Sau paruiala pentru viitorul tanc german european, a inceput deja!
Incepem cu…
European Main Battle Tank (EMBT) :
Acesta este de fapt evolutia LeoClerc-ului prezentat de KNDS (KMW+Nexter Defense Systems) in 2018: o turela de AMX-56 Leclerc pe un sasiu de Leopard2. Turela a evoluat interesant, permitand in mod natural integrarea tunului Nexter Ascalon cal. 140mm (si turela originala de Leclerc avea deja aceasta capacitate – in prototipul Leclerc Terminator) dar si a unor teleoperabile cu tunuri de calibru mic. Operarea vehiculului se poate face cu un echipaj variabil, de minim 2 si pana la 4 oameni. In varianta echipata cu tun calibrul 120mm prezentata in expozitie, acesta este alimentat de un autoloader cu 22 de lovituri.
LeoClerc 2018
Tunul Ascalon are un recul redus si o frana de gura cu design nou pentru efect sonor redus, permitand integrarea si pe platforme cu mase usor inferioare a 50 de tone. Tunul va folosi si munitie ghidata dincolo de raza vizuala directa (BLOS), camera permitand lungimi ale proiectilului de pana la 1,3 metri. Se asteapta ca puterea loviturii sa fie la iesirea tevii intre 10 si 13 Mega Jouli.
Ascalon 140mm
Demonstratorul EMBT are dimensiunile de 10,45 metri lungime, 3,85 metri latime, 3,24 metri inaltime. Cele 61 de tone sunt propulsate de un motor german MTU 883 EPP cu puterea de 1500Cp (producatorul MTU il coteaza cu 1650 Cp). Distanta maxima ce poate fi parcursa pe sosea cu un plin este de 460km iar viteza maxima de 65 km/h.
Avand in vedere ca Leclerc cantareste putin peste 57 de tone, intrebarea este de unde provin cele peste 4 tone in plus, in afara de sasiul ceva mai greu datorita protectiei suplimentare? Motorul de doar 1500 CP pentru un tanc de 61 de tone este similar cu cel al Leopard 2, conceput initial pentru a propulsa 50 de tone, atingand mai apoi 55 de tone in versiunea A4. Rezerva de crestere a masei este considerata de 6 tone.
-
- Senzori fata ELAWS
-
- senzori lateral stanga: radar Trophy si ELAWS
-
- Spate
-
- RWS integrata cu vizorul comandantului si radar Trophy
-
- statia de arme ARX30
Detalii turela EMBT
Deloc surprinzatoare este mitraliera coaxiala cal. 12,7mm cu rezerva de 680 cartuse, mostenita de la configuratia Leclercului, si mai dispune de o coaxiala cu vizorul comandantului pe partea stanga, in calibrul 7,62mm cu rezerva de 800 de lovituri. I s-a adaugat pe partea dreapta si o teleoperabila Nexter ARX30, echipata cu un tun 30M781MPG in calibrul scurt 30×113, cu o rezerva de 130 de lovituri, avand focoase programabile impotriva dronelor. Grenadele fumigene de calibrul 80 mm sunt si ele integrate in turela, cu o rezerva de cate 6 lovituri.
Protectia activa este formata din sistemele Trophy al Rafael (pe lateralul turelei) si avertizare la iluminare LASER E-LAWS al Elbit (asezat in buza frontala a turelei), la care se adauga un senzor directional (microfon) de detectare a tragerii de tip Pilar V.
Amenajare si compartimente la turela de Leclerc
Desi derivat dintr-o configuratie cu doar trei militari (sofer, tragator si comandant) a AMX-56 Leclerc, in sasiu a fost adaugat in tandem cu soferul locul operatorului de sisteme – se observa in partea din fata doua seturi de periscoape. Specialistul de sisteme poate opera UAV-ul ambarcat, turela ARX30 contra dronelor sau sistemul de management al luptei (BMS).
Module blindaj suplimentar la Leclerc XLR
Cateva observatii :
- Masa de plecare de 61 de tone pare destul de ridicata, avand in vedere ca atat turela cat si sasiul nu pare sa aibe protectie suplimentara semnifictiva, de genul modulelor instalate pe Leclerc XLR din standul de alaturi.
- Turela pare ca are un numar mare de sisteme si senzori care par destul de expuse, nefiind ingropate in module de blindaj
- Tunul cal. 140mm a fost testat pe turela de Leclerc, insa in actuala turela nu este cunoscut stadiul de integrare, desi aceasta este derivata din cea a Leclerc.
Ketten Fahrzeug 51 Panther
Si iata ca avem primul tanc dezvoltat in intregime de Rheinmetall, care se doreste pe viitor a fi pilotabil cu ajutorul inteligentei artificiale. KF51 inseamna ca vehiculul este in clasa de +51 de tone, pana in maximum de 59 mai exact, pe cand Leopard 2A7 atinge 68 de tone.
La baza se afla un sasiu de Leopard 2 modificat, Rheinmetall sustinand ca turela este un design nou. Locatia opticii tragatorului nu pare sa fie chiar similara cu cea de la Leo2A4, pozitia vizorului Peri pentru comandant este si ea putin diferita iar chepengurile echipajului turelei sunt in pozitie mai avansata decat la modelele mai vechi de Leopard2. Blindajul lateral este pozitionat diferit fata de turela lui Leo2, plafonul este mai plat iar partea din spate a turelei are gabarit diferit.
-
- Vizoare
-
- Leo2A7V fata
-
- Leo2A7V lateral
Pozitii senzori turela la Leopard 2
Chiar daca demonstratorul este echipat cu un motor clasic de 1500Cp al Leopard2, se lucreaza la o versiune mai noua de motor, ceva mai puternic dar mai ales mai economic.
Daca pana acum tunul de 130mm Future Gun System (FGS) a mai fost integrat pe o turela de Challenger 2, de aceasta data constructorul se lauda cu o turela noua conceputa in jurul tunului, care sa aibe loc de integrare si crestere pentru noile tehnologii, avand ca derivat si o varianta oeprata la distanta.
Dezvoltatorii tunului au ca obiectiv dezvoltarea unei energii pe tinta de ordinul a 18-20 MJ, deja obtinuta cu FTMA (Future Tank Main Armament) de 140 mm dezvoltat de RGR Armament GmbH, un joint venture format de atunci GIAT Industries din Franta, acum Nexter, Royal Ordnance din Marea Britanie, acum parte a BAE Systems și Rheinmetall Weapons & Munitions din Germania. In plus, se doreste si dublarea distantei de angajare eficace a tintelor.
Ultima generatie a proiectilului subcalibrului 120 mm APFSDS (Armor Piercing Fin Stabilized Discarding Sabot) in curs de dezvoltare de Rheinmetall ofera o energie de 12-13 MJ.
Tunul de calibrul 130mm (care ar trebui sa dezvolte cu 50% mai multa energie decat Rh-120 L/55, urcand de la 850-950mm RHA echivalent pentru DM-73 APFSDS/120mm la aproximativ 1150mm), folosind proiectile cantarind aproximativ 40kg (32kg pentru APFSDS) va trebui alimentat de un autoloader aflat in stadiul de prototip functional. Rheinmetall au pus insa in asteptare continuarea dezvoltarii pana la o decizie cu privire la viitorul calibru standard. Testele efectuate cu respectivul tun pe sasiul de Challenger 2 ofera deja date care sa inspire incredere celor de la Rheinmetall ca nu vor fi probleme deosebite nici la KF-51.
Postul soferului
Incarcatorul automatizat a fost dezvoltat si fabricat de Rheinmetall Air Defense Oerlikon din Elvetia, si a fost livrat la Unterluess in februarie 2022, unde a fost instalat imediat in turela pentru a testa integrarea. Apoi a fost din nou demontat si instalat pe unul dintre prototipurile de tun, pentru a verifica fiabilitatea alimentarii, prima tragere avand loc pe 27 aprilie. Autoloaderul format din doi tamburi a cate 10 pozitii si sistemul de selectie si incarcare in mijloc, poate gestiona pana la 20 de proiectile. Acesta poate fi reumplut din doua rezerve de munitie din spatele turelei in doar 5 minute.
Prototipul prezentat la Eurosatory avea in locul magaziei de munitie de pe partea stanga a turelei un lansator pentru patru munitii hoinare UVision HERO 120, reducand capacitatea autoloaderului la doar 10 lovituri in acest caz. Caracteristici tehnice HERO 120 :
- Masa (cu canistra): 18 kg
- Cap de lupta: 4.5 kg
- Raza de actiune: 60+ km
- Anduranta: 60 min
- Motor: Electric
- Metoda lansare: din canistra
-
- Canistre Hero pe KF51
-
- Canistre HERO pe UGV
Hero 120 pe turela de KF51 si pe UGV
In plus, pe lateralele turelei sunt integrate doua drone cvadricopter cu decolare verticala, cu autonomie de 30 de minute si o raza de actiune de cativa kilometri, pentru a cerceta zona din vecinatate.
Cvadricopter pe turela
Tancul beneficiaza de magistrala digitala cu integrare facila a diferitelor functionalitati.
Posturile echipajului sunt prevazute cu un ecran de 23 inci si doua mai mici de doar 10 inci, configurabile in functie de roluri. Echipajul este compus din 3 militari plus un al patrulea specialist, optional.
Chepeng post specialist – e nevoie de o anumita suplete sa te poti strecura acolo
Soferul, situat in partea stanga fata a sasiului beneficiaza de vedere virtuala oferita de camerele video aflate in fata, in spate si pe lateral, cu o latenta a sistemului de doar 60 de milisecunde. Pe partea dreapta, langa sofer, se afla pozitia optionala a operatorului de sisteme fara pilot la bord, sau a comandantului de pluton sau companie. In turela se afla comandantul si tragatorul, ultimul fiind dotat cu vizorul EMES 15 de pe Leopard 2, pe partea dreapta a turelei. Din ce a « transpirat », se pare ca desi integreaza un tun mai greu, masa totala a turelei se incadreaza in cea a unui Leopard2 A7.
-
- Sisteme
-
- Posturi echipaj
Dispunere echipaj si sisteme la KF51
Turela beneficiaza de o protectie in 3 straturi : protectie activa atat impotriva incarcaturilor cumulative cat si cinetice, un blindaj reactiv si blindajul de baza pasiv, cu protectia plafonului inclusa in pachet (inclusiv cu protectie activaTAPS). De asemenea s-a lucrat la reducerea amprentelor in diverse spectre, unele solutii fiind integrate in designul de baza si altele fiind optionale, suplimentare.
Sasiul a primit si el o protectie suplimentara folosind solutia aplicata turelei, desi se pastreaza diametrul inelelor turelei de pe Leopard2 si constrangerile de gabarit exterior.
Detalii blindaj frontal sasiu dinspre pozitia soferului
Cei de la Rheinmetall spera sa fie gata de productie de serie pentru KF51 in 2 ani si jumatate din momentul in care se ingheata configuratia pentru primul client, adica de la prima comanda ferma.
Protectia apropiata cu arme de calibru mic este asigurata de o mitraliera coaxiala tot de calibrul 12,7mm, ca in cazul EMBT, existand apoi optiunea unei statii de arme teleoperate Natter instalata in partea din spate a turelei. Pozitia acestei teleoperabile in spatele turelei demonstratorului pare putin nepotrivita in cazul in care lansatorul de munitii hoinare este in pozitie de tragere , nefiind clar daca acesta din urma poate restrictiona campul de tragere al telecomandatei.
Turela vedere spate si plafon – RWS Natter si canistre Hero
Mai exista si posibilitatea instalarii unei arme de calibru mic (MSSA) peste vizorul comandantului (SEOSS), si sincronizat cu acesta. Datorita magistralei digitale in standardul NGVA (NATO Generic Vehicle Architecture), integrarea unor astfel de sisteme optionale este simplificata, Rheinmetall sustinand ca in numai doua zile au reusit sa testeze pe turela 2 vizoare diferite, de la furnizori diferiti, pentru comandant.
Kf 51 la stand
Arhitectura vetronica are incorporata de la inceput protectie cibernetica, permitandu-i actualizari si evolutii iterative permanente ale software-ului ambarcat cu insertii de inteligenta artificiala. Obiectvul este ca pana la sfarsitul acestui deceniu logica ambarcata pe vehicul sa poata realiza automat capacitatea de a detecta, clasifica si identifica o tinta pana la a solicita aprobarea echipajului pentru tragere. De asemenea elementele HUMS (Sisteme de monitorizare a sanatatii si operarii) sunt deja încorporate in arhitectura lui KF-51.
Pentru cine vrea sa pastreze un tun RH 120mm… Rheinmetall ofera si optiunea de tanc mediu pe sasiu de Lynx:
https://www.youtube.com/watch?v=hdIpfc0p26M
Cateva mentiuni:
- Rezerva de masa e un pic mai mare decat la EMBT, relativ la capacitatea sasiului de Leopard2
- Conceptul pare putin mai apropiat de productia de serie decat EMBT, care poate nici nu isi doreste sa fie mai mult decat un demonstrator
- Blindajul pare asezat mai uniform, fara senzori si sisteme expuse
- Chepengurile soferului si specialistului sunt acoperite de blindajul frontal al turelei, lasand un loc destul de ingust pentru acces
- Nu imi este foarte clar de ce un tanc, conceput pentru lupta de aproape, pana la 5 kilometri, ar avea nevoie sa transporte munitii ratacitoare cu raza de pana la 60 de kilometri. Astfel de munitii pot fi lansate de pe vehicule mai usoare care pot ramane la o distanta confortabila de cativa kilometri in spatele pumnului blindat si sa il sprijine din afara razei de tragere directe a inamicului. In plus, canistrele iau locul a zece lovituri de tun din autoloader, lasandu-l doar cu zece gata de tragere. Ideea are similaritati cu israelianul Pereh, lansator de Spike NLOS. Poate ar putea fi vorba de un tanc de comanda cu capacitati de recunoastere si atac in profunzime la nivelul unei companii. Pentru un tanc sunt suficiente cateva lovituri de munitii antitanc cu bataie pana in 10 kilometri, care ar ocupa mult mai putin spatiu, de dimensiunea unor proiectile de tun. Pentru misiunile de recunoastere la nivelul plutonului sau companiei, dronele de tip quadricopter, cu raza de actiune de sub 10 kilometri sunt arhisuficiente.
Se pare ca si americanii se pregatesc pentru o noua generatie a Abrams, dar mai spre toamna vom afla mai exact ce si cum:
In fine, pe noi (a se citi MApN) nu ne aburesc astia cu prostii din astea… lasa ca i-au prostit unii pe polonezi sa le vanda fieratanii la greu!
Marius Zgureanu
Surse:
. https://www.edrmagazine.eu/rheinmetalls-first-mbt-the-panther
. https://corporalfrisk.com/2022/06/25/panthers-and-other-beasts/
P.S.
Rusii au venit si ei cu o contrapropunere:
Citeste si:
Noul tun Rheinmetall calibrul 130mm
Americanii si britanicii vor tancuri noi
Ghid de inzestrare cu tancuri pentru unii mai saraci… in toate cele!
K2 Black Panther, probleme cu propulsia
Lotul 3 de K2 Black Panther si modernizari ale K1
Iar propun unii modernizari de T-72… in timp ce altii lucreaza la un nou concept
Tancul care era sa fie: STRV 2000
Botezul focului pentru AMX-56 Leclerc
Lectiile angajarii tancului Leclerc in Yemen
Modernizari: Challenger 2 si Ariete
Superioritate operationala 2030
Feline – competitia suedeza si probabilitatea romaneasca
Despre tancurile noastre… opinia unui specialist
Unii inca modernizeaza T-55: Kafil
Challenger 2 LEP cu… RH120 L55
Challenger 2 ar putea primi un nou tun Rheinmetall
De la tancul TR-125 la TR-2000 – proiecte ingropate
Va avea Romania un nou tanc? Si daca da, cum va arata?!
Vanator de tancuri sau tanc? Tunul de asalt revine ?
MLI greu… lego UMB si Moreni, tema pentru acasa
BLINDAJUL – principala arma a vehiculului de lupta
Abrams M1A2SEP V.2 si alte modernizari ale M1 Abrams
Autoloaderul – om contra automat in tehnologia tancurilor
Indonezia primeste primele Leopard 2 RI
.Ariete C1 vs Rotem K1 – partea a 2-a
ce nu inteleg eu este de ce este nevoie de calibre atat de mari de tun? oare blindajul de pe Armata sa fie atat de bun? Oare nu mergea un proiectil mai bun pe tunul actual?
Sunt sigur ca oameni destepti au gandit treaba in profunzime, dar un tun mai mare inseamna automat un numar mai redus de proiectile cu toate consecintele aferente
Future-proofing.
Pai e simplu daca ai 2 tancuri rusesti in line tragi cu 140mm si il spargi si pe cel din spate =))
Maus avea 188 t, cu toate limitările aferente, mobilitate scăzută, consum mare, cost extravagant. Dar atunci încă nu era industria la nivelul actual. Acum deja e un trend sa exagereze multi cu masa tancurilor.
„Se asteapta ca puterea loviturii sa fie la iesirea tevii intre 10 si 13 Mega Jouli.”
Ce inseamna intre 10 si 13 mj ? Cat e la asta de 120 mm ? Mai e ceva ce nu inteleg cum poate sa aibe recul suficient de mic incat sa nu ii sara suruburile cand trage, sacrifica din viteza proiectilului ? Care e trade off-ul ?
Inteleg partea telescopica din cauza greutatii si lungimii sale.
Desigur nu e vorba de putere, ci de energie. (joule). Da, frina de gura „maninca” o parte din energia proiectilului deoarece o parte din gaze se imprastie lateral.
1. „Ce inseamna?” – puterea loviturii e relativa, depinde de masa proiectilului la parasirea tevii si de patratul vitezei (de unde diferenta de mai sus, in functie de proiectil)
KE=1/2*m*v2
2. „Cat e la asta de 120 mm ?” Din ce scriam la 120mm… valorile limita mai jos, posibil ca cele uzuale sa fie revizuite cu cateva zeci de procente in jos, pentru a prelungi viata tevii si fiabilitatea:
https://www.rumaniamilitary.ro/tanc-contra-tanc-optiunea-romaneasca-i
https://www.rumaniamilitary.ro/noul-tun-rheinmetall-calibrul-130mm
„M256 ar putea fi inlocuit cu unul mai usor decat actualul – XM360E1 – dar mai puternic cu 50% (Un L44/M256 dezvolta 11.5 Mj de energie, un L55 dezvolta 13,5 Mj iar XM360E1 dezvolta 16 Mj/ cu anumite tipuri de munitie poate atinge 1640m/s la gura tevii iar L-55 1800m/s. GIAT CN120-26/L52 trage cu 1790m/s) si folosind munitie inteligenta, putand lovi tinte pana la 12km. XM360E1 ar trebui sa fie superior lui Rheinmetall L55 calibre. Posibil ca noul cal.130mm al Rheinmetall va ajunge sa dezvolte 20 Mj ”
Presupunand ca masa penetratorului ramane aceeasi, pentru a creste enrgia ar trebui sa creasca viteza la gura tevii, care are si ea niste constrangeri fizice, inclusiv pe durata zborului in atmosfera. Nu poate creste oricat…
3.) tunurile cu recul redus sunt o clasa parte, cu un mix intre frana de gura, sistem telescopic hidraulic de amortizare si de „lisare” a reculului pe o perioada mai lunga de timp si posibil cu o limitare a presiunii in camera
Tare am dubii de tunul asta francez. Putine proiectile, grele, sistem complicat de incarcare cu autoloader si proiectile telescopice de dimensiuni mari si cu greutate mare si nici macar ei nu sunt sigur de ce vor.
Pentru un pic de penetrare in plus nu pare sa merite.
Tot din articolul postat de mine mai jos.
„“We should soon start talks with Rheinmetall, putting on the table our respective solutions, considering the plus and minus, and coming to a final solution that might even be a different calibre compared to those proposed and developed until now,” the Ascalon programme manager explains. Another question mark lies over the Atlantic, as it is unclear which path the US Army wants to follow. Imposing a new standard might be quite risky, therefore cooperation seems the best solution, although this might generate further delays, and the MGCS programme is all but on time, the 2035 Initial Operational Capability being a sort of dream. All in all, should everything go well, France and Germany might have an initial requirement for around 500 tanks, a relatively small number to impose a new ammunition standard. The fact that among the design features Ascalon is compatible with current tank fleet might help; tank upgrades might be feasible, eventually replacing the whole turret while maintaining current mobility platforms, reducing acquisition as well as logistic costs. „
Imagineaza-ti un dinozaur de-asta în dotare la noi. Trece pe un podeț si e deja în garla.
*admini, tot eu am postat și cu cc11, neatentie
Un leclerc cu tun de 140mm sau cu 130mm? 55 de tone?
@m.z. ramane un leclerc cu tun de 140 sau 130. ma asteptam la ceva mai mult, un salt tehnologic
EMBT?
Nu, doar turela de Leclerc.
Leclercul era limitat in modernizare de sasiu, iar Leopard 2 de turela grea.
Hibridul face loc pentru o masa de rezerva mult mai mare.
Ce prezinta deocamdata nu e finalitatea, ci un demonstrator evolutiv intermediar. Nici nu cred sa fi propus ceva la vanzare…
Evolutia in pasi mici refolosind solutii verificate reduce major din riscurile proiectului.
KF51 al Rheinmetall pare mult mai aproape de un produs finit… doar sa se hotarasca cu tunul…
” Ce prezinta deocamdata nu e finalitatea, ci un demonstrator evolutiv intermediar. Nici nu cred sa fi propus ceva la vanzare… ”
A existat si AMX-40 , tot asa hibrid , sasiu derivat AMX-30 cu tun de 120 mm , tot experimental dar trageau nadejde sa il exporte .
https://i.postimg.cc/fRFPSfyj/IMG-0045.jpg
Sursa: Buletinul Tehnica Militara nr.1/1986
https://en.wikipedia.org/wiki/AMX-40
@Vlad Mare dreptate ai! Avem nevoie de drumuri,poduri si cale ferate ca de aer si nu doar pentru economie. Parca ne-au si tras americanii de urechi pe tema asta.
Nu mai spun de porturile Constanta si Medgidia cate am putea sa facem cu ele…
ce am mai gasit eu pe net despre tunul asta. ma cam ingrijoreaza exprimarea din ultima fraza pe care o sa o copiez mai jos.
The other main difference is that we decided to maintain the chamber pressure at a reasonable level, in fact currently the peak pressure is lower than that of the 120 mm gun. To ensure we get the right energy to provide the necessary muzzle velocity to the round we increased the chamber volume, which is 2.5 times that of the current Leclerc gun,” the programme manager explains. When using an APFSDS (Armour Piercing Fin Stabilised Discarding Sabot) round the terminal effect against the enemy tanks is due to the kinetic energy transferred to the target. “We have a muzzle energy of 17-20 MJ, considering both the penetrator and the sabot, that of the sabot being of course useless in terms of terminal effect. During its flight the penetrator loses between 12 and 16% of the initial energy, so in the end what gets to the tank armour that must be defeated is around 7-8 MJ,” he continues, while a 120 mm KE round goes from 12 MJ to 6 MJ on the target. The 140 mm energy on target is sufficient to defeat in service MBTs, such as the T-90M, as well as the T-14, but it is at the limit for penetrating the frontal arc armour, considering the reduced angle of impact due to the glacis inclination.
https://www.edrmagazine.eu/ascalon-nexters-solution-for-the-mgcs-main-gun
Traiasca T55 caci acesta este etern! Daca vin rusii peste noi, il punem pe Fuego pe tanc si am castigat batalia pana cand trebuie sa trebuiesca sa ….impodobeste mama tancul!
Cu tot respectul , acea frâna de gură nu asigură neapărat o amprentă sonoră mai mică , ci o încărcare dinamică simetrică în jurul axei țevii , pentru a păstra din precizia tragerii și o mai eficientă ascundere a flăcării datorate pulberii nearse .
Dacă s-ar trage fără frâna de gură , zgomotul produs la gura țevii ar fi mai mic !
Proiectilele destinate tragerilor din țeava lisă sunt extrem de sensibile la trecerea prin frâna de gură clasică , cu sloturi laterale , pierzând din precizie .
Cele mai moderne frâne de gură sunt asa numitele compensatoare lineare , care dirijează gazele de ardere in față , către țintă , nu în lateral , pentru micșorarea amprentei sonore lângă gura țevii si oferă o încărcare dinamică aproape simetrică .
Desigur , conceptul compensatoarelor liniare este studiat de cam 30 de ani .
Datorita conservatorismului exagerat din domeniul armamentului , e greu să se impună pe piață .
A prins doar la ultimele arme de asalt ( SIG , Beretta etc ) .
Probabil că ar putea face corp comun cu dispozitivul optic pentru măsurarea elevației țevii cu rază laser și camera de expansiune denumită popular ” extractor ” de fum …
Uite aici un dispozitiv de reducere a zgomotului obuzierelor, sa poata vecinii dormi linistit. https://www.raketenmodellbau.org/forum?action=viewthread&threadid=3179
Despre frane de gura am mai vorbit , si as dori sa fac o completare
Tunul de 125 mm sovietic /rus cu teava lisa .
Tunul AT tractat are un recul de trei ori mai mare decat tunul de pe tanc .
Daca la tanc forta de recul este ” neutralizata ” de masa turelei si cutiei blindate , la tunul tractat a fost necesara instalarea unei frane de gura si schimbarea legaturii elastice , care sa asigure un recul de trei ori mai lung .
Cat despre tancuri si rolul tunului , ader la opinia ca o simpla lovitura exploziva de 100 mm ” sufla ” sistemele de protectie activa si SCF de pe turela tancului advers .
Darmite una de 152 mm !
Dupa care tancul poate fi lovit cu succes de o racheta AT , Spike sa zicem .
” Tunul AT tractat are un recul de trei ori mai mare decat tunul de pe tanc . ”
Regret, nu am explicat clar , lungimea de recul e de trei ori mai mare .
Sper ca s-a inteles din a doua fraza .
Cu tot respectul, chiar daca frana de gura in general este renumita prin faptul ca creeaza efecte nedorite in jur, in majoritatea cazurilor creand mai mult zgomot si unda de soc pe lateral, in cazul de mai sus la ASCALON s-a lucrat exact pentru reducerea acestor efecte, pentru a putea fi folosit pe vehicule de lupta acompaniate de infanterie.
Atata timp cat se incearca mentinerea unui recul redus, exista un compromis cu privire la viteza maxima a proiectilului cu care poate lucra un astfel de tun, si deci energia la gura tevii. De aici rezulta diferenta intre capacitatea teoretica a unui astfel de tun de a trece de 20MJ, si cea reala, care este spre 13MJ. Deocamdata.
Poate mai tarziu, daca va exista interes, se vor hotara sa rupa pisica in doua:
– versiunea cu recul redus pentru platforme chiar inferioare la 50 de tone,
– versiunea „full power”, posibil fara frana de gura, pentru platforme la peste 50 de tone. Versiunea testata pe Leclerc Terminator, are o altfel de frana de gura, diferita de „solnita” de pe Ascalon:
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2020/04/terminateur140mm-300×169.jpg
@Marius Zgureanu
Nici vorba !
Pricepeți odată că frâna de gură de tip solniță este unica soluție tehnica care afectează minimal precizia tragerii dintr-o țeava lisă sau ghintuită .
Cu siguranță Leclerc Terminator are o frână de gură hibridă de tip solniță , îmbrăcată intr-o frâna de gură clasică , cu sloturi laterale .
Uite aici doua variante germane , cu siguranță au solutii asemănătoare si fracezii :
https://docdro.id/vs5QZgr
https://docdro.id/rWgFYQD
https://docdro.id/vs5QZgr
nici vorba despre ce?
Vextra cu Giat Faible Effet Recul 120mm, nici o solnita
https://images.app.goo.gl/q2fsw3JR1E5sxVbK6
LEclerc T4/140 – ai doua randuri de fante, nu chiar o solnita
https://www.thedrive.com/content/2019/01/140mm-2.jpg?quality=85
https://i0.wp.com/ftr.wot-news.com/wp-content/uploads/2017/05/2016-09-30-11.44.19.jpg
https://cdn-live.warthunder.com/uploads/28/92f5ab35d9dc9f666471ebdaf338a4d6a428f9/Leclerc+140mm.jpg
Leopard 2/140mm cu solnita
https://preview.redd.it/kzxsd87ev1p21.jpg?auto=webp&s=35f9b7ed1b5ed82f5a2aa1e4ae8b2a157d832469
https://docdro.id/slYeIyX
Din repezeală am încărcat altceva .
Îmi cer scuze !
Asta era una dintre variante …
Felicitàri Marius pentru sinteza din articol !
Nu am gàsit reunite atâtea informatii si detalii comparative într-un singur articol.
Multumesc frumos… initial am vrut sa dau articolul la o saptamana dupa Eurosatory, pe urma am zis sa mai astept ca poate apar mai multe detalii interesante 🙂
Tancuri excelente pe care nu le va cumpara nimeni… din simplul motiv ca pericolul terestru e Rusia iar Germania blocheaza livrarea de tancuri catre Ucraina.
De ce ar mai cumpara Scandinavia, Polonia, Turcia si Romania astfel de tancuri?
Franta isi va petrece acest deceniu umbland marile lumii dupa resurse intr-un mod neoimperial, deci are nevoie de marina nu de forte terestre, iar Germania si Italia vor fi prea sarace pentru a le cumpara.
Germania și Italia sărace… te-ai uitat ce PIB au și ce salarii pe-acolo? Ambele tari au sărăcit doar după războaie. Ca și Japonia, România etc
Pare mai realist/realizabil tancul nemtilor
ambele tancuri sunt (si) ale nemtilor 🙂
Si uite-asa epoca tancului n-a trecut…
Impresionant Pantherul germanilor, chiar daca este doar un demonstrator tehnologic, macar pentru ca ne putem face o idee despre cum va arata tancul viitorului, ce tehnologie va folosi, ce arme va avea la dispozitie.
In privinta Leclercului, raman la opinia mea ca este unul dintre primele 3 tancuri din lume, doar ca n-a avut noroc la vanzari, iar acum, cand tancurile se vand din nou foarte bine, nu se mai afla in productie. Ghinion…
Chiar nu pot francezii sa-l readuca in poroductie pe AMX-56 Leclarc? Normal cu costurile aferente dar care se vor amortiza daca vor avea comenzi, si poate daca vor avea multe comenzi vor mai scadea la pret/bucata tanc, pt ca AMX-56 Leclerc e cam scump nou noutz si chiar si sh.
Parca britanicii au inchis si ei linia de productie pt Challenger-2, dar au facut moderniozarea aia a Challenger-2 cu Rheinmetall rezultand Challenger-3.
Daca tot a lut Franta sub aripa protectoare si militar Romania, poate se vor putea produce componente pt tancuri franceze si/sau nout MBT franco-german in Romania, ca de produs tancuri complet in Romania acum nu cred ca este posibil si nici curand nu cred ca va fi.
ArmRo daca va avea in 2025 maxim 300 M-1 A2 Abrams sh sa zica ca va fi miracol de la Dumnezeu!!!!
Se mai pot gasi macar 180 maxim 200 de TR-85 ca sa fie modernizate la un nivel M2? Adica sa schimbe tot in TR-85 mai putin carcasa, galetii, rotile motrice si de sustinere a shenilei. Turela trb clar reproiectata cel putin partea din fata la un nou TR-85 M2. Astea toate pt TR-85 numai daca se merita financiar.
Marius Zgureanu propunea intr-un articol pt ArmRo Merkava-3 Dor Dalet sh dar nu shtiu daca tancurile israeliene ar fi disponibile pt export in Romania?
rheinmetall din spate zici ca-i lamborghini
jucarii pentru camilari pasionati
niste nonsensuri, cand americanii zic pe fata ca viitorul e AI
la drumurile si podurile noastre prefer centauro/stryker
gen
Te referi la aceiasi americani care au si ei proiecte de dezvoltare de tancuri noi?
AI o fi viitorul, dar nu „2030 viitorul”.
Au idei neaplicabile în Romania. La ei funcționează, la noi nu.
eh, e pentru luat ochii publicului, aproape jumatate din gaselnitele instalate pe un demonstrator nu se regasesc de obicei in produsul de serie.
Cat despre americani:
https://www.rumaniamilitary.ro/americanii-norvegienii-si-britanicii-vor-tancuri-noi
pentru o arma careia i se canta prohodul de ceva timp suficient de multe programe si proiecte in dezvoltare.
Și câte au fost finalizate? În lume.
abia isi dezmortesc picioarele dupa ceva timp de ”pace si bunastare”….ai rabdare,nu te grabi cu ultima lopata.
Ziua buna
Frumos articol. Cu ocazia aceasta, vad si eu ce se mai petrece prin WORLD OF THE TANKS. Evident, modul cum va arata in final EMBT- ul inca nu poate fi prezis. Am o nedumerire: prima foto de la sectiunea „amenajare si compartimente la turela de Leclerc” reprezinta carcasa de baza – sa zicem – a turelei de Leclerc ? Daca-i asa, nu mi se pare prea grozava. Seamana cu cea de Merkava si dupa umila mea parere are prea multe unghiuri drepte si suduri. Asta poate duce la aparitia fisurilor provocate de socuri.Daca vor sa puna asa ceva pe noul tanc cred ca ar trebui sa mai umble la modul de imbinare al placilor de blindaj. Probabil ca au ales aceasta modalitate, ca sa simplifice fabricatia.
turelele actuale nu mai au nevoie de atat de multe unghiuri. Blindajele compozite au eficienta maxima daca proiectilul vine perpendicular pe suprafata plana, nu la unghi de ricoseu.
Ziua buna
Frumos articol. Asa, mai aflu si eu noutati de pe „TARAMUL TANCURILOR”. Ma cam nedumiresc turelele . Aceea care apare in foto nr 7, 8, 9 si 10 nu prea are suprafete care sa permita ricoseul proiectilelor. Iar prima foto de la sectiunea ” amenajare si compartimente la turela de Leclerc” are o gramada de unghiuri drepte si suduri. Probabil ca au ales s-o faca asa, ca sa usureze fabricatia. dar asta duce la aparitia fisurilor provocate de socuri. Sunt curios , ce varianta vor alege la final.
Constructori serioși de tancuri nu mai sunt mulți. Nu mai e ca în anii 80-90, când produceau mulți tancuri. Acum e un fel de cartel industrial, americanii, nemții, francezii, englezii de o parte, rusii și chinezii de cealaltă. Japonezii și israelienii probabil au și ei câte un proiect. Pt Ro cel mai bun tanc este unul cât mai ușor și mobil, cu tun de 120.
k1a2,leclerc,k2sau Abrams m1a1sa
Frumoase, dar par ultimele zvagniri ca sa nu dispara din catalog. Prea grele, sofisticate si dependente de o logistica uriasa, plus ca este necesara o coordonare buna intre arme ca sa scoti ceva din ele, de capul lor nu fac mare lucru. Tancurile nu vor disparea maine…dar merg pe drumul extinctiei. 5 pifani cu un 4×4, 3 ATGM si o drona mica le fac praf, la un cost infim mai mic (dezvoltare platforma, productie, antrenament, munitie, amprenta logistica, efort tactic, etc.). In plus, pentru ce ar ar trebui sa faca este overkill, prea multe hangarale pe el (full options), un Lecrerec sau Leopard fac acelasi lucru.
1. Foarte interesant articolul mai ales cu date noi despre viteza (1800 m/s !) si energia proiectilelor . Merci. Cumulativele se pare ca au cedat locul cineticilor si tevilor lise. Cu toata evolutia blindajelor mixte, neomogene, greutatea tancurilor scade putin sau aproape deloc. Rusii raman cu cele mai fasnete tancuri dar in UA se pare ca nu prea foloseste in fata rachetelor. Despre tancuri-china n-am gasit nimic nou si n-au sa poata ocupa Taiwanul numai cu avioane, rachete si infanterie marina goala.
2. Este clar, am ramas de caruta, nu mai putem emite pretentii sa facem tancuri, avioane, submarine sau nave acceptabile, macar mici corvete. T r a d i t i a a fost intrerupta ! Au ramas in cursa doar cei mai bogati si cu t r a d i t i e si nu toti (ma abtin la celalalt cuvant cu „trad…” foarte actual dar prohibit datorita noilor reglementari privind comentariile). Arma tanc inca rezista, deasemenea artileria.
„Rusii raman cu cele mai fasnete tancuri”
t90a
21.5hp/tonne (15 kW/tonne)
60 km/h (37 mph)
leopard 2
(22.2hp/tonne) (16.6 kW/t)
70 km/h (43 mph)
Cauta type-15 la chinezi. Discuția ghintuite vs lise e încă fără răspuns. Vor continua ambele modele. Sunt tari care folosesc și una și alta.
Ghintuit vs lisa e in principal HESH vs sabot.
Am mai povestit ca frina de gura ne-a facut probleme la iAR 93, s-a indoit structura care era formata din tabla de alu, 1,2mm + plus protectie 0,6 otel. Soluita? S-a rotit frina cu 45 de grade.
P S sa fiu atent ce scriu ca parca vad ca apare unu Alex sa ma injure.
Nu lua în seama, are alte opinii. Tu nu am observat sa îl certi
Mie-mi place enorm sa ma cert… dar numai atunci cind e o baza cit de cit inteligenta.. ceea ce nu e cazul.
De la tine am învățat mulți. Și învățăm. Criticii…sa fie la nivelul tău, dacperformantarmanta
@neamtu tiganu-with all due Respekt mein Herr, el ti´a raspuns de sus, matale l´ai trimis neaos la origini.
Recunosc, nu´i treaba mea, da´ hai sa lasam intepaturile sosoncilor nativi.
Si ca sa fiu si on topic+sa arat ca nu citesc degeaba pe aici: se tot vorbeste de care´i mai tanc dintre tancuri dar parca niciodata de solutia hibrida, la x tancuri cite MLI uri gen marder, puma, ly..nu lynx nu ca´i in dotare la „vecini” si e bleah. Ca nah toata lumea experta vehiculeaza cifre cite tancuri ar fi necesare dar se tace milc de a) AA in stare sa tina pasul si sa insoteasca testoasele si b) infanterie mecanizata idem a). intreb pt niste prieteni)))
Pai e simplu.La 4 btn de tancuri ai 5 mecanizate si minim 3 btn de AA mobila (pe langa MANPAD) desi mai bune ar fi 6,o brigada de RAA.Mai pui 3-4 btn de cercetare la contact,3 artilerie ,inca o brigada cu alte 3 la divizie,o brigada de LAROM,3 btn de geniu de lupta la brigazi si una de geniu separata,3 btn si inca una bg separata de logistica.Si mai sunt aia cu comunicatiile,EW etc…
Dupa asta poti considera ca ai o divizie blindata tipla.
Ca esti atent sau nu , tot apare .
Dar ca in bancul cela ca nu trebuie sa fugi mai repede ca ursul , poate se ia de mine si scapi, nu ar fi prima mea haraiala cu el .
Stimate Marius Zgureanu.
Multumesc pt precizari. Personal, prefer turelele cu suprafete curbate si pt faptul ca unghiurile drepte sunt concentratoare de tensiuni care asteapta doar un ghiont mai puternic ca sa crape. In alta ordine de idei, n-am priceput afirmatia: „ghintuit vs lisa e in principal HESH vs sabot.” Tunurile ghintuie au tras ( si mai trag inca ) si HESH-uri si subcalibre ( care-s precursoarele sabotilor -sau „bucse detasabile ” – cum le mai numesc unii ) si saboti. Exemplu: tunul Royal Ordnance de 120 de pe Challenger.Si acum, scuze dar trebuie sa inchiz. La buna vedere.
am vazut ca se vorbeste putin de diferentele de protectie ale tancurilor evropene si nu se face o comparatie cu rusescu T14 din acest punct de vedere,
asta a fost diferenta intre T34 si restu tancurilor la inceputu ww2,
cam toata Evropa e pe negativ la populatie,
dac am inteles bine de la astia cu recensamantu noi ne reducem la 18 milioane si ceva,
mai ingroasa populatia astia veniti din alte parti – prietenii culturali ai orbanului unguresc,
asa ca modalitatatea in care asiguri protectia echipajului si in care sunt dispuse posturile de lupta in tanc este esentiaal pt castigarea razboiului,
daca am inteles bine, la KF 51 ai 4 ocupanti in tanc si, la mintea mea, is prea multi,
plus ideea aia cu comandantu sta in turela este, tot la mintea mea, depasita,
tancu ar trrebui sa aiba 2 ocupanti: mecanicu conductor si tragatoru,
miniaturizarea si tehnica actuala nu mai presupun obligativitatea ca ala care conduce tancu sa priveasca efectiv pe gemulete, poti sa ii asiguri o pozitie mai retrasa (mai protejata) fata de un potential foc inamic,
apoi, datorita cresterii de greutate este preferabila trecerea la transmisie electrica si renuntarea la cutii de viteze complicate si motoare complicate,
pui un motor sau doua mai mici care sa functioneze ca generatoare si pui motoare electrice,
ca asta e ideea la toate agregatele civile ce au nevoie de motoare de putere mare din constructii, macarale, excavatoare, etc. toate au generatoare si motoare electrice de actionare,
faci tancu mai silentios,
parca si sârbii au incercat ceva dar nu stiu cum s-a finalizat,
https://www.rumaniamilitary.ro/tancul-sarbesc-m-20up-1-sau-cum-ar-fi-trebuit-sa-arate-t-14-armata
ideal ar fi sa poti sa pui undevasi nistie baterii si sa circuli pe electric in apropiere de linia frontului unde sunt probleme, ca sa reduci amprenta data de motoru termic, ca in final sa reduci probabilitaea de observare in infrarosu,
problema la tanc e distanta redusa a razei de actiune a proiectilului comparativ cu racheta,
de aia polonezii https://defense-update.com/20190904_brimstone-td.html
iar costu la proiectilele de calibre mari ajunge si el prohibitiv,
banii conteaza cand nu stii sa ii administrezi bine, cam ca la noi intodeauna,
important este ce poti tu produce sau achizitiona mai ieftin cu bataie cat mai lunga,
sa muti linia frontului cat mai departe de tine,
ca asta poate asigura supravietuirea in lupta,
cresterea de calibru nu este doar pt perforarea unui blindaj mai gros ci si pt ca permite lovituri la o distanta mai mare,
https://corporalfrisk.com/2022/06/25/panthers-and-other-beasts/
O analiza interesanta pe acest subiect
e in articol, marcat la „Surse” 🙂
N-am vazut de ochi???.
Iertare…