Americanii si britanicii vor tancuri noi

Daca acum cateva zile am scris despre norvegieni, acum vorbim despre britanicii si despre partenerii lor de peste ocean, fosta colonie devenita SUA, care incep sa miste cate ceva in domeniul tancurilor noi.

Centrul sistemelor de vehicule terestre (GVSC) al Armatei SUA din Fort Benning a dezvaluit la inceput de noiembrie planurile tancului cu echipaj optional uman (OMT), un potential inlocitor al M1 Abrams ( M1A2 SEP V3 in ultima varianta).

La inceputul lunii octombrie au fost evaluate patru proiecte de prototipuri virtuale GVSC de catre 6 grupuri de evaluare. In anul care urmeaza, aceste concepte vor fi dezvoltate si rafinate.

Variantele de design se incadreaza in trei clase mari:

1.) Varianta 1, cea mai usoara, cantareste in jurul a 55 de tone si este echipata cu o turela cu un design ascutit in partea frontala (cu unghi mare de inclinare) si dispunere stil Merkava, in partea din spate a sasiului. Tunul principal este un calibru 120mm cu teava lisa si autoloader (rezerva 28 proiectile: 14 AP, 10 HEAT, 4 CAN ), completat de mitraliere cal. 7,62mm si 12,7mm in turele teleoperate. Turela pare nelocuita, fiind vizibile doar doua trape cu vizoare in sasiu. Pe lateralele si spatele sasiului sunt vizibile fuste si plase de protectie la HEAT.

OMT V1

2.) Varianta a doua este in categoria mijlocie, la 59,9tone, fiind echipata cu un tun de calibru mare cu frana de gura si un carusel lung (30 de proiectile gata de tragere si inca 6 rezerva) plasat intr-o turela de dimensiuni mari. Se adauga nelipsitele mitraliere cal. 7,62mm si 12,7mm in turele teleoperate. Nici de aceasta data nu se observa trape in plafonul turelei ci doar in fata sasiului, ceea ce ar lasa sa se inteleaga ca turela e operata din capsula echipajului dispusa in sasiu, motorul fiind plasat in spate, dupa compartimentul de lupta al turelei. Protectia laterala pare sa fie mai semnificativa decat la prima varianta.

OMT V2

3.) A treia varianta, cea mai grea, atinge 64,9 tone si pare configuratie clasica fiind si ea echipata cu tun de calibru mare cu frana de gura similar cu V2 (munitia similara si ea cu V2). In partea din fata a sasiului fiind doua blocuri vizuale cu trape de acces si altele doua similare pe plafonul turelei, ceea ce indica pozitionarea a cel putin doi membri ai echipajului in sasiu si probabil alti doi in turela. Compartimentul motor este plasat tot in spate, iar protectia laterala pare mai redusa decat la precedenti.

OMT V3

Aceste proiecte nu sunt neaparat puncte de plecare pentru prototipuri ci mai degraba clase de concepte cu variante de lucru.

Cateva cerinte desprinse din experienta militarilor:

  • existenta unui generator auxiliar, care sa permita si reincarcarea bateriilor si operarea sistemului in mod static fara a solicita motorul;
  • necesitatea unui sistem NBC/HVAC, combinand elementele de climatizare cu cele de incalzire si usor de inlocuit, cu monitorizarea calitatii aerului si alarma automata integrata;
  • capacitate de operare mecanica manuala a sistemelor, in cazul defectarii alimentarii cu curent;
  •  capacitate de tractare/recuperare automata cu carlig cu desfasurare automata, in momentul actual fiind nevoie de pana la 6 militari pentru punerea rapida in pozitie si conectarea carligului de remorcare, 3 fiind minimul necesar. In cazul unui echipaj de trei oameni, cel putin unul ar trebui sa asigure protectia celor care vor lucra;
  • capacitate de autodiagnostic si urmarire a degradarilor din sistem si a iminentei defectari, cum ar fi tensiunea senilei;
  • blindaj „transparent” pentru camerele de constienta situationala;
  • protectie activa, in special pentru variantele mai usoare ale OMT (vehiculelor);
  • capacitate de bruiaj activ a senzorilor de tintire inamici prin crearea de date false cu ajutorul unui semnal de bruiaj;
  •  senzorii de detectie a amenintarilor (LASER/RADAR) sa detecteze automat directia si sa declanseze lansarea automata de contramasuri;
  • optica independenta comandant-tragator;
  • capacitate de detectie fratricid, prin introducerea optiunii de nesiguranta a identificarii in comunicarea de date intre membrii echipajului;
  • capacitate crescuta de unghi negativ a tevii tunului in scopul traversarii unei pante inversate, posibila prin introducerea unei asistari hidraulice;
  • harta digitala 3D ambarcata cu pozitie pentru comandantul iesit pe chepeng si cu modul de planificare a misiunii;
  • prize USB;
  • sisteme ambarcate cu comunicare wireless;
  •  arma coaxiala adaptabila la diverse calibre: 7,62mm, .50 cal, AG40mm cu ascunzator de flacara;
  •  camere video de rezerva;
  • brate de torsiune mai bune;

 

S-a cerut si comunicarea cu UAS/UAV ambarcat, capabil sa gaseasca tinte si sa le marcheze pe o raza de actiune egala cu cea a tragerii directe cu armamentul principal al tancului.

De asemenea senzorii optronici si radar ai UAV-ul trebuie sa fie capabili de scanare la verticala (0°) pe o raza de 300 de metri in jurul sau si sa poata gasi si desemna tinte la distanta (far target locator). Pe langa furnizarea de imagini compatibile cu ecranele din vehicul, pachetul de senzori al UAV trebuie sa includa pe langa spectrul de zi, vizual, un mod nocturn si termoviziune iar proiectia acestora sa poata fi facuta in moduri mixte-suprapuse. UAV-ul ar trebui sa aibe si capacitatea de intoarcere acasa la pierderea semnalului. O alta optiune interesanta ar fi capacitatea de a functiona pe durate indelungate in regim captiv, prin conexune fizica (de alimentare si date) in jurul vehiculului. A fost studiata si optiunea de a inarma drona sau a o folosi ca munitie zburatoare in caz de nevoie, dar parerile au fost impartite. S-a mai desprins ideea de a avea un model de UAV de baza multimisiune, mai scump, si altele mai mici, mai simple si mai ieftine, cu misiuni dedicate. Nu a fost desemnat inca un operator de UAV printre rolurile din tanc, insa cu un echipaj de doar 3 oameni aceasta misiune este dificila, neexistand incarcatorul care poate executa misiuni secundare.

 

Ca nota personala, as preciza ca raza de actiune si senzorii UAS-ului ar trebui sa fie capabili sa ghideze si tragerea indirecta (in cazul folosirii de munitii ghidate si cu raza extinsa la 10-12km) si sa descopere tinte dincolo de distanta de tragera indirecta actuala (acoperind eventuale extinderi ale acesteia);

Alte elemente dezbatute in cadrul programului:

  • echipajul de 4 oameni este optim, insa prin folosirea autoloaderului si altor elemente automatizate acesta poate fi redus la 3, cum au deja tot mai multe modele de tancuri. Un echipaj de doar 2 oameni a fost respins ca inacceptabil in conditiile actuale de nivel tehnologic, dar se va experimenta in continuare;
  • al 4-lea membru al echipajului, incarcatorul, este util atunci cand comandantul tancului este ocupat cu coordonarea in cadrul plutonului, putand asista soferul la manevre sau tragatorul prin gasirea de tinte. O alta functie ar fi si aceea de a opera diverse interfete sau pachete de senzori si arme. De retinut ca un tanchist incepator este format si sz incadreaza mai intai ca sofer, apoi incarcator, ochitor si la urma comandant de tanc.
  • existenta a doua sisteme independente de vizoare si de arme secundare aservite ar putea genera interferente, existenta celui al comandantului putand fi suficienta, inclusiv pentru a desemna tinte pentru tragator.

Dezbaterea despre incarcarea dimensiunea echipajului versus automatizare si incarcarea fiecaruia este mai larga, aici (Sciencedirect.com) putandu-se vedea o comparatie intre Al-Khalid, Abrams (M1A2SEP V2) si noi vehicule-concept cu echipaj redus la doar doi oameni, in contextul automatizarii.

 

Ca sa ajungem la englezi, acestia au demarat in 2016 cu BAE Systems si Rheinmetall Land Systeme o competitie pentru programul LEP (Life Extension Programme) de modernizare a anumitor sisteme de pe Challenger 2, mai putin blindajul, armamentul sau motorul. Scopul era de a il face competitiv pana in 2035, programul alocand cate 23 de milioane de lire sterline fiecareia din cele doua echipe plus alte 7 mil. pentru cheltuieli nespecificate.

Chal’ Black Night

Echipa BAE Systems, incluzand General Dynamics UK, Qinetiq, Leonardo, Moog si Safran, au prezentat in 2018 demonstratorul „Black Night”. Acesta avea ca elemente noi includ vederea independenta Safran Paseo a comandantului , vizorul termic Leonardo pentru tunar si vederea de noapte Leonardo DNVS 4 pentru sofer. Turela a fost modificata prin cresterea vitezei de rotire si ofera un spatiu mai mare dar si protectie activa si avertizare la iluminare LASER, iar transmisia a inclus franare regenerativa pentru a recupera energie.

Challenger cu Rheinmetall 120mm/L55

Consortiul Rheinmetall include BMT, Pearson Engineering, Supacat și Thales UK au propus modernizari similare, protectie activa, dar si schimbarea tunului cu un tun RH-120mm/L55 daca suma alocata era suplimentata, deoarece era necesara modifcarea turelei si spatiului interior.

Challenger cu Rh-130mm

Anul acesta Rheinmetall au plusat cu un demonstrator de Challenger 2 echipat cu noul tun RH-130mm/ L51, iar armata britanica cu imbunatatirile Streetfighter 2.

Challenger Streetfighter2

Atat BBC cat si Forbes au anuntat recent ca pe masa ministerului britanic al apararii s-ar afla in afara de programul SLEP deja cunoscut si optiunea de a cumpara un minim de 150 tancuri Leopard 2A7+ pentru a rentabiliza productia locala. Este posibil ca Leopard 2 sa fie o optiune mai ieftina pe durata de exploatare si mai rapida de refacere a capacitatii britanice de tancuri decat modernizarea Challenger 2. Cu Leopard 2 britanicii ar avea acces la standardizare pentru piesele de schimb si munitie precum si la programe de modernizare comune cu ceilalti operatori ai acestui tanc.

Sau poate ar trebui sa continue cu SLEP incercand sa intre in programul MGCS european, sau in cel american prezentat mai sus…

MGCS – concept

FV4034 Challenger 2 e construit de compania britanica Vickers Defence Systems (cunoscută acum ca BAE Systems Land & Armaments) este un tanc de lupta principal britanic de a treia generatie in uzul armatei Regatului Unit și Omanului.Tancul, construit incepand cu 1993 in doua loturi – de 140 respectiv 268 bucati – a intrat in serviciu in 1998 iar ultima livrare a fost efectuata in 2002.

 

 

Marius Zgureanu

Surse:

https://www.altair.com.pl/news/view?news_id=31965

Maps.Southfront.org

TheDeadDistrict.blogspot.com

ArmyRecognition

DefenceBlog.com

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/ariete-c1-vs-rotem-k1

https://www.rumaniamilitary.ro/challenger-vs-leclerc-i

https://www.rumaniamilitary.ro/unii-inca-modernizeaza-t-55-kafil

https://www.rumaniamilitary.ro/despre-tancurile-noastre-opinia-unui-specialist

https://www.rumaniamilitary.ro/challenger-2-lep-cu-rh120-l55

https://www.rumaniamilitary.ro/challenger-2-ar-putea-primi-un-nou-tun-rheinmetall

https://www.rumaniamilitary.ro/tanc-contra-tanc-optiunea-romaneasca-ii-merkava

https://www.rumaniamilitary.ro/rheinmetall-si-in-leopard-2pl

https://www.rumaniamilitary.ro/leopard-2-contra-altor-feline

http://www.rumaniamilitary.ro/tanc-contra-tanc-optiunea-romaneasca-i

http://www.rumaniamilitary.ro/strv-2020

http://www.rumaniamilitary.ro/tancul-care-era-sa-fie-strv-2000

http://www.rumaniamilitary.ro/va-avea-romania-un-nou-tanc-si-daca-da-cum-va-arata

http://www.rumaniamilitary.ro/de-la-tancul-tr-125-la-tr-2000-proiecte-ingropate

http://www.rumaniamilitary.ro/mli-greu-lego-umb-si-moreni-tema-pentru-acasa

http://www.rumaniamilitary.ro/reciclarea-t-72-in-tr-125m1-o-alternativa-la-tr-85m2

http://www.rumaniamilitary.ro/blindajul-principala-arma-a-vehiculului-de-lupta

http://www.rumaniamilitary.ro/abrams-m1a2sep-v-2-si-alte-modernizari-ale-m1-abrams

http://www.rumaniamilitary.ro/t55-m8a2-tifon2-si-mai-vechiul-agm

http://www.rumaniamilitary.ro/autoloaderul-om-contra-automat-in-tehnologia-tancurilor

https://www.rumaniamilitary.ro/leopard-2pl-main-battle-tank-buffalo-armoured-recovery-vehicle-by-rheinmetall

https://www.rumaniamilitary.ro/indonezia-primeste-primele-leopard-2-ri

https://www.rumaniamilitary.ro/leopard-2-a5-polonia

https://www.rumaniamilitary.ro/polonia-ia-in-calcul-modernizarea-leopard-2a4-din-dotare

https://www.rumaniamilitary.ro/leopard-2-ng-next-generation-mbt

https://www.rumaniamilitary.ro/cat-costa-modernizare-leopard-2

 https://www.rumaniamilitary.ro/polonia-decide-in-curand-care-va-fi-modernizarea-leopard2-pl-2

https://www.rumaniamilitary.ro/polonezii-vor-sa-modernizeze-312-tancuri-t-72

https://www.rumaniamilitary.ro/ariete-c1-vs-rotem-k1-2

https://www.rumaniamilitary.ro/advanced-multi-purpose-120mm

https://www.rumaniamilitary.ro/botezul-focului-pentru-amx-56-leclerc

https://www.rumaniamilitary.ro/amx-4856-leclerc-un-francez-100

https://www.rumaniamilitary.ro/noul-tun-rheinmetall-calibrul-130mm

http://www.rumaniamilitary.ro/abrams-m1a2sep-v-2-si-alte-modernizari-ale-m1-abrams
http://www.rumaniamilitary.ro/taiwanul-are-o-fixatie-tancuri-abrams
http://www.rumaniamilitary.ro/irakul-cumpara-logistica-pentru-m1a1-abrams-de-600-mil
http://www.rumaniamilitary.ro/fabrica-egipteana-de-tancuri-abrams

80 de comentarii:

  1. „capacitate de detectie fratricid, prin introducerea optiunii de nesiguranta a identificarii in comunicarea de date intre membrii echipajului;„
    Cerința aceasta m-a băgat complet în ceață.

    • Cea de deasupra ei e si mai tare: eXistenZ.

      1
    • Eu o vad asa:
      sa poata sa il eticheteze ca tinta potentiala dar cu identificare nesigura, cand isi trec datele intre sistemul comandantului si al tragatorului si vice-versa. Adica tragatorul sa nu angajeze respectiva tinta pana nu primeste clarificare/permisiune.

      2
    • Este vorba de secventa Identificare din bucla OODA (Orient contine inclusiv identificare) in relatie cu Weapons Control Status (WCS).
      WCS – Red Hold – angajezi cu foc doar ca raspuns sau daca a fost ordonat, Red Tight – angajezi cu foc doar tintele Identifcate Pozitiv drept Inamice (celebrul PID – stabilirea prin OPORD a unor elemente de stabilire a tintelor legitim a fi angajate cu foc), Red Free – angajezi cu foc orice ai detectat in sectorul indicat (nu ai nevoie de identificarea tintei, se considera inamic orice tinta).
      Din ce inteleg eu, e posibil sa indice introducerea unei noi optiuni (restrictie) in procesul de detectie, identificare, selectie, distrugere a tintei. Totusi, FBCB2 are si posibilitatea (din manualul de semne conventionale) de a indica drept necunoscuta/incerta apartenenta unui element detectat. Ceva mai mult context va ajuta la clarificare.

      8
    • Nu angajezi niciodata o tinta neidentificata.

      2
      • WCS Red Free inseamna sa distrugi orice detectezi in sectorul tau, fara identificare.
        Din ce stiu eu, un singur comandant de companie tancuri a avut Red Free. Se intampla in 2003, dupa ce au trecut berma, iar tipul cu compania lui erau the tip of the spearhead. Comandantul lui de batalion de la acea vreme ni l-a indicat drept: „the single guy who got the Red Free, ever”.
        Poate mai sunt si altii.

        9
  2. Din ce scrie presa la macaronari, noile concepte de tancuri includ și ” realitatea virtuală ” ca parte integranta a dotării. Comandantul + ochitorul să fie dotați cu căști care includ imagini de la senzori , ochirea și executarea focului doar prin simpla privire a obiectivului. Unii ar dori asta și pentru mecanicul conductor eliminând ecrane , ambrazuri , etc. Ceva gen căștile moderne din aviația de vânătoare.
    Realizarea acestor sisteme de control și conducere a luptei sint esențiale în cazul vehiculelor cu echipaj uman si posibil telecomandate. Adică permite trecerea de la „uman” la vehicul telecomandat ( relativ) usor. Doar că e nevoie de multa inteligenta , tehnologie, finanțare. Vom vedea ce iese.

    3
    • @stefan60 Sistemul de care vorbești, asta cu privitul țintei de către comandant si alinierea automata a tunului funcție de distanta, viteza și direcția de deplasare a tancului etc, s-a folosit deja pe francezul AMX 32. Din păcate a fost un tanc fara cerere la export și atunci nici sistemul nu a fost foarte cunoscut. Cred ca ce zici tu e sistemul ala de casca de pe elicopterele Apache… care au sistemele alea optice intr-un fel de speed dome sub botul elicopterului , si care urmărește fidel mișcările capului ( caștii ) tragatorului. Si eu m-am gândit la aceeași șmecherie ca sa nu mai fie ” orb” comandantul.?

  3. cam nehotàrâtà lumea si ca design,si ca proiecte,si ca parteneri….englezoii cel putin.

  4. Eu cred ca vor face fix nimic. Britanicii au deja in plan sa inlocuiasca in 2023 una din brigazile div 3 care are si un regiment de challenger2(60buc) cu ceva mult mai usor. Adica vor ramane cu 145 tancuri active. Asta e varianta optimista. Aia pesimista e ca le vor spune bye bye. Iar americanii au debutat modernizarea lui tataia abrams la SEP 3v care modernizare se incheie in 2035.logic daca il modernizezi il mai ai macar 10 ani dupa in dotare, nu il trimiti proaspad upgradat in desert. Si oricum. Inca niste conflicte locale gen siria, libia sau armenia unde UCAV urile sa isi faca de cap si din ce in ce mai multi vor ajunge la concluzia ca tancul a cam ajuns la finalul vietii

    2
  5. Iata de ce nu se grabesc ai nostri cu cele 276 de testoase. Peste cativa ani cand bijuteriile astea vor intra in productie noi o sa fim primii clienti externi. Decidentii din AMPN/Parlament sunt adevarati vizionari dar nu ne-am dat noi seama :):):)

    4
    • bijuteriile astea vor fi disponibile peste vreo 15 ani sau mai mult… pana atunci putem si disparea ca stat, nu doar ca armata…

      9
      • In mod normal da, dar daca se doreste se poate mai repede, mult mai repede, daca se asigura finantare. Ar putea fi primul tanc occidental de noua generatie. Sunt tot mai multi care vor sa-si innoiasca parcul de blindate in NATO si nu numai. Daca proiectul american apare semnificativ mai devreme decat proiectul franco-german poate sa muste o felie mai mare din piata. Au crere suficienta si in Asia & Orientul mijlociu. Eu zic ca au tot interesul sa n-o lungeasca prea mult…dar vom vedea…

        1
  6. Normal ca vor tancuri noi, s-au luat dupa romani.

    6
  7. Sa inteleg ca de aia ai nostri nu iau tancuri, ca nu mai ,,e bune iar ei e destepti”????.

    Pai daca ,,concurenta” ruso-prietena face LeoClerc de ce restul n-ar face un AbraMerka-lenger…..putem si noi nu?!

    Si eu cred ca nu vor face nimic……cine se duce peste ei?

    • Cam asta e si parerea mea. Deja au scos abrams urile de la marines care este principala lor forta expeditionara. Europa(care din ce in ce mai des le spune sictir) si „pericolul rusesc” nu prea ii mai pasioneaza in ultima vreme accentul fiind pe china, coreea de nord sau iran, tari ori imposibil de ocupat militar(china), ori posibil dar cu pierderi imense, inadmisibile ptr poporul american(ailalti doi). Pe teritoriul propriu sunt zero sanse sa fie nevoie de asa ceva(doar daca vin rusii cu t80 prin alaska!!!) iar ptr a pune cu botul pe labe desculti gen irak, libia, etc abrams urile modernizate sunt suficiente. Iar ptr tun ptr asta nou au musai nevoie de rheinmettal si nu prea cred sa apeleze la ei dupa sicanele germane din ultimii ani. Asa ca si acest program cred ca va muri in fasa. Si britii sunt fix in aceeasi galeata. In programul franco german sigur nu intra dupa cat s au chinuit aia sa ii dea afara din ue si chiar nu au nevoie de tancuri sa isi apere insula. Iar europa sigur nu mai vor sa o apere.

      1
      • Ce-mi place mie cum ne aprobam unul pe altul?….si eu eu cred ca Rheinmetall e taticul la tunuri dar asta nu inseamna ca americanii n-ar fi in stare sa fabrice unul macar la 80% din performante si tot ar fi mai bun decat unul rusesc, cel putin la munitie sunt cam pe acolo daca nu peste nemti.

        2
        • Faza nasoala e ca nu prea sunt in stare. Ultimul tun AT de conceptie proprie a fost ala de 90mm(derivat din antiaerianul m1) de pe m48 patton. A urmat pe m48, m60 si m1a britul de 105mm si apoi pe m1a2 teutonul de 120mm.

          5
          • Sunt unii care spun ca L44 de pe Abrams ar fi chiar mai bun ca originalul, ar rezista la temperaturi și presiuni mai mari special pt muniția americaneasca care ar fi cam top secret la fabricație…..nu știu, nu ma pricep deci nu-mi pot da cu părerea intr-un mod obiectiv dar sunt sigur ca ai americanii pot face un tun bun chiar dacă asta înseamnă dezvoltarea unuia după o licența in genul celei pt L44

            2
  8. as vrea sa zic si eu ceva. nu is militar , n-am legatura, dar ceva ma nelamureste. de ce americanii vor cu avioane si etc desi pe sol se pot cara multe rachete? sa tii zburand aparate de zbor si sa fie si cu rachete pe ele e scump, necesita putere mare de ridicare , nu poti lua multe rachete etc etc
    rusii cu sisteme de rachete gen camioane din alea cu lansatoare pot avea o multime de rachete per camion , ce costa putin de mutat , is mari si grele si pot zbura sus. pe sol poti sa asezi multe camioane cu n rachete de diferite tipuri, de la cele ce zboara sus de tot la cele pentru altitudini mici, plus camioane cu tunuri si gloante ce pot fi cu miile
    avantajul pe care il gasesc la aviatie e ca se pot baga usor dupa dealuri, la cativa metri de sol , pot ocoli zonele cu multe camioane , obligand camioanele sa fie dispuse cu sutele si miile ca sa asigure aparare la toate altitudinile si pe langa ele

    • Pentru că cine controlează aerul, câștigă războiul. Nu totul ține de „câte tone de rachete poți căra” ci și cum le folosești și cum „le cari”.
      SUA este în acest moment singura superputere a lumii, care își poate proiecta forța oriunde în lume într-un timp relativ scurt iar asta se datorează, în primul rând, combinației de marină, aviație și rachete cu rază lungă cu încărcătură clasică (nu intru în discuția cu „nuke” aici, că, teoretic alea sunt doar de descurajare, nu leva folosi nimeni, niciodată. Sper!)

      „Sute de camioane” și tancuri și…, au avut și armenii doar că vecinii azeri au avut câteva drone.

      15
    • Pe langa suprematie aeriana cu tot ce deriva din ea, aviatia poate executa si lovituri de amploare cu bombardierele, parasutarea trupelor dar si asa zisele lovituri ,,chirurgicale” asupra tintelor cu impact psihologic devastator asupra trupelor si populatiei fapt ce determina de multe ori scurtarea razboaielor.

      Aviatia poate parea scumpa si apararea AA mai ieftina dar de cele mai multe ori munitia AA si AS este mai ieftina decat tintele pe care le nimiceste…..daca te uiti in toate razboaiele moderne americanii au folosit de fiecare data aviatia atat pt controlul spatiului aerian, parasutarea trupelor si echipamentelor cat mai aproape de tintele de cucerit concomitent cu o invazie terestra dar niciodata nu au inaintat fara sa controleze cerul….stiu un avion modern poate ajunge si la 150mil$ fara munitie, e scump dar face toti banii, caci victoria cateodata face diferenta intre viata si moarte.

      1
      • Un SEAD „americănesc style” poate lăsa o țară medie fără AA în 2-3 ore.
        Deci, avioanele alea își fac toți banii.

        3
        • Asa e! Dupa saptamani de SEAD in serbia, o singura baterie a dat jos un f16 si un f117 si a avariat inca doua. Si aia erau vai mama lor dotati fiind cu volhov, neva si kub. Daca aveau si osa akm(cum aveam noi) extrem de mobile si greu de descoperit faceau prapad.

          4
          • Sigur; NATO a zburat modica suma de 30.018 misiuni. Vrei sa faci un raport la numarul de misiuni efectuate vs. pierderi?

            13
          • Mda mare rahat au facut ca n-au scos botul de sub pat si au ramas cu tehnica partial intacta. Au doborat doua avioane, au avariat unul s-au ales cu tara pritocita de bombe si au pierdut Kosovo. Au petrecut dupa aceea niste ani si au consumat resurse pentru reconstructie. Primul caz din istorie de tara invinsa doar prin bombardamente aeriene si tu esti in extaz ca au doborat un stealth. Si cu ce i-a ajutat asta? Daca nu le dadeau altii niste ajutor mascat in contrabanda erau si mai rau.

            14
            • au bombardat ,…nimik de zis …dar terestru nu aveau sanse nici teoretice….sau daca ieseau din vreun calcul american ….ar fi avut pierderi mari….
              chiar si asa …..sarbii cu tehnica lor au dat jos un stealth!!!
              si azi au cam refacut tot….
              ideea care trebuie sa fie retinuta e ca daca te iei de piept cu tarile acelea din fosta iugoslavie….chiar daca ii calci in picioare cu avioane si tancuri etc, ti-ai facut un dusman pe viata!
              sarbii nu o sa ii iubeasca pe americani….never!
              nici cu noi nu sunt ca fratii dupa ce am sprijinit actiunile nato
              cred totusi ca singura sansa a fost bombardamentul….
              se punea in calcul si o invazie terestra…..dar se pare ca cineva a fost cu capul pe umeri in tabara americana….
              nu le tin partea , dar sunt luptatori si foarte mandrii…..

          • Strumf, dacă dai tot placa aia obosită, nu știu de ce te-ai chinuit sa-mi mai răspunzi.
            Deci după sute (dacă nu mii) de misiuni în care Serbia a rămas fără aproape nimic vis a vis de infrastructura, cu tot suportul rusi-chinez, dau și ei jos, accidental, F117 și un F16 și asta înseamnă „SEAD nereușit”?

            9
            • SEAD reusit inseamna ca la sf campaniei zbori liber pe cerul inamicului. Daca dupa doua luni si mii de misiuni ala iti da jos avioane si mai are baterii viabile(le mai are si acum) insramna ca a fost nereusit. Logic, nu? Repet, in conditiile in care cele mai mobile asset uri erau bateriile kub. Daca aveau in dotare buk m1 si shorad uri osa akm iesea urat.

              4
  9. care e treaba cu tunul asta mai puternic,al cui e?

  10. Rheinmettal de pe Leo2 ,ala de 120…

  11. MZ&George

    Care dintre cele trei variante e mai apropiata de Armata, prima sau a doua , prima are motorul in fata ca la Merkava ca n-am vazut mentionat sau se subintelege?

    Multam!

    1
    • nici una 🙂
      prima e stil Merkava, ceea ce inseamna motor plasat in fata, turela fiind plasata in spate, iar compartimentul echipajului intre ele.
      Primele doua par sa aibe turele complet teleoperate, cu capsula echipajului in sasiu. Prin prisma masei, OMT-1 ar fi apropiat T-14 Armata.

  12. Multam domnu’!

    Pai si eu am presupus ca prima varianta duce a Merkava si ca sa merg mai departe cu presupusul as spune a a doua varianta e T14 Armata in forma finala, cea scoasa pana acum de rusi fiind inca in stadiul de prototpip…..adica au asteptat sa vada ce scot si americanii ?.

    Parerea mea e ca nu va mai fi de duzina ci foarte specializat

  13. Greu pentru forțele armate cu profil ofensiv. Traim deja in epoca sateliților si a dronelor care devin din ce in ce mai ieftine si accesibile.
    Ce șanse mai au aceste blindate in ofensivă? Armele antitanc au evoluat mult mai rapid decat tancurile. De fapt tancul este acum ultima roată de la căruță. Antiaeriana, aviația (superioritate aeriană si drone), artilerie cu muniție inteligentă si arme antitanc sunt roțile care nu pot lipsi.

    3
  14. Ca da..pai cam la forma si la turela duce a T14

  15. Manipulare prin omisiune ?
    Tunurile cu țeava lisa nu au frână de gură ( deoarece fusta de etanșare a proiectilului se deformează după trecerea prin frâna de gură de tip clasic iar proiectilul pierde din precizie ) , deci toate viitoarele platforme vor avea țevi ghintuite .
    Sau … au apărut noutăți în domeniul ăsta balistic .
    Turelele care acoperă o mare parte din suprafața carcasei blindate protejează mai eficient împotriva loviturilor primite de sus ( elicoptere , drone , bombe de aruncător etc ) , nu vad rostul unei turele care protejează doar montura tunului , decât pentru scăderea greutății totale adică creșterea vitezei …

    2
    • Maitre,orice sistem de protectie asupra loviturilor de sus va trebui vrand-nevrand sa fie activ.Actualmente nici un sistem activ nu e comple capabil de treaba asta,dar in 10-15 ani vor fi.
      Varianta 2 e kitul modular de blindaj suplimentar.In rest doar ar ingrasa masina.
      Oricum fac astia ce fac si scot masinarii grele,care nu trec nici de scarba pe ce avem noi ca infrastructura.

      2
      • Da .
        Era evident că trebuie o protecție activă , dar baza trebuie sa fie protecția pasivă … care nu se epuizează in cazul unui atac la saturație …
        Protectia activă îți distruge și proprii soldați …
        În fine , arma tancuri este foarte vânată de toți .
        Nu cred că-ți face bine la ” moral ” să te gândești că tot ce mișcă în front vrea să tragă în tine …

        2
      • pai tancurile alea sunt facute sa mearga special pe infrastructura pt ele, pe care noi nu o avem ?

        • Pai tancul are defectul ca trebuie sa mearga pe drum si mai ales sa treaca poduri.
          Pana o ia el peste campuri si dealuri.Adica pana te bati,mai trebuie sa manevrezi.

          1
          • de fapt mai mult manevrezi decat te bati…
            cam ca si la arma de infanterie, pe care mai mult o cari decat o folosesti 🙂

            2
            • adica noi nu ne luam asa ceva ca nu avem infrastructura ,si daca am avea voi sunteti siguri ca o sa avem superioritate aeriana astfel incat sa nu fie distrusa aceea infrastructura ,ca doar din ce am mai citit si eu despre razboaiele din trecut inamicul care te ataca chiar si cu obiective limitate parca iti ataca in principal caile de comunicatii nu?,si iti dai seama mai trebuie sa dotezi si alta arma astfel incat sa fie capabila sa construiasca cai de comunicatii in locul celor distruse de inamic ,da na noi suntem in Nato si Nato are suprematie aeriana in zona ,si arma aia care are ditai leul ca monument pt eroii ei o avem ca sa isi ia niste unii salarii ca doar in caz de razboi nu avem ce face cu ea ca doar la razboi o sa ne miscam cu tancu pe trailer pe autostrada cu 130km /h si nu mai bine o desfiintam decat sa o dotam ,si asa sa facem si cu unitatile de blindate grele ca doar nu avem cine sa faca infrastructura pt ele in timpul razboiului

              1
              • Nu ai nevoie doar de superioritate aeriana ca sa iti aperi infrastructura, ci si sisteme AA sa te protejeze impotriva sistemelor balistice si rachetelor de croaziera.

                Am mai avut discutia asta despre infrastructura si tancurile care trec de 50-55 de tone.
                Nu e capatul lumii sa ai unul sau doua batalioane grele de tancuri (+ 60 de tone), sa zicem ca pe alea am putea sa le si mutam cat de cat cu pontoane si alte tertipuri, chiar daca anumite directii de miscare ar fi serios penalizate de atacurile la infrastructura.

                Un tanc mai usor, la putin peste 50 de tone, ar avea ceva mai multe sanse sa se miste in voie pe infrastructura noastra, care este.

                Ca sa construim o infrastructura serioasa, avand in vedere evolutia ultimelor 3 decenii, cred ca ne-ar lua cel putin 2-3 decenii.

                • nu stiu ce sa zic sunt unii mai destepti ca mine dar totusi daca sau facut reparatii la poduri dupa 2010 si sau respectat normativele europene cred
                  ca daca sa executat ce scrie aici https://gov.ro/ro/print?modul=subpagina&link=nota-de-fundamentare-hg-nr-363-12-06-2013 in nota de fundamentare probabil trece trailerul cu abrams pe el

                  • Cele mai tari poduri din Romania(deci nu toate) sunt construite in clasa E. Adica permit trecerea convoaielor civile cu camioane de 30t la 10m distanta sau a convoaielor militare cu vehicule speciale(trailere+cap tractor) de 80t la 80m distanta unul de altul. Un HET oshkosh cu abrams pe el are 130t.adica vreo 60% mai mult. Adica e probabil sa poata trece doar unul cate unul cu viteza minima.

                    2
                    • eu ma cam indoiesc ca un cap tractor+trailer+Abrams=>

                      CAPITOLUL III:Proiectul de transport
                      Art. 22:Condiţii de întocmire a proiectului de transport
                      (1)Proiectul de transport se întocmeşte dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
                      a)masa totală mai mare sau egală cu 120 tone, pentru traversarea lucrărilor de artă proiectate pentru clasa E de încărcare, conform standardelor tehnice în vigoare

    • Nu este nici omisiune nici manipulare. Tunurile cu teava lisa au frana de gura, si nu de azi de ieri, ci de prin ani 60, asa cam la inceputul decadei.
      De exemplu, T-12 Rapira:
      https://en.wikipedia.org/wiki/100_mm_anti-tank_gun_T-12
      Si nu este singurul.

      4
      • Cu tot respectul , nu am avut habar de aceste excepții !
        Eu eram foarte convins că frana de gură strică traiectoria proiectilelor trase din țevi lise !
        De fapt strica și la proiectilele trage din țevi ghintuite , cu anumite excepții .
        Excepție făcând frana de gură cu încărcare simetrică ( adică are ferestre simetrice in jurul axei țevii ) , iar cele care au ferestre de evacuare a gazelor stanga-dreapta produc o cădere de presiune neuniformă in momentul trecerii proiectilului care destabilizează oarecum proiectilul la ieșire … dar acceptabilă , proiectilul fiind stabilizat de rotația in jurul axei proprii de ghinturi …
        Mulțumesc pentru lămurire .
        Omul cât trăiește învață !

        2
  16. oare cat mai dureaza tancu hibrid pe H ?

  17. Oare trogloditilor ăstora de americani și britanici nu le-o zis klaus că amenințarea nu mai vine cu tancu’?
    Bani aruncați, mai bine t55 mbt forever young.

    2
  18. Nu bre herr Klauss meditează, iar gândurile-i șoptesc…… T55, T55, T55…

    • Ar trebui sa I duca cineva in poligon pe toti “desteptii “ astia decidenti politicieni si sa vada T55 AM vs T90 ,de T14 peste vreo 5 ani nu mentionez,e ca Mig21 vs F15…?

  19. Britanicii aveau probleme sa își asigure proiectilele pentru tunurile lor, ceva mai speciale ghintuite cu încarcatura separata! Anul trecut de abia gasiseră în Belgia o fabrică care să le producă (la ei fosta fabrică fiind închisă). Mai luaseră în calcul să înlocuiască tunurile cu cele germane. Până la urmă au calculat toate îmbunătățirile care trebuiau să le facă și au considerat că mai bine renunță la acest tanc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *