii sau subsisteme. Din pct. meu de vedere, modernizarile pe la motoare si ceva mortiere mai smechere in loc de tunuri sunt cosmetizari, nu se justifica 500 de tone de nava si 50+ de marinari, samd ca sa duci armament cat trei camioane.
Monitoarele pe Dunare erau o solutie pentru anii 1800.. Atunci Dunarea era o cale ultrarapidă de transport. Puteai muta „rapid” artileria aferentă monitorului.
Azi e complet desuet. Avem elicoptere, avioane, artilerie reactivă.. toate cu viteze de deplasare astronomice față de viteza monitorului și cu mobilitate infinită față de senalul navigabil accesat de monitor..
Rolul monitorului ca artilerie de sprijin, asalt sau interdicție e complet depășit indiferent ce piese de artilerie si sistem de conducere a focului pui pe el.
Nu chiar. Rolul artileriei creste pe masura ce sistemele AA devin din ce in ce mai potente. Cu exceptia UAV-urilor,
Fratica, toti aveti un fetis cu inutilitatile de umbla pe dunare. Alea sunt niste porcarii produse de ceasca cu ce avea prin curte(apra, tun at de 100mm,tunuri binate de 30 si catele de 14,5 in scop pur propagandistic. Sa arate ce tare e ind militara romaneasca. Ca ele au valoare combativa care tinde spre minus infinit. In epoca ATGM urilor portabile cu raza de 5-8km care dau gaura prin sute de mm RHA si a rachetelor aer sol cu viteze bi/trisonice lansabile de la 100km din largul marii, noi tinem niste dinozauri lenti, cu blindaj si armament penibil, sa ce?? Sa sprijine cu proiectile de 100mm si prnd uri de 122mm trupele la 15-20km distanta? Tinem 400 de oameni(echipaje active ca la tarm mai sunt vreo cateva sute) ptr echivalentul unui divizion de apra40 si a doua baterii de tunuri de camp de 100mm????. Pe bune? Cu 3 baterii de himars lovesti mai precis, mai departe si cu sanse mai mici de a fi descoperit decat cu dinozaurii aia.
@strumpf…sunt misto toate jucariile cu elice sau reactie dar daca ai nevoie de sprijin de artilerie rapid 24/7 tot pe o nava m-as baza. Avioanele si elicoptere sunt bune pt operatiuni intense dar scurte, fac spectacol, samd dar dupa juma’ de ora de ture pe cer, „bingo fuel” adica trebuie sa o intinda la benzinarie. Si atunci, ori metoda americana in care banul nu conteaza si faci strike package cu jde avioane ori incerci sa compensezi. Navele au ca rol traditional suportul de artilerie, ma rog, nu cu ce au monitoarele noastre, cum spuneai alea-s ceva mai mult decat echivalentul a 2 tancuri T-55. Bateriile HIMARS sunt si ele misto dar nu poti sa le plimbi o saptamana non-stop cum faci cu o nava. Daca ai o situatie in care sa zicem o unitate terestra are nevoie de suport de artilerie, intre camioane care trebuie sa iasa din unitate, sa se puna in baterie, sa execute foc si o nava care in cateva secunde poate trage primul proiectil, s-ar putea ca proiectilul navei sa ajunga primul. Cum ziceam si mai sus, nu in forma anacronica in care-s monitoarele acum. Da, in teorie rusii au rachete smechere hipersonice care pleaca de la jde sute de km dar in practica sunt optimizate fie pt tinte terestre fie pt tinte navale. Nu cred ca si-a optimizat cineva seekerele sa caute niste kkturi de nave fluviale pe care le au in dotare doar cateva tari. E o gramada de clutter la interfetele pamant/apa. Nu in ultimul rand pt. ca Suhoiul sa-si lanseze Brahmosul de la 100km, un Il-38 ar trebui sa identifice tinta pt el si Il-38-ul ar avea de-a face cu chestii gen Patriot.
O baterie de himars(care se deplaseaza cu max 85km/h comparativ cu 30 monitorul lui peste) iti loveste de la fetesti plaja de la tuzla cu 36 m31 cu cep aprox 10m.pirlitul de monitor(in caz ca e prin zona si nu la cateva zeci de km distanta) trebe sa astepte pana cand inamicul trece de medgidia sa poata trage cu alea 80 de grad ufi total imprecise iar cu tunurile poate ataca cand inamicul vede reactoarele de la cernavoda. Adica, muult prea tarziu. Repet milioane$ cheltuiti aiurea anual cu niste dinozauri inutili.
Si cum se deplaseaza o baterie de ce vrei tu prin Delta?
Monitoarele nu sunt doar platforme pt artilerie au si ale capacitati. Ce faci cu HIMARS impotriva ambarcatiunilor care pot folosi usor canalele deltei?
nu trebuie sa se deplaseze prin delta baterii de ce vrem noi…
daca inamicul a pus piciorul pe uscat pe litoralul nostru , ultima mea grija e ce se intampla in delta
cum noi nu putem misca pe acolo camioane si tancuri , nu poate nici inamicul ….si probabil nici nu doreste!
deci marile noastre barci fluviale pot sa faca legea printre pelicani si sturioni! dar cam atat!
si ca sa fie utile ar trebui ca inamicul sa vina in raza ta de actiune ! cred ca dusmanul in pauza de masa poate sa se ocupe si de barcutele astea si sa isi termine si sandwichul de mancat!
sa nu uitam ca in cazul unei excursii cu clasa a dusmanului nemilos , noi ar trebui sa ii dam un bobarnac inainte de a se bucura de nisipul fin al plajelor noastre
daca reuseste sa aduca in parcare la rex in Mamaia niste unelte……atunci avem o mare problema si nu cred ,sincer, ca super-monitoarele si mega-vedetele fluviale ne vor scoate din necaz!
chiar as putea spune, ca respectivele pirogi, o vor incasa ( daca cineva isi pune mintea cu ele) rapid si de foarte departe
sunt bune ca si suport de artilerie….dar daca in loc de caiacele astea am pune de exemplu un un pzh2000 sau un Caesar sau alta scula din asta….cu ce ar fi mai prejos???
poate dusmanul pezevenchi cum e nu sta linga firul apei si atunci sprijinul de artilerie e mai ok de la obuzierele mobile….ca le trimitem unde e nevoie
nu consuma atatea resurse , e mult mai mobil, precis, mai putin echipaj…..etc
sa fim realisti ! daca esti atacat si invadatorii au ajuns la Fetesti in 2 zile…..cred ca ai o problema pe care vedetele rapide si monitoarele nu o pot rezolva!!
dar macar delta e in siguranta! batlanii si lisitele sunt ok!
propun asa ceva daca tot vrem ceva pe Dunare! cred ca sunt de 100 de ori mai eficace decat prezenta flota Dunareana
https://www.youtube.com/watch?v=bSiZY8gOYD8
plus ca vine si pe varianta container….deci putem sa le mutam unde vrem
pune pe o barja mai rasarita 10 containere si sa vezi sprijin artileristic!
nu mai e dusmanul in zona…..mutam containerele mai incolo si lasam barja sa isi care nutretul si graul in continuare…..
domnilor va doresc doar de bine
…..si flotei dunarene asijderea!
Brgds,
monitoarele si vedetele, daca se duc cu raza de tragere artileristica spre 50km, iti pot face interdictie pe toata Dunarea la profunzimea respectiva fata de tarm si in N, in Bugeac si spre insula Serpilor si apoi pe litoral, daca vremea e buna.
2 drone care sa se furiseze pe dunare si monitoarele sunt pa
tocmai de asta trebuie sa aibe AA VSHORAD
In plus, daca tot ce e pe punte e automatizat, ar putea fi adaugata protectie activa soft + hard pe puntea de comanda
si cu 15 vshoraduri nu se pot apara pentru ca adversarul stie exact unde sa le caute si nici nu le poti camufla.
daca nu sunt drone sunt fos.
orice fluviu sau rau il aperi cu rachete at impotriva ambarcatiunilor mici.
am mai avut discutia asta cu nicolae acum ceva timp si recunosc ca sunt argumente pro.
intrebarea e daca argumentele astea pro merita sa bagi niste bani in ceva foarte vulnerabil si limitat.
himars merge oriunde. monitoarele sunt foarte foarte de nisa. iei vshorad pt ele cand nu ai vshorad nici pentru fortele terestre…merita banii aia ? mai bine iau o baterie in plus la fortele terestre si o duc unde am nevoie
man…daca pt. orice categorie de arme „2 drone” sunt rezolvarea atunci am scapat, nu ne mai trebuie nimic, facem un contract barosan cu aia de la DJI, mai luam si 2 Bayraktare si gata.
Treaba cu monitoarele nu e despre navele alea vechi ci e despre Dunare, pe care nu o folosim, o linie de aparare naturala din antichitate si pana s-o inventa antigravitatia. Avem so fluviul si nu-l folosim nici civil, nici n-avem planuri sa-l folosim militar. In schimb stam in cap dupa tancurile de desert ale israelienilor. Vai…Merkava, atat de misto ca in afara de Israel nu-l mai cumpara nimeni. Vai, nush ce jucarii de-ale suedezilor, etc.
Pai popoarele astea doua au facut o chestie simpla:
– au luat categorii inventate de altii (tanc, TAB, autotun, samd), le-au adaptat conditiilor lor de teren si clima si ulterior le-au dus la un nivel de excelenta in calitate. Asa au aparul un Merkava, un StrV-103, un Spike, un SAAB, samd. Dupa aia si-au dat seama si altii ca bai, astia fac chestii bune si s-ar putea sa se potriveasca si la noi. Noi in schimb suntem aruncati in cap sa cumparam diverse solutii calibrate pe nevoile altora si dam cu piciorul la ce-avem noi. Eterna forma fara fond. Nici macar nu e vorba despre patriotism prost inteles ci despre lipsa de adaptare. Credeti ca SUA daca aveau granita pe Mississipi nu aveau niste nave dedicate pt raul ala?
In mod clar avem un relief specific cu aproximativ 30% zona montana, cu o delta cat toate zilele la care se adauga diverse lunci, un teritoriu f brazdat de cursuri de apa, samd, vreme foarte schimbatoare. Daca pt un avion sau un sistem A-A cu raza medie cum e Patriot treaba e simpla pt ca cerul e la fel pentru toti, pt armele terestre si navale mi se pare c-ar trebui sa adaptam. Nicusor avea dreptate cand atragea atentia ca iarna nu-i ca vara.
Marius, nu uita de Mk45 al celor de la BAE. Muniții speciale dezvoltă și ei.
Usor offtopic, am vazut recent un obuzier autopropulsat Md. 89 implicat intr-un accident (cazuse de pe trailer). Vehiculul militar era transportat către Centrul 102 Mentenanţă Bucov, pentru executarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii conform sursei: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-tanc-a-alunecat-de-pe-platforma-care-il-transporta-si-a-ajuns-pe-sosea-foto.html
„Tancul” din articol arata fix ca obuzierul de 122 Md. 89. Asta se intampla in 2018. Conform wiki au fost retrase in 2005 si avem 42 de bucati. Si mai vad ca Tohanul produce munitie de 122 mm.
Sa fi avut in minte vreo resuscitare?
P.S. Ti-am mutat un articol… Sorry! 🙂
Ah, speranta moare ultima cu 122-ul 🙂
Asta era un calibru intermediar ieftin si util, pe piese relativ usoare, putand fi urcat si pe camioane, nu numai MOD89/Gvozdika (alea sunt tunurile mai lungi).
Sa nu mai vorbim de monitoare, in locul tunului de 100mm 🙂
si ce faci cu ele pe camioane? care e valoarea tactica?
La care te referi?
Daca vorbim de 130mm, e vorba de ATROM, putand fi retubate apoi pe 155mm.
Daca vorbim de 122mm, e vorba de amenajari ieftine, pe stilul pieselor de 105mm Samsung Techwin EVO-105, avand o raza extinsa cu 4-5km fata de aruncatoarele de 120mm:
https://www.rumaniamilitary.ro/si-totusi-cal-122mm-in-artilerie-e-mort
In plus, si mai interesant pentru autopropulsate care au rezerva redusa de munitie, au aparut intre timp kit-uri de munitie pentru raza extinsa si precizie crescuta (GPS, SAL, IR).
Daca la Iron Sting 120mm au crescut distanta de la 7-8km la 12km, ceva similar se poate implementa si pe 122 si 130mm.
https://www.rumaniamilitary.ro/elbit-iron-sting
Sub calibrul 152mm noi nu mai avem chiar nimic, in fundul gol practic… si chestia e ca si alea de 152 nu sunt chiar multe si au si resursa pe terminate.
Am retras si Model 1993 cal 98/100mm si alea de munte/ inf. marina Model 1982 cal. 76mm
si cat ar costa un astfel de upgrade ? ce zorzoane ar avea nevoie sa vina in secolul asta ?
asta e intrebare pentru integratori, Elbit spre exemplu… Indienii estimau in 2014 tot programul de 814 tunuri pe roti la 2,5 miliarde $… deci la 130mm, avand deja gurile de foc, sa zicem pana la 2 mil. $?
https://en.topwar.ru/156413-na-gruzovike-interesnaja-nisha-v-artillerii.html
La israelieni pare mai ieftin…
https://breakingdefense.com/2019/05/israelis-invest-in-new-artillery-atmos-mobile-howitzer/
https://www.globalsecurity.org/military/world/israel/atmos-2000.htm
iar la sirieni si mai ieftin 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/atmos-2000-syrian-stile
Ala micu’, de 122 zic ca nu costa mai mult decat EVo-105 de isi iau vreo 800 sud-coreenii… si apoi pana si vietnamezii si-au facut varianta lor, mai ca la tara. E practic o reciclare a unor guri existente, cu incarcarea tot manuala dar cu punerea in pozitie si ochirea asistate:
https://www.armyrecognition.com/october_2013_defense_industry_military_news_uk/army_of_south_korea_plans_to_purchase_800_evo-105_105mm_wheeled_self-propelled_howitzer_2810131.html
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Ph%C3%A1o_t%E1%BB%B1_h%C3%A0nh_ural_m101_105mm.jpg
https://www.hanwha-defense.co.kr/eng/products/firearms-system-105mm.do
Vrei ceva mai smecher la 122mm, au sarbii Sora solutia cu autoloader…
Despre alea de 130mm, pachetul e comun cu 155 SOLTAM:
„As an option, the Atmos 2000 155mm 45 calibres can also be equipped with a Russian 130mm M-46 gun.”
https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/2017/05/05/atmos-2000-155mm-self-propelled-artillery-system-israel/
Apropos de ATROM, americanii au deschis ceva competitie pentru un obuzier autopropulsat pe roti… Participa si vecinii nostri sarbi cu Nora, adica au fost invitati de US Army la teste: https://www.defensenews.com/land/2020/12/17/us-army-mobile-howitzer-shoot-off-participants-emerge/
Apoi, cred ca se ridica intrebarea: mai merita obuzierele de 155 in epoca proiectilelor reactive? Cel de 122 produs de Tohani poate ajunge la 40 – 45 km cu motorul racheta mai nou si i se pot atasa kituri de ghidare. Ar fi interesanta si o comparatie din toate punctele de vedere intre proiectilele reactive de 122 si cele „clasice” de 155.
Zic asta pentru ca la tunurile de calibre mici vad extrem utila aducerea in sec. XXI, intrebarea este daca cele mari merita sa treaca la autopropulsate. incarcator automat, calculator balistic performant, radar contrabaterie etc samd sau pur si simplu faci o treaba mai buna cu niste proiectile reactive.
Merita cum nu.. Proiectilul de tun este mai eftin. Chiar daca tunul este mai scump ca APRA (desi la cat costa sisteme moderne nu stiu ce sa zic).
Alea de munte nu iti ofera niciun avantaj fata de aruncatoare de mine care sunt mai mobile.
posibil la alea remorcate/samarizate, au alta traiectorie. In schimb astea mici probabil le poti pune si pe alde Humvee, pe platforma… alea de 120mm necesita ranforsari, masline, etc.
Discutabila chestia .. Plus la Tun iti trebuiau mai multi in echipaj.. Si acum pe 120 gasesti si munitie smechera daca ii cazul.
Nu arata ca, chiar este un md89. Ar mai fi varianta refolosirii sasiului ptr suplimentarea nr de mli84. Desi are doar o trapa de acces in spate, stiu ca au compartimentul de lupta mai spatios(mai inalt) ca mli urile clasice. Sau il pot folosi ptr varianta medevac, sau punct de comanda.
Sau poate, contrar obisnuintei mioritice de a asimila stocat cu gunoi, p-astea chiar le stocheaza corespunzator si le tin gata de actiune in caz de ceva…
Nu cred sa se apuce de modernizari complexe si nici la canibalizari nu cred ca pot fi folosite.
singura poza pe care am vazut-o cu ele stocate le arata inghesuite unul in altul,intr-o curte in bataia soarelui,a ploii,zapezilor si alte alea.daca asta inseamna stocare corespunzatoare, inseamna ca si 29-urile de la mk(daca or mai fi pe acolo) sau 23-urile de la giarmata o duc beton.
Prea rapid le-am retras
Ceva nu ,,pusca ”
Banuiesc ca integrarea turelei pe sasiu nu a reusit si au fost probleme.
Lipsa pieselor de schimb pentru turela nu a fost pentru ca in cel mai rau caz se canibalizau cateva unitati
Daca cineva stie ceva ar fi extrem de interesant sa intervina in discutie
Vorbesc de obuzierul autopropulsat Md. 89
am auzit si eu ceva povesti, dar nimic clar.
Eu nu stiu mai mult decat ce a fost in presa… Dar MAPN-ul zice clar ca „tancul” mergea la intretinere si reparatii ceea ce e relativ dubios pentru ceva retras din serviciu si stocat in parcul rece sau cum i-o mai spune.
?!
Oare nu se exagereaza lipsa de mobilitate a artileriei tractate ? Am vazut duminica un filmulet (peViasat History) in care 3 persoane neantrenate si in varsta, au pus in baterie un Pak 43 in mai putin de 1 minut !
Tot trei persoane, dar pe Pak 40, e tot ce am gasit…
https://youtu.be/CMm-k26qMaA
Totusi, greu de manipulat.
Calibrele astea nu sunt standard NATO.
155 mm e calibru standard.
Că îl faci autopropulsat sau tras de un camion, neimportant.
Nu avem nici măcar 1 ( una) bucata. Fie ea și de instruit trupa.
As fi curios daca ale noastre aruncătoare de bombe ( grenade la alții ) in calibru 120 mm sunt capabile să tragă proiectilele de aruncător NATO în același calibru.
https://en.topwar.ru/183133-kogda-to-i-u-nas-byl-kalibr-v-130-mm-v-rumynii-o-serijnom-vypuske-pushki-a-192m-v-rossii.html
Ai dreaq, sunt cu ochii pe noi #nonstop.
Am zis eu ca-s mai multi trolli ruși, decît comentatori români, aici!
Părerea mea, hîc…
De citit și comentariile.
Când va sucomba putler, vor plânge comentatorii mai tare decât nord coreenii la kim ir sen
,,Sa nu uitam si de un alt pretendent la acest rol, in acelasi calibru, si anume KS-30, concepute initial pentru [aprararea] antiaeriana dar folosite de Romania ca artilerie de coasta pana in anii 1990 si, posibil, tinute inca in rezerva.”
pe topwar ,,Другим представителем 130-мм калибра являлась пушка КС-30, изначально разработанная для запуска зенитных ракет, но использовавшаяся в качестве береговой артиллерии до 1990-х годов.” adica ,,alt reprezentant al calibrului 130 mm a fost tunul KC-30, conceput initial pentru LANSAREA RACHTELOR ANTIAERIENE/SOL-AER…” :)) deci stimati autori nu mai mancati cuvinte ca se zapaceste rusul care citeste
Eu aș pune un laser Coandă pe un Duster electric…
Multe comentarii antiromanesti.
Un himars aflat pe malul vestic al dunarii intre galati si braila acopera toata delta. Iar inamicul(rusii prin absurd) ar veni pe acolo doar cu raptor, serna sau project 02510.care la 30-45 kn cat au viteza si dotate fiind cu rachete kornet ne cam fac franjuri dinozaurii de la vreo 8km distanta. Asa ca sa fim seriosi, respectivele copai sunt bune in caz de conflict doar de fabricat eroi ai neamului post mortem. Si de facut paguba in bugetul ministerului pe timp de pace. In plus provoaca buna dispozitie aliatului strategic cand vine pe aici si da de ele.
Iar am postat raspunsul ptr george aiurea. Mea culpa!